BusinessMagazin

Tag: participare

  • Black Friday 28 noiembrie 2014. Ce magazine PARTICIPĂ la runda a doua de REDUCERI

    LISTA magazinelor participante la runda a doua de Black Friday:

    Magazine de electronice şi IT: Evomag, F64, Remington, Utok,MarketOnline, MediaDOT, CitGrup, SensoDays, Interlink, Azerty, ClickShop, Conrad – German Electronics, Okazii.ro.

    Magazine cu reduceri la haine, încălţăminte şi accesorii:Nissa, Originals, AmaFashion, Catalin Botezatu – magazin oficial,Fashion Days, Mycloset, DeClub, Zorile Store, Comodo, All Boutique, FashionUp, La Redoute, Kurtmann, Zuga, StarShinerS, TinaR, BonPrix, dEpurtat, Miniprix, Dasha, Kalapod, Otter, Zonia, Boutique Mall, Standard Shoes, FashionAgenda, EccoShoes, Matar, Quick 24, BodoSport, Ready To Wear, Wild Fashion, Store Fashion, La Femme, Club Chic, Sports Woomie, Brand Circus, Blancheporte, DyFashion, Superpantofi, fxfashion, Ana Fashion, Miss Grey, Cache Cache, Leonardo, BeFashion, INSTYLIO, Lady M, pantofulmeu, gentisipantofi.ro, Bigotti, New Fashion Romania, Nympha.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai inovatoare companii din România: OMV Petrom, independenţă energetică Petrom City

    Elementul de noutate:

    Este o centrală de trigenerare, adică produce energie electrică, energie termică şi energie de răcire. A fost concepută astfel încă din faza de proiectare a campusului Petrom City, pentru a asigura independenţa energetică în primul rând pentru Data Center – centrul de date al companiei –, dar şi pentru întregul complex de  birouri. Tehnologia de trigenerare de ultimă generaţie a fost implementată special pentru asigurarea utilităţilor necesare spaţiilor de birouri, precum şi serverelor de date ale companiei.

    Efectele inovaţiei:

    Cu o putere electrică instalată de 4,5 MW,  termică de 8,5 MW, respectiv 6,5 MW energie de răcire, asigură cele mai bune condiţii în birourile Petrom City prin funcţionarea flexibilă atât în anotimpul cald, cât şi în cel rece. Centrala are şi trei motoare diesel de urgenţă, cu o putere instalată de 4,8 MW, care asigură iluminatul de siguranţă, funcţionarea lifturilor, alimentarea consumatorilor din Data Center în caz de necesitate. Centrala asigură o disponibilitate in operare de 99,9% – atinge standardul TIER III – adică o funcţionare continuă  fără întreruperi atingând parametrii de calitate a energiei electrice, respectiv a tuturor utilităţilor. Potrivit proiectului iniţial, centrala trebuia să funcţioneze închis, numai pentru consumatorii din campusul Petrom City, asigurând independenţa energetică a sediului central şi mai ales a Data Center. S-a dovedit însă că se poate îmbunătăţi mult eficienţa prin majorarea producţiei de energie electrică şi termică în cogenerare şi a apărut ideea livrării surplusului de energie electrică  în Sistemul Energetic Naţional (SEN) şi respectiv a optimizării utilizării surselor.

    Descriere:

    Eficienţa centralei (consumul realizat de combustibil – gaze naturale – pentru producerea de electricitate) este foarte ridicată, peste 83%, comparativ cu media altor unităţi care produc în cogenerare (75%), datorită optimizării continue a producţiei de energie electrică prin producţia simultană de energie termică şi energie de răcire. Centrala beneficiază de sistem centralizat de control al funcţionării instalaţiilor electrice. Sistemul LMS (Load Management System) este o unitate de comandă şi monitorizare pentru instalaţiile electrice. Rolul acestuia este de a gestiona consumurile fiecărui consumator important din Petrom City căruia îi alocă un grad de prioritate în cazul în care există o producţie deficitară; tot LMS-ul asigură alimentarea consumatorilor când producţia de energie este la parametrii nominali de funcţionare. Sistemul BMS (Burner Management System) este o unitate de comandă şi monitorizare al instalaţiilor de producere energie termică şi de răcire. Logica de funcţionare a sistemului BMS este de a menţine în operare echipamentele de producere a energiei termice în funcţie de necesarul de energie. Astfel pot fi pornite/oprite boilerele de producere a apei calde şi controlate echipamentele de producere a apei răcite. 

    Detalii privind Procesul de trigenerare: centrala produce energie electrică prin intermediul a trei motoare cu gaz, producţie MWM GmbH, fiecare cu o capacitate de 1,5 MWh electrici şi 1,58 MWh termici. Utilajele folosesc gazul natural în ardere internă, produc energie electrică prin intermediul generatoarelor, iar căldura rezultată din procesul de combustie este recuperată prin instalaţii speciale. Tehnologia de care dispune centrala, de ultimă generaţie, face posibilă şi reutilizarea energiei termice, prin introducerea în maşini frigorifice care produc apă rece, de unde rezultă energia de răcire a clădirilor. Astfel se ajunge la un proces de trigenerare.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Steven Van Groningen, locul al doilea

    Steven van Groningen a absolvit Universitatea Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial, după care s-a reorientat spre banking, având ocazia să cunoască din interiorul ABN Amro criza financiară din Rusia anilor ’90. A coordonat pentru ABN Amro lansarea activităţii băncii în România, apoi a preluat conducerea Raiffeisen Bank România în 2002, în urma fuziunii acesteia cu fosta Bancă Agricolă.

    Steven van Groningen a crescut într-un mic oraş olandez, Deventer, cunoscut pentru şcoala latină la care a studiat Erasmus şi pentru faptul că era un important nod comercial pentru Ţările de Jos. Tradiţia sportului şi mai ales a canotajului a venit din familie, spune bancherul, care a ajuns ulterior să participe la două campionate mondiale şi la o ediţie a Jocurilor Olimpice. Steven van Groningen a învăţat lecţii importante în cariera sa de atlet olimpic. Importanţa paşilor mici, respectul pentru reguli, munca în echipă, faptul că din eşecuri poţi învăţa mai mult decât din succese. Despre orice subiect ar fi vorba, bancherul aminteşte de ceea ce i-a adus sportul, de la viaţa de familie şi până la atitudinea de strateg de business.

    În primul semestru al anului, Raiffeisen Bank, al patrulea jucător din sistemul bancar după activele deţinute, a obţinut un profit net de 45 milioane de euro, cu 25% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza creşterii cheltuielilor cu provizioanele şi stagnării veniturilor. „Veniturile se menţin la acelaşi nivel ca anul trecut, ceea ce este în sine o performanţă în condiţiile actuale de piaţă. Avem un sistem de control al riscurilor şi al cheltuielilor care ne-a permis să fim mai eficienţi. Sunt mulţumit că baza de clienţi IMM şi cea de clienţi de top au cele mai mari creşteri“, a declarat Van Groningen.

    Steven van Groningen face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Klaus Iohannis a fost validat de către Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte al României

    La finalul ceremoniei, Klaus Iohannis a declarat că “a fost un vot puternic şi foarte clar” şi i-a asigurat pe români că a înţeles mesajul electoratului. “Este un moment festiv, dar aş vrea să remarc că după 25 de ani de la revoluţie se încheie o etapă. Românii au spus, prin votul lor, stop şi de la capăt”, a declarat Iohannis. “Viziunea pe care eu am prezentat-o în campania electorală s-a împletit foarte frumos cu aşteptările românilor. Le spun românilor, astăzi şi aici, că se poate. Se poate construi o Românie puternică. […] Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas.”

    “Vreau să vă spun cu toată fermitatea că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Cred că preşedintele României trebuie, prin viziunea cu care vine, să inspire naţiunea, iar prin comportamentul său public să devină un etalon al societăţii române.”

    Preşedintele în funcţie Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că acesta este un moment extrem de important. “Vă doresc, domnule preşedinte ales, ca după primul mandat să fiţi singur la această ceremonie”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la faptul că îi urează lui Iohannis să rămână la Cotroceni timp de două mandate (în cadrul ceremoniei sunt prezenţi atât preşedintele în funcţie cât şi cel ales – n.red.). “Cine crede că transformarea României este un proces de cinci ani se înşeală. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă astfel încât să se meargă înainte pe drumul fixat.”

    “Am constatat, în două mandate, că se vor găsi întotdeauna în societatea şi în mass media germenii pasului înapoi. Uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te impune. Avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic, încă nu sunt reformate.”

    Traian Băsescu a încheiat discursul mulţumindu-i lui Klaus Iohannis pentru căştigarea alegerilor. “Vreau să vă felicit pentru un lucru care ţinea de o problemă personală. N-aş fi vrut ca la finalul mandatului meu stânga să domine toate puterile statului. Astfel, las moştenire o ţară care are o opţiune de dreapta.”

  • Klaus Iohannis şi Victor Ponta – prima dezbatere electorală. Cine a câştigat? Analiza lui Cristian Tudor Popescu

    Cei doi s-au contrat pe tema votului din Diaspora, nivelul taxelor şi impozitelor, despre pensii sau politică externă. Dezbaterea nu a fost lipsită nici de elemente surpriză, unul dintre acesta fiind chiar la finalul discuţiei, când moderatorul Rareş Bogdan l-a invitat separat pe Victor Ponta să mai rămână în emisiune. Gândul şi Factual.ro, un site de verificare a gradului de adevăr din declaraţiile publice, au analizat afirmaţiile celor doi candidaţi.

    Astfel, din nouă declaraţii pe teme principale ale lui Victor Ponta analizate, patru au fost false, una parţial falsă, o alta parţial adevărată în timp ce numai două au fost adevărate. Din nouă declaraţii pe teme principale ale lui Klaus Iohannis analizate de Factual.ro pentru gândul, opt au fost adevărate, în timp ce una nu a fost nici adevărată, nici falsă.

    Finaliştii în competiţia prezidenţială, Klaus Iohannis şi Victor Ponta au avut în această seară prima dezbatere televizată, cei doi aflându-se faţă în faţă aproximativ o sută de minute. Confruntarea celor doi a fost anunţată cu doar o oră înainte ca aceasta să înceapă, Iohannis anunţându-şi pe Facebook prezenţa în emisiune.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Klaus Iohannis şi Victor Ponta – prima dezbatere electorală. Cine a câştigat? Analiza lui Cristian Tudor Popescu

    Cei doi s-au contrat pe tema votului din Diaspora, nivelul taxelor şi impozitelor, despre pensii sau politică externă. Dezbaterea nu a fost lipsită nici de elemente surpriză, unul dintre acesta fiind chiar la finalul discuţiei, când moderatorul Rareş Bogdan l-a invitat separat pe Victor Ponta să mai rămână în emisiune. Gândul şi Factual.ro, un site de verificare a gradului de adevăr din declaraţiile publice, au analizat afirmaţiile celor doi candidaţi.

    Astfel, din nouă declaraţii pe teme principale ale lui Victor Ponta analizate, patru au fost false, una parţial falsă, o alta parţial adevărată în timp ce numai două au fost adevărate. Din nouă declaraţii pe teme principale ale lui Klaus Iohannis analizate de Factual.ro pentru gândul, opt au fost adevărate, în timp ce una nu a fost nici adevărată, nici falsă.

    Finaliştii în competiţia prezidenţială, Klaus Iohannis şi Victor Ponta au avut în această seară prima dezbatere televizată, cei doi aflându-se faţă în faţă aproximativ o sută de minute. Confruntarea celor doi a fost anunţată cu doar o oră înainte ca aceasta să înceapă, Iohannis anunţându-şi pe Facebook prezenţa în emisiune.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cealaltă cursă a antreprenorilor şi managerilor din mediul de afaceri autohton

    „Ce căutăm noi aici?“, s-au întrebat din ochi Dragoş Petrescu şi soţia lui, Karin, anul trecut, când au urcat pentru prima dată în autobuzul care îi transfera de la aeroportul din Atena către prima cursă de triatlon montan la care se înscriseseră. 

    Toţi oamenii din jurul lor erau perfect tonifiaţi, cu zâmbete largi pe faţă şi fericiţi să îşi revadă prietenii de la competiţiile anterioare. „Voi cine sunteţi?“, i-a remarcat la un moment dat pe soţii Petrescu unul dintre atleţi. „Sunteţi la prima participare la un triatlon montan şi aţi venit direct la xTerra?“, a continuat atletul prietenos, stârnind un hohot de râs în tot autocarul. Hohotul a fost însă prietenos, iar Dragoş şi Karin, deşi au terminat ultimii competiţia recunoscută printre atleţi drept cel mai dificil triatlon montan din lume, au devenit încrezători în forţele lor pentru că nu au abandonat. Anul acesta au mers la al doilea triatlon montan, pe cel mai greu traseu al xTerra, în Franţa, şi vor merge şi în 2015 tot la xTerra, moment când le vor lua cu ei şi pe cele trei fiice ale lor, care sunt pasionate de sport şi mai ales de înot.

    ÎN URMĂ CU ZECE ANI, CÂND LANSA RESTAURANTELE CITY GRILL, DRAGOŞ PETRESCU AVEA 106 KILOGRAME. GLUMEŞTE ŞI SPUNE CĂ AVEA EXACT ASPECTUL UNUI PATRON DE RESTAURANT PASIONAT DE MENIREA LUI DE A HRĂNI OAMENII. Întâlnirea sa cu sportul a coincis cu prima sa întâlnire cu Valeria van Groningen (soţia lui Steven van Groningen, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din business care fac sport de performanţă), care i-a propus să facă o pasta party după Maratonul Bucureşti la unul dintre restaurantele lui. „Eram interesat de viaţa sănătoasă, deşi mai mult în teorie, eram în plină dezvoltare a brandului Buongiorno, am decis să facem acea pasta party după maraton şi tot atunci mi-am zis că nu e OK să organizăm pasta party şi să nu participăm la maraton. Aşa că am făcut o echipă de patru pentru ştafetă, iar asta a devenit un trend în companie“, îşi aminteşte zâmbind Dragoş Petrescu perioada care i-a schimbat viaţa. Decizia de a participa la maraton a însemnat începerea antrenamentelor. S-a pregătit timp de şase luni în Herăstrău şi pe stadionul Tineretului pentru a reuşi să alerge cei 10 kilometri. Admite că, la început, după 500 de metri aproape leşina. A alergat susţinut însă şi „am putut să mă bucur de fiecare etapă – când am reuşit să alerg 2 kilometri sau 3 sau 5“.

    Un bun prieten al său alergător l-a sfătuit ce pantofi de sport să îşi ia (Axis pentru alergare), dar şi să îşi ia întotdeauna pantofi cu un număr şi jumătate mai mari sau să doarmă bine nopţile. De la alergarea la ştafetă la Maratonul Bucureşti în urmă cu şapte ani şi până la triatlonul finalizat la Hamburg în urmă cu patru ani alergarea a devenit parte a rutinei zilnice pentru Dragoş Petrescu. Şi-a schimbat radical alimentaţia, vegetalele însemnând acum 70% din meniul său (completate cu peşte 20%, carbohidraţi 5%, produse de origine animală 5%), numărul de ore de somn, şi-a stabilit un program de antrenament de 1-2 ore pe zi în şase zile din săptămână.

    Acum are 87 de kilograme şi crede că „alergarea te face mai puternic şi mai sănătos, iar principalul beneficiu este schimbarea stilului de viaţă – după ce începi să alergi susţinut nu mai poţi merge să mănânci ceafă de porc şi să bei trei baterii de vin. Fără să îţi interzici, pur şi simplu nu mai poţi“. De la alergat la ştafetă a trecut la semimaraton, apoi s-a reorientat către triatlon. A considerat că i se potriveşte mai bine, atât ca sport, fiind mai complex, cât şi ca pregătire.

    TRIATLONUL ESTE SPORTUL CARE A CÂŞTIGAT CEL MAI MULT ÎN POPULARITATE ŞI ÎN VIZIBILITATE ÎN ULTIMII ANI. Adrian Nănulescu, CEO al La Fântâna şi sportiv de triatlon, dar şi preşedintele federaţiei de profil, spune că fenomenul de creştere a triatlonului a coincis cu organizarea Triathlon Challenge Mamaia din 2009. Al doilea vârf de creştere pentru acest sport a venit după înfiinţarea Federaţiei Române de Triatlon, în 2012, care a început susţinerea şi promovarea competiţiilor sportive, dar şi încurajarea şi participarea amatorilor.

    Nănulescu ţine să precizeze că practicarea triatlonului, dar şi creşterea interesului pentru alte sporturi au venit într-un context favorabil: „Tendinţa generală este de a face ceea ce trebuie pentru tine, de a avea o viaţă mai activă şi mai sănătoasă, e parte dintr-un context mai amplu. Deschizi orice revistă şi găseşti sfaturi despre cum să trăieşti mai sănătos şi mai echilibrat“. Participarea mai multor oameni din business la competiţiile de triatlon, dintre care cel mai cunoscut este Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, a avut un rol important de popularizare: „Au existat câteva personaje cârlig, peste 20 de participanţi de la vârful afacerilor care concurează regulat şi care sunt catalizatori pentru atragerea altor persoane în triatlon – datorită acestora, dintr-o dată numărul de participanţi a crescut considerabil, iar evenimentul a câştigat vizibilitate“. Conform lui Nănulescu, sportivii din mediul de business au adus nu numai „soft power“, prin influenţarea altor persoane, dar şi resurse pentru promovarea tradiţională.

     

  • Un nou experiment Facebook iese la iveală. Reţeaua de socializare ar fi crescut cu 3% prezenţa la vot în Statele Unite, în 2012

    Sistemul folosit de compania condusă de Zuckerberg nu este clar, însă acesta a ţintit prezentarea unor postări care să îi facă pe utilizatori dornici să ia parte la activităţile civice.

    Facebook nu a prezentat însă ştiri cu conţinut politic, deoarece acest lucru, spun reprezentanţii companiei, ar fi reprezentat un act de manipulare.

    “Procesul de votare stă la centrul democraţiei, şi credem că suntem cu toţii trebuie să aducem un plus comunităţii”, a declarat un reprezentant al companiei.

    Dezvăluirea privind acest experiment vine la doar patru luni după ce Facebook a fost implicată într-un scandal privind manipularea stării de spirit a utilizatorilor. În acel caz, reţeaua de socializare a selectat doar conţinut sau, după caz, negativ pentru a putea studia reacţia oamenilor.

  • Peste 25.000 de pasionaţi ai sportului electronic au fost prezenţi la DreamHack Masters Bucharest

    Timp de trei zile, între 31 octombrie şi 2 noiembrie, Sala Polivalentă din Bucureşti a fost punctul de atracţie al gaming-ului mondial. Cei mai buni jucători profesionişti din ţară şi din străinătate s-au înfruntat pentru trofee prestigioase şi premii în valoare totală de 120.000 de dolari. Evenimentul a fost urmărit online de 2,2 milioane de oameni.

    Finalele Romanian eSport Championship (ediţia a 4-a) s-au desfăşurat la DreamHack Masters Bucharest. România şi-a aflat campionii la disciplinele: Counter-Strike: Global Offensive – echipa neXtPlease!, Dota 2 – echipa Cede Nullis Romania, League of Legends – echipa Ics Zece şi la Hearthstone – MooDy.

    România se numără printre cele doar câteva ţări din lume care vor fi reprezentate la toate disciplinele Campionatului Mondial.

    Peste 1.000 de liceeni din 150 de colegii şi licee din toată ţara s-au înscris la Cupa Liceelor la League of Legends. Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Constanţa, Focşani, Giurgiu, Gura Humorului, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Târgu Neamţ, Târgovişte, Târgu-Mureş şi Timişoara sunt doar câteva dintre cele 44 de oraşe cu echipe înscrise în competiţie.

    Printre activităţile cu priză la pubic s-au mai numărat concursurile 1 vs. 1, atât pentru PC, cât şi pentru console, show-urile de cosplay, Stream Area – unde au fost prezenţi cei mai îndrăgiţi YouTuberi români, zona de Bring Your Own Computer şi nenumăratele concursuri organizate de partenerii DreamHack Masters Bucharest.

    Desfăşurat anual în 2012 şi 2013 şi bianual în 2014, datorită interesului crescut al publicului, DreamHack Bucharest a stabilit deja două evenimente plănuite pentru anul 2015: DreamHack Bucharest, între 24 şi 26 aprilie, la Sala Polivalentă din Capitală şi DreamHack Masters Cluj-Napoca, între 23 şi 25 octombrie, în proaspăt inaugurata Sală Polivalentă din Cluj.

  • De ce se tem românii şi cum îşi protejează locuinţele

    Cei mai mulţi dintre cei care deţin o astfel de trusă locuiesc la bloc (65,64%). Acesta este şi motivul pentru care, în cadrul campaniei naţionale de informare, 3 dintre cei care au participat la sondaj şi s-au înscris în concurs au primit, prin tragere la sorţi, câte o trusă de supravieţuire care include şi un manual de măsuri pe care să le iei în caz de urgenţă, reiese dintr-un sondaj realizat online în cadrul Campaniei „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţe”.

    Măsurile preventive financiare nu le sunt, însă, străine românilor care par să conştientizeze riscurile la care este expusă locuinţa lor. Astfel, majoritatea celor care au participat la sondaj (70,4%) deţin o asigurare obligatorie a locuinţei. Pe de altă parte, un procent mai mic (59,1%) dintre respondenţi au declarat că au în vigoare o asigurare facultativă a locuinţei.

    În ceea ce priveşte alte măsuri de protecţie a locuinţei, românii oscilează între un comportament preventiv şi neglijenţă faţă de elemente importante. De exemplu, mulţi verifică instalaţiile de gaze şi pe cele electrice, atunci când pleacă de acasă pentru mai mult timp, dar puţini instalează sisteme de securitate specializate, precum alarmele sau dispozitivele anti-incendiu.

    Astfel, atunci când pleacă de acasă pentru o perioadă mai lungă de timp, 73% dintre participanţii la sondaj au declarat că scot din priză toate aparatele electrice, iar 78,42% îşi verifică instalaţiile de utilizare a gazelor.

    Pe de altă parte, foarte puţini dintre respondenţi au instalat un sistem de alarmă: doar 13,54% dintre aceştia. Mai mult decât atât, nici în ceea ce priveşte protecţia
    împotriva incendiilor, românii nu stau foarte bine. Conform sondajului, doar 32,92% dintre respondenţi au luat măsuri preventive împotriva unui incendiu, precum instalarea unor dispozitive de detectare a fumului sau deţinerea unui stingător de incendii.

    Nu în ultimul rând, doar 25,51% dintre participanţii la sondaj au declarat că au montate grilaje metalice la gurile de aerisire, la ferestrele de la parter sau în alte locuri pe unde s-ar putea pătrunde cu uşurinţă în locuinţa personală.