BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Unii români ar putea ieşi mai repede la pensie. Ce condiţii trebuie îndeplinite

    Românii care au lucrat în condiţii speciale de muncă, în general cei care şi-au pus într-un anumit mod viaţa sau sănătatea în pericol, s-ar putea pensiona mai devreme dacă noul proiect legislativ pus miercuri în dezbatere la Senat.

    Deputaţii PSD şi ALDE care au venit cu noua propunere legislativă o motivează plecând de la cazul angajaţilor din Complexul Energetic Oltenia, unde, în urma analizelor au fost depistaţi angajaţi cu valori crescute ale glicemiei, hipertensiunii arteriale şi cardiopatii ischemice.

    Astfel, angajaţi precum minerii sau cei din alte ramuri ale industriei se încadrează în categoriile speciale, care ar putea ieşi mai repede la pensie.

    Măsura, în expunerea de motive a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sugerează majorarea perioadei suplimentare care se adaugă la vechime în muncă sau la vechimea în serviciu, de la 3 luni la 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite.

    Prin urmare, o persoană care a lucrat timp de 30 de ani în condiţii deosebite se va putea beneficia cu 10 ani mai devreme, în timp ce pe legislaţia actuală, cineva care a lucrat timp de 35 de ani în condiţii deosebite se poate pensiona doar cu 8 ani mai devreme.

     

  • Adevărul din spatele controverselor: Câţi bani a strâns de fapt în medie un român în Pilonul II de pensii

    Potrivit ASF, 80% din participanţii la Pilonul II – 5,71 milioane de persoane- au în con­turi peste 10.000 de lei (2.100 euro), în timp ce dintre aceştia, circa 300.000 de parti­ci­panţi deţin în conturi peste 25.000 de lei (5.300 euro).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care este procedura de retragere din Pilonul 2 de pensii şi ce se întâmplă cu fondurile acumulate la administratorii privaţi

    Încetarea plăţii contribuţiilor către fondurile de pensii administrate privat are loc din luna în care a fost depusă cererea. Modelul de cerere este inclus în documentul publicat marţi în Monitorul Oficial. 

    Activul personal al participantului care a solicitat retragerea de la fondul de pensii administrat privat rămâne în administrarea fondului privat de pensii până la deschiderea dreptului la pensia privată.
     
     
    Casa Naţională de Pensii, ca instituţie de evidenţă, pe baza datelor şi informaţiilor conţinute în rapoartele primite de la administratori, corelate cu informaţiile existente în baza de date a asiguraţilor în sistemul public de pensii, actualizează în Registrul participanţilor elementele de identificare ale acestora referitoare la codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, numele şi prenumele, domiciliul, încetarea calităţii de participant, precum şi retragerea de la fondul de pensii administrat privat.
     

  • Este oficial: Cei 7,2 milioane de români care contribuie la Pilonul II de pensii pot cere transferarea contribuţiei la Pilonul I

    În Monitorul Oficial nr.193, Partea I din 12 martie a fost publicată Norma ASF nr. 4/2019 pentru modificarea şi completarea Normei nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat.

     
    Astfel participanţii care au cotizat cel puţin 5 ani vor putea printr-o cerere cadru să solicite încetarea plăţilor la pensia private, care va fi transferată către Pilonul I.
     
    “O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deţinute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată”, conform cu Legea nr. 411/2004.
     

  • Efectul „revoluţiei fiscale“ a guvernului PSD: deficitul de pensii s-a redus cu 8,8 mld. lei, dar pierderea de încasări la impozitul pe venit a fost de 7,5 mld. lei

    Astfel că subvenţia a scăzut de la 23,4% din cheltuielile totale cu pensiile publice, în 2017, la 7,4% în 2018, o situaţie care este îmbucurătoare pentru bugetul de pensii şi care are o explicaţie, în principal, în transferul contribuţiilor de asigurări de la angajator la angajat.

    Anul trecut guvernul a decis să transfere partea de contribuţii de asigurări sociale de la angajator la angajat şi a redus contribuţia totală de la 39,25% la 37,25%. În realitate însă contribuţia reală a crescut la 44,7%, ca urmare a faptului că angajatorii au majorat salariul brut al angajaţilor în medie cu 20%, astfel ca netul angajaţilor să nu scadă în urma acestui transfer.
     
     Prin urmare, baza de impozitare a crescut şi acesta este principala explicaţie a creşterii veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, explică Ionuţ Du­mitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. „Avem în realitate o creştere a CAS şi nu o scădere. Pentru că baza de impozitare a fost inflatată cu 20% prin faptul că majo­ri­tatea angajatorilor au majorat salariile brute ale angajaţilor astfel încât salariile nete ale acestora să nu aibă de suferit în urma transferului contribuţiilor în totalitate în sar­cina lor. În lege, CAS a scăzut de la 39,25% la 37,25%. În realitate însă contribuţia a crescut la 44,7% pentru că acest 37,25% este aplicat la o bază inflatată de 20%.”
     

  • Reacţia lui Teodorovici, după ce economistul-şef al BNR a anunţat că majoritatea administratorilor Pilonului II de pensii doresc să se retragă din România

    „Nu am să fac ce fac colegii de la BNR. I-am rugat de trei ori să înceteze cu o astfel de abordare în a-şi exprima punctul de vedere, altul decât al BNR…Eu nu cred că domnul economist Lazea a prezentat punctul de vedere al BNR vizavi de pilonul 2 de pensii. Domnul Lazea nu poate să reprezinte, sau dacă e aşa, să ne spună, acesta este punctul de vedere…

    Acest comportament din partea colegilor de la BNR nu este corect. Dialogul să fie cel între BNR şi Ministerul de Finanţe, să ne comportăm şi unii, şi ceillaţi, corect faţă de cei care ne urmăresc, fără atacuri la instituţii, fără atacuri la persoane. Nu mi se pare o abordare corectă din partea BNR. Dacă continuă aşa, înseamnă că nu-şi merită locul pe care îl ocupă. Dânsul este economist sef al BNR, nu poţi să duci un mesaj mai departe”, a declarat luni, la Parlament, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Muncii face un anunţ important despre PENSII şi ALOCAŢII

    „Proiectul de buget al asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019 prevede sumele necesare pentru majorarea punctului de pensie, conform Programului de Guvernare şi aşa cum am promis, de la 1 septembrie 2019, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei. Veniturile bugetare estimate în anul 2019 sunt de 71,84 miliarde de lei, în creştere cu 12,45% faţă de anul anterior. După cum bine ştiţi, în anul 2019 nu avem nevoie de subvenţii de la bugetul de stat pentru plata pensiilor, ba chiar, dimpotrivă, estimăm că vom încheia anul cu excedent, pentru prima dată din 2006”, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Marius Budăi.

    Ministrul Muncii mai susţine că în 2019 se va plăti către administratorii Pilonului II de pensii suma de 8,65 miliarde lei.

    „Tot în pofida a ceea ce spun «clarvăzătorii» de serviciu, suma care va fi plătită, în 2019, către administratorii Pilonului II de pensii este de 8,65 miliarde de lei, faţă de 7,71 miliarde lei, cât a fost în anul 2018. Iată că nu desfiinţăm Pilonul II, aşa cum am tot auzit în spaţiul public, ba chiar acesta va primi sume mai mari, aşa cum şi în 2018 a primit sume mai mari decât în 2017”, a mai declarat Budăi.

    Marius Budăi: Este decizia preşedintelui Iohannis dacă vom mări sau nu alocaţiile copiilor

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că majorarea alocaţiilor pentru copii va intra în vigoare doar după ce preşedintele Iohannis va promulga Legea bugetului. Guvernul a adoptat, marţi, o Ordonanţă care prevede majorarea alocaţiilor.

    „Ca urmare a deciziei Parlamentului României, de suplimentare a bugetului Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu suma de 2,13 miliarde lei, în vederea majorării alocaţiilor de stat pentru copii, prin Legea Bugetului pe anul 2019, MMJS a întocmit un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii 61/1993 şi a Legii 448/2006, care reglementează, în prezent, plata acestor drepturi”, a declarat, miercuri, Marius Budăi, într-o conferinţă de presă.

    Potrivit ministrului, ca Ordonanţa să poată fi aplicabilă, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să promulge Legea bugetului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Faţă în faţă cu senatorii

    „Dacă ROBOR a fost manipulat? Răspunsul este «Nu». ROBOR poate fi stabilit doar între bănci, dar nu este o înţelegere de tip cartelar. ROBOR-ul se plimbă doar între 1,5% şi 3,5%, deoarece rata de politică monetară este de 2,5%, iar coridorul simetric este de plus/minus 1% faţă de aceasta. Dacă se plimbă mai sus sau mai jos, se opreşte orice tendinţă de cartelizare şi se absoarbe tendinţa de lichiditate în exces. Probabilitatea să existe o manipulare este mică sau inexistentă” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

  • Cel mai nou produs de la ministerul de Finanţe: Ce este planul paneuropean de pensii

    „Reprezentanţii permanenţi la UE ai statelor membre au aprobat, miercuri, acordul obţinut la 13 decembrie între preşedinţie şi Parlamentul European referitor la propunerea privind «produsul paneuropean de pensii (PEPP)», care reprezintă o nouă categorie de plan de pensii personale. Proiectul de regulament are ca scop oferirea unei game mai mari de opţiuni pentru persoanele care vor să economisească pentru pensie şi, în acelaşi timp, stimularea pieţei pensiilor personale”, scrie în comunicatul de presă al MFP.
     
    Conform aprecierilor Comisiei, numai 27% din europenii între 25 şi 59 de ani s-au înscris într-un produs de pensii.
     
    „Îmbătrânirea populaţiei în Europa creează noi provocări. Una dintre acestea este cum putem să ne asigurăm că cetăţenii economisesc o sumă suficientă pentru a putea trăi decent la pensie. Produsele paneuropene de pensii vor crea o nouă posibilitate pentru a economisi pe termen lung, utilizând pieţele de capital şi atenuând astfel presiunea asupra finanţării publice. Aceste produse vor avea şi avantajul major că vor cumula toate sumele economisite în Europa, indiferent de ţară, în cadrul unui singur plan de pensii personale”, a spus Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor publice din România.
     

  • Schimbări pe bandă rulantă. BRD Pensii are un nou director general: Alina-Cecilia Andreescu

    “În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat măsuri privind cadrul de funcţionare a pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, printre care: Numirea doamnei Alina-Cecilia Andreescu în funcţia de Director general al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.”, se arată în anunţ.
     
    Rozaura Stănescu a venit la conducerea BRD Pensii la începutul anului 2011, înlocuindu-l pe francezul Sebastian Lecoq. Anterior, a lucrat în cadrul BRD SocGen.