Tag: minister

  • Ministerul Finanţelor: 31 iulie este ultima zi pentru depunerea Declaraţiei unice

    Ministerul Finanţelor precizează că până în prezent peste 600.000 de persoane fizice au depus Declaraţia Unică, din care 190.000 au fost în mediul online, de 3,5 ori mai mult decât anul trecut.

    „Termenul limită de depunere a Declaraţiei unice este 31 iulie şi se poate depune online, prin intermediul aplicaţiei care poate fi accesată la adresa https://declunica.anaf.ro/, cu numele de utilizator şi parola contului personal din Spaţiul Privat Virtual, prin certificat digital calificat sau prin intermediul portalului e-guvernare.ro. De asemenea, Declaraţia Unică se poate depune şi în format hârtie direct la registratura administraţiilor fiscale ale ANAF, sau prin poştă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire”, precizează Ministerul Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.  

  • Încă o candidatură la şefia DNA. Marius Iacob, fost adjunct al lui Kovesi, s-a prezentat la Ministerul Justiţiei pentru a se înscrie în cursă

    Procurorul DNA Marius Iacob este cel de-al doilea candidat care şi-a depus candidatura, luni, pentru ocuparea funcţiei de şef al DNA.

    „Am venit să-mi depun candidatura. Atât am de spus”, a declarat Marius Iacob la intrarea în Ministerul Justiţiei.

    Alt procuror care şi-a depus candidatura luni dimineaţă, pentru conducerea DNA, este Florentina Mirică.

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni dimineaţă, că procurorul-şef ce va urma la DNA va trebui să reorganizeze Direcţia în acord cu noile legi ale justiţiei.

    “Avem aproape 2.950 de procurori, unii sunt tineri şi nu au condiţia cel puţin legală. Sunt două elemente în evaluare, este elementul obiectiv, spre exemplu, de îndeplinire a condiţiei de vechime în profesie şi elementul personal, poate unii îşi doresc să se angajeze la această mare, mare responsabilitate. Procurorul şef care va veni va trebui să reorganizeze DNA în acord cu noile legi ale justiţiei pentru că nu poţi să mai ai un procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie, ăla care spune să suspenzi deciziile CCR şi să-l pui procuror la DNA.

    S-a introdus o limită de vârstă. Va trebui să reorganizeze, să reaşeze DNA în parametrii competenţelor legale, constituţionale, să facă o evaluare managerială şi atunci vom vedea. Dacă doamna Jurma îşi doreşte această responsabilitate, şi-o asumă, vedem ce se va întâmpla. Am făcut apel către procurorii care doresc această responsabilitate să se înscrie pentru a repune DNA în limitele legii”, a afirmat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

  • Marian Drăgulescu, multiplu campion mondial, UMILIT DE MINISTERUL SPORTULUI! Au chemat poliţia să scape de el!

    Multiplul campion mondial a precizat însă că se simte foarte bine, cardiologii şi-au dat acordul pentru a intra în competiţii, iar dacă este nevoie poate concura pe propria semnătură, aşa cum au procedat în trecut ”Nadia Comăneci şi Marius Urzică”!
     

    Declaraţii Marian Drăgulescu în faţa MTS

    ”Voi fi aici în fiecare zi până voi primi un răspuns favorabil. Sunt dator să lupt pentru a participa la Campionatul European”

    ”Andreea Răducan a participat la rândul ei pe propria semnătură. Propria răspundere este propria răspundere. Am avut o problemă cervicală şi în 2007. În România nu i-a dat nimeni de cap, astfel că m-am dus în Statele Unite şi totul a fost în regulă”

    ”Mă simt umilit, eu m-am antrenat din a patra zi după operaţie, sunt pregătit să particip”

    ”Nu este vorba despre partea financiară, dacă era pentru bani, m-aş fi lăsat de mult de gimnastică. Este vorba despre pasiune, e microbul pentru gimnastică. Mai am 2 ani de activitate şi îmi doresc foarte mult să ajung la Europene”

    Cătălina Ponor a avut două intervenţii pe inima, una mai complicată, iar cea de a doua, ablaţie, cum am avut şi eu, iar federaţia a înscris-o la două luni distanţă la Campionatul Mondial”

    ”Marius Urzică nu ar fi ieşit niciodată campion olimpic dacă nu ar fi participat pe propria semnătură”

  • Cătălin Păduraru: Vinarium, IWCB sau lupta la baionetă în războaiele vinului

    nde se află vinul românesc? Din punct de vedere calitativ, probabil la cel mai înalt nivel din istorie. Dar asta nu înseamnă prea mult, atât timp cât toate ţările producătoare de vin şi neatinse de vreun război sau limitare religioasă se află şi ele în aceeaşi fericită situaţie. Progresul, realizările tehnologice sunt, astăzi, la îndemana oricui. Vinul, produs cu identitate, are nevoie de istorie, de palmares, de pieţe cultivate (adică de pieţe în care să fie prezent, să aducă satisfacţii gustative dar şi satisfacţia profitului pentru cei care lucrează cu el), de cercetare, de comunicare. De o direcţie. Toată suflarea românească e bucuroasă de absorbţia fondurilor europene pentru reconversie (vie) şi retehnologizare (cramă).

    Asta este în amonte. Dar în aval? Astăzi este (relativ) bine. Dar mâine? Poate nu este întâmplător că aproape în toate cărţile dedicate domeniului apărute în străinătate şi destinate publicului larg nici măcar nu suntem menţionaţi. Sau, dacă suntem, ocupăm spaţii egale cu ţări ca Slovacia sau Malta… Revistele de specialitate nici nu se mai obosesc să ne treacă la „inventar”. Şcoli celebre ne-au scos din curriculum (una dintre ele funcţionează, de câţiva ani, şi în România; cursurile se predau în engleză şi maghiară).
    La nivelul mentalului colectiv internaţional nu există vinul românesc.

    Existăm sau nu pe pieţele internaţionale?

    Se înţelege că excepţiile, câteva firme româneşti care exportă (şi acelea, în majoritate, către „nişe etnice”), nu pot aduce România în plutonul forţelor care domină Lumea Vinului. Ţări cu potenţial mult mai mic decât cel al ţării noastre (sau despre care credeam noi „după ureche” că este mult mai mic) sunt prezenţe vizibile şi constante pe pieţele importante. Au strategii şi le duc la îndeplinire. De ce? Pentru simplul motiv că au înţeles că niciun clasament nu e bătut în cuie. Astăzi SUA sunt pe locul trei mondial, ceea ce, trebuie să recunoaşteţi, putea să pară o glumă în anii ’60-’70. Sigur, putem spune că SUA sunt o forţă pe toate planurile. Dar ce spunem atunci de Chile, Noua Zeelandă (a zecea exportatoare din lume)? În curând, vom înţelege că nici Georgia sau Moldova nu s-au mulţumit cu actuala ierarhie. Vorbim de piaţa „noastră” şi de pieţele internaţionale… Ca mâine şi piaţa noastră va fi una (pe deplin) internaţională. De la momentul în care Amazon va livra vinuri şi aici până la intrarea marilor operatori globali de distribuţie sau a marilor firme de vin (cu cifre de afaceri ameţitoare, de câteva ori mai mari decât întreaga noastra piaţă)  peisajul „nostru” se va schimba. Dramatic.

    (Se prea poate ca tonurile în care zugrăvesc vulnerabilităţile României viticole să nu fie prea plăcute.)

    Nu am cum să ocolesc adevărul: vor fi schimbări disruptive, cu o multitudine de efecte neaşteptate. Acest context nu este un accident istoric. Este lupta şi persuasiunea profesioniştilor şi rezultatul strategiilor naţionale (ale altor ţări).

    Accident istoric poate fi numit ceea ce pare a se întâmpla în Africa de Sud. Este posibil ca, din cauza turbulenţelor interrasiale de acolo, un mare jucător să lase mult loc liber.

    Se gândeşte România să acţioneze în vreun fel?

    Şi atunci, de ce să ne-mbătăm cu apă rece pretinzând că suntem a nu ştiu câta forţă vitivinicolă? Forţa poate fi măsurată prin prezenţa pe „raftul” internaţional.

    Contraargumentul că avem o piaţă internă destul de mare nu ţine. Cât de mare? Cine a măsurat pentru a şti potenţialul (limita de extensie)? Ce, cum, cât vor cumpăra consumatorii tineri (adică cum va arăta piaţa aceasta „fantastică” peste 3-4 ani)?

    Ar putea aduce vinul beneficii românilor?

    Oare crede cineva că în regiunea Bordeaux sau în Toscana ori în Marlborough trăiesc bine doar vinarii? Orice domeniu de activitate, că e vorba de construcţii, transport, comerţ, turism (inclusiv, sau, mai ales, cel „neindustrial”), avocatură, bănci, îşi sporeşte profitul când se atinge de performanţa adusă de vin în aceste regiuni.

    În Bordeaux, Alain Juppé, primarul de astăzi al oraşului, a investit bani publici printr-o fundaţie (!), zeci de milioane de euro în Cité du Vin! (Muzeul Vinului. Noi nu avem unul nici măcar de 1 milion de euro.) A promis o creştere fabuloasă a numărului de vizitatori în zonă. Şi asta se întâmplă. Doar prin aeroportul de aici trec anual 10 milioane de oameni.

    Berlinul, Parisul, Londra, Bruxelles-ul, Viena investesc bani publici în târguri şi concursuri de vin pentru a creşte vitalitatea (şi atractivitatea) acestor oraşe. Berliner Wine Trophy, Citadelles du Vin Paris (întrecut de International Wine Contest Bucharest, IWCB, ca număr de probe), IWC London, AWC Vienna – sunt modele de colaborare public-privat, în folosul tuturor cetăţenilor (la noi, crezându-se că e vorba de profitul producătorilor de vin, ceea ce este, în mod clar, greşit, ne mutăm de pe un picior pe altul).

    La noi, mai mult decât oriunde, este nevoie de sprijin. Trebuie să recuperăm timpul pierdut (trei decenii!). Prin dezvoltarea enoturismului am putea aduce acasă zeci de mii de români plecaţi în străinătate, care să întoarcă aici, găsindu-şi un rost ca angajat sau ca antreprenor. Enoturismul cere o suită întreagă de servicii şi divertisment variat, potrivit pentru toate vârstele. Pescuit, vânătoare, biking, tracking, welness, spa, tenis, golf, river rafting, o listă aproape fără sfârşit. Toate acestea antrenează mii de angajaţi, sute de antreprenori.

    Mai avem voie să plantăm zeci de mii de hectare (lucru rar întâlnit în UE). Se poate crea un program prin care să apară o categorie nouă socio-profesională, viticultori care să nu aibă neapărat propria cramă, care să „sindicalizeze”, trimiţând  strugurii la o cooperativă pentru vinificare şi condiţionare. Tot aici s-ar putea face şi îmbutelierea. Vinul s-ar obţine în condiţii decente şi ar fi posibil ca acest gen de colaborare în vederea obţinerii valorii adăugate să inhibe păguboasa producţie de vin de 2 lei, obţinut din hibrizi şi vândut pe marginea drumului.

    Vinul acesta prost şi ieftin, deşi iubit de multi români, nu poate asigura un ciclu economic care să ţină tinerii acasă şi, în niciun caz, să-i „întoarcă” pe cei deja plecaţi „afară”.

    Da, vinul românesc poate aduce beneficii materiale imense românilor dar nu putem omite nici „veniturile” acorporale. Cele care ar putea cu adevărat să ne facă să folosim sintagma „mândri că suntem români”.

    Ce face statul român? Stă. În cel mai fericit caz, se face că lucrează.

    În cei 28 de ani de la Revoluţie nu a existat niciun politician marcant, niciun înalt funcţionar care să abordeze serios problema vinului românesc. Şi în niciun caz cu ştiinţă. Privit exclusiv ca produs agricol, acesta nu se bucură de sprijinul ministerelor potrivite: Minsterul Culturii, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul pentru Mediul de Afaceri  sau, dacă există, sporadic, vreun sprijin, vinul nu este privit în dimesiunile lui reale.

    Drept urmare, efectele se văd. Sau nu se văd bine, pentru că nu avem radiografii la zi ale pieţei.

    Cercetarea, obligatorie pentru crearea unei strategii, nu poate fi asigurată de producători. Nici nu ar fi corect.

    Producătorii de vin fac… vin. Ei pot plăti sociologi, antropologi, economişti să facă studii care să răspundă problemelor lor directe. Ei nu pot rezolva „problema naţională”. Tot ce am enunţat mai sus cade în responsabilitatea statului, care, până la urmă, ar face aceste cercetări şi ar plăti experţi pentru conceptul de dezvoltare şi comunicare tot pe banii noştri. Sau pe bani europeni. (Lucru obligatoriu de menţionat, pentru că foarte mulţi oameni din stat folosesc expresia „v-am dat”.)

    Cercetarea cercetărilor (!) din străinătate ne arată clar ce am avea de făcut.

    Firmele private? Eforturi se fac. Sunt însă disparate. International Wine Contest Bucharest este un exemplu de reuşită la nivel de organizare şi afirmare internaţională. Mecanismul de colaborare stat-privat este însă blocat.

    Există şi multe iniţiative lăudabile care nu apelează la stat. Majoritatea, însă, nu îşi propun (şi nu e nimic rău în asta) să „mute munţii”. Interesant e că au început să se coaguleze parteneriate durabile între firmele private. Alianţele lor nu pot intra în concurenţă, însă, cu marile dezvoltări de forţe de pe plan mondial. Amintind de International Wine Contest Bucharest, am realizat că avem parteneri care au fost alături de acest mare concurs. E o formă de ipocrizie (la modă, nu ştiu de ce) de a expune public voalat Partenerii şi Sponsorii evenimentelor noncomerciale. Cred că vine de la alambicata lege a CNA-ului, care îşi transmite efectele de la TV către presa scrisă, neînţelegându-se că menţionarea sponsorului este minima recunoştinţă pe care poţi să o manifeşti faţă de cineva care a sprijinit un demers al binelui colectiv.
    Nu „un producător de apă minerală” este corect, ci, în cazul nostru, Aqua Carpatica, nu o marcă auto, ci Nissan ş.a.m.d.

    Unii dintre ei au sprijinit editarea lucrării Wine Wars – Războaiele vinului (lectură obligatorie pentru cei care au tangenţă cu vinul), iar mai nou sprijină una dintre cele mai interesante „construcţii” pentru Vinul românesc – Vinarium. O degustare-evaluare făcută de oameni de top din România pentru a se încerca formarea unui pluton de 100 de vinuri româneşti de top – la 100 de ani de România. Evaluarea va fi coordonată de singurul master of wine din România, Ana Sapungiu.

    E o ştire, nu?

    În cele două sesiuni Vinarium (fiecare de câte două zile), Ana Sapungiu MW a coordonat un panel format din oameni speciali ai societăţii noastre, oameni cu biografii impresionante. Am dorit să avem o interpretare holistică a vinurilor care pot fi promovate la 100 de ani de România. Chiar dacă s-a enunţat în glumă că „am strâns vreo 500 de ani de studiu în această încăpere”, rămâne – în mod serios – o sumă a competenţelor şi a unor unghiuri diferite de interpretare din domenii ca antropologia, arhitectura, istoria, literatura, arta dramatică, critica artei, business ş.a.m.d. pusă în folosul României.

    (În vinurile româneşti am îndrăznit să includem şi vinurile de peste Prut. Mulţi vor socoti acest gest o culpă. Noi l-am considerat a fi o datorie. Şi o realitate, dacă nu administrativă, măcar culturală şi istorică.)

    Statul român trebuie să întindă o mână şi să înveţe să fie partener. Într-un parteneriat, ambele părţi câştigă.

    Dezvoltarea Lumii Vinului (cu toate extensiile enunţate) degrevează statul de rezolvarea unor ecuaţii complicate, mai ales sociale, ajută la formarea brandului de ţară şi, pe termen mediu şi lung, contribuie la creşterea PIB. Dacă vrem.

  • BREAKING: Noua surpriză pregătită de ministerul Finanţelor pentru milioane de români

    Potrivit proiectului, pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale.

    Instituţia precizează în nota de fundamentare că preţul mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piata centralizată în perioada aprilie 2017 – august 2018 a evoluat de la 70.93 lei la 77,72 lei, iar preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată la 31 martie 2019 va fi de 80,25 lei/MWh.

    „Preţul gazelor naturale din import este stabilit pe piaţa concurenţială prin negociere liberă între importatori şi furnizorii de gaze naturale din România. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale din import la 31.03.2019 va fi de 94,58 lei/MWh”, arată documentul.

    Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, preţul final la clienţii casnici reglementaţi are următoarea structură:
    – cost unitar de gaze (CUG) ce reprezintă costurile estimate pentru acoperirea achiziţiei gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente de înmagazinare şi transport, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată; achiziţia de gaze naturale ca marfă se realizează de către furnizori pe o piaţă complet liberalizată, indiferent de sursă de provenienţă a gazului: intern, import sau din depozit;

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vicepreşedinte ALDE îl acuză pe ministrul Muncii că şi-a însuşit o propunere ALDE

    “Acum o lună şi ceva am iniţiat un proiect de hotărâre prin care propuneam ca armata, facultatea, plus masteratul şi doctoratul, să fie considerate vechime în muncă. La comsie a venit punctul de vedere al Ministerului Muncii, cu aviz negativ, iar acum câteva zile am auzit-o pe doamna Olguţa Vailescu, ministru de resort, spunând exact acelaşi lucru pe care îl propuneam eu printr-o lege, că îl va face pe baza unei ordonanţe de urgenţă, cu toate că la legea mea s-a dat pur şi simplu aviz negativ”, a afirmat Alexandru Băişanu, după şedinţa grupului ALDE.

    Deputatul ALDE a mai susţinut că, iniţial, Ministerul Muncii condus de Lia Olguţa Vasilescu, a dat aviz negativ propunerii iniţiate de ALDE.

    “Trebuie să clarificăm un lucru, propunerea este propunerea ALDE, făcută de mine, alături de colegii mei din ALDE. Dacă doamna Olguţa Vasilescu a dat aviz negativ legii numai ca să o treacă prin OUG e o chestie destul de dubioasă şi neclară. Cred că era firesc să purtăm o discuţie, se putea retrage această propunere legislativă şi sprijineam cu toate forţele ca această propunere legislativă să apară ca OUG. Am cere o mai multă colaborare între noi şi domniile lor pentru că până la urmă luptăm împreună pentru binele cetăţenilor români”, a mai precizat Băişanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lazăr îi răspunde lui Tăriceanu pentru “aroganţa” delegării lui Kovesi la Parchetul General: Atacul afectează principiul separaţiei puterilor în stat

    În acest sens, Augustin Lazăr arată că delegarea procurorilor se realizează de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul articolului 57 alineatul 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respectiv ”În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni”.

    Totodată, arată Parchetul General, repartizarea procurorilor se face în conformitate cu articolul 95 alineat 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv ”Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora”.

    Augustin Lazăr mai explică că, pentru perfecţionarea legislaţiei penale, Ministerul Public are atribuţia legală de a studia cauzele şi factorii favorizanţi ai criminalităţii şi de a face propuneri în vederea eliminării acestora, astfel cum este prevăzut în articolul 63 litera i din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv ”Ministerul Public (…) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor din România a semnat, la Bruxelles, Carta Vamală Europeană

    „Securizarea punctelor vamale, dotarea cu echipamente de ultimă generaţie şi modernizarea infrastructurii vamale este unul dintre principalele obiective ale Ministerului Finanţelor Publice pentru anul 2018”, a declarat Eugen Teodorovici.

    Semnarea Cartei Vamale Europene a avut loc cu ocazia celebrării celor 50 de ani de Uniune Vamală, sub înaltul patronaj al lui Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă şi, a lui Hartwig Löger, ministrul de Finanţe al Austriei – ţară care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor a schimbat legislaţia din domeniul ajutorului de stat

    Printre cele mai importante modificări se numără:
    – Valoarea minimă a investiţiei s-a diminuat la 13,5 milioane de lei (aproximativ 3 milioane de euro);
    – Bugetul mediu anual al schemei este de 638 de milioane de lei, respectiv echivalentul a aproximativ 145 de milioane de euro;
    – Operatorul economic poate demara proiectul de investiţii după depunerea cererii de acord pentru finanţare;
    – Cererile de acord pentru finanţare se depun în sesiune continuă până la data epuizării bugetului anual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor a schimbat legislaţia din domeniul ajutorului de stat

    Printre cele mai importante modificări se numără:
    – Valoarea minimă a investiţiei s-a diminuat la 13,5 milioane de lei (aproximativ 3 milioane de euro);
    – Bugetul mediu anual al schemei este de 638 de milioane de lei, respectiv echivalentul a aproximativ 145 de milioane de euro;
    – Operatorul economic poate demara proiectul de investiţii după depunerea cererii de acord pentru finanţare;
    – Cererile de acord pentru finanţare se depun în sesiune continuă până la data epuizării bugetului anual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro