BusinessMagazin

Tag: Media

  • Turisti in tara crizei

    Presa scrie despre felul cum pofta de consum a americanilor a scazut constant in ultimele sase luni, descrie cum cele mai faimoase artere de cumparaturi (Fifth Avenue, Rodeo Drive) s-au golit si se refera la proprietarii de restaurante ce tanjesc dupa vremurile cand bancherii de pe Wall Street cheltuiau sume impresionante. Aflam acum, fapt de neconceput in timpuri normale, ca nevestele directorilor de pe Wall Street au uitat de cinele de 500 de dolari si au inceput sa ia lectii de gatit.

    Parerile managerilor romani care au fost in SUA in ultimele luni si cu care a stat de vorba BUSINESS Magazin nu confirma intru totul aceasta imagine, ba chiar o contrazic in unele cazuri. Ceea ce spun ei poate fi considerat insa si o dovada a rapiditatii cu care se schimba situatia in economia americana, din moment ce sezonul sarbatorilor din decembrie 2008 poate fi caracterizat drept o perioada fasta comparativ cu situatia de acum.

    Daca estimarile Federatiei Nationale a Retailerilor vizau o crestere cu 2,2% a valorii vanzarilor in sezonul sarbatorilor (noiembrie si decembrie), in realitate vanzarile au scazut cu 2,2%, desi o parte din aceasta scadere s-a intamplat nu din cauza lipsei de cerere, ci de pe urma politicii de reduceri drastice de preturi promovate de multi comercianti din teama de a nu ramane fara cumparatori. Nu e deloc neglijabil nici aportul turistilor straini, care au ales sa-si petreaca vacanta de iarna in SUA, atrasi de cotatia scazuta a dolarului fata de euro. Alexandre Eram, directorul general al companiei SonyaMod, care distribuie pe piata romaneasca branduri precum Peggy Sage si detine magazinele Z, a calatorit la New York pentru a sarbatori Craciunul.

    “Am descoperit o tara normala, mai ales ca ma asteptam sa fie mult mai rau, avand in vedere ceea ce scrisese presa pana atunci. Insa in momentul cand am vazut cozile infernale de la magazine, am inceput sa ma intreb unde este criza”, declara managerul. Eram, nascut intr-unul dintre cele mai afectate orase de criza economica, Detroit, subliniaza insa ca New Yorkul este precum o capitala “si este foarte greu sa iti dai seama despre ceea ce se intampla intr-o tara judecand dupa capitala, pentru ca o capitala este o tara intr-o tara”. Nu poate uita numarul mare de oameni de pe arterele importante, cuprinsi de febra cumparaturilor.

    “Pe Fifth Avenue a fost pentru prima data cand mi s-a intamplat sa fiu blocat pe trotuar si sa nu ma mai pot misca, pentru ca era foarte multa lume si eram toti prinsi acolo. In tot acest timp continuam sa ma intreb unde este criza.” Se pare ca, cel putin pentru perioada sarbatorilor, strategia comerciantilor din New York, care au promovat orasul drept cea mai buna destinatie de shopping din lume, a functionat. Totul a fost rodul unei campanii de 30 de milioane de dolari, desfasurata pe parcursul unui an, sub sloganul “Shop while the dollar drops” (Cumpara cata vreme dolarul scade). La aceasta se adauga metodele variate pentru atragerea consumatorilor.

    De exemplu, retailerul de lux Saks a incheiat un parteneriat cu 10 hoteluri de lux care acorda oaspetilor care petrec minim trei nopti o sesiune de shopping alaturi de un shopper personal, discounturi de 15%, precum si cafea si deserturi la unul dintre cele trei restaurante ale magazinului. “Cred ca au fost foarte multi turisti, pentru ca auzeam mai multi francezi decat americani, turisti care au fost atrasi de cursul bun euro-dolar. La nivel de strada era o adevarata nebunie, cozi la magazine, toata lumea cumpara ca in vremurile bune”, isi aminteste Eram, care calatoreste aproape in fiecare an in Statele Unite. Evident, el nu exclude posibilitatea ca dupa sarbatori lucrurile sa se fi schimbat.

    “Am vorbit cu mai multi prieteni americani si mi-au spus ca de Craciun nu prea poti vedea daca este criza.” Si Mihnea Tobescu, directorul general al AIG Romania, si-a petrecut vacanta in Statele Unite, dar pe Coasta de Vest, la Las Vegas. “In decembrie am fost la Las Vegas, unde lumea se comporta ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. Intr-adevar, magazinele aveau reduceri mai mari decat de obicei, dar probabil si din cauza sezonului. In rest, hotelurile si restaurantele erau pline.” Managerul isi aminteste ca obisnuitele cozi de o ora la restaurantele tip bufet, unde platesti o suma fixa de bani si consumi cat vrei, erau inca acolo.

    “Un lucru interesant pe care l-am remarcat a fost faptul ca se dezvolta inca proiecte imobiliare. Anul trecut imi amintesc ca am vazut santierul unui hotel imens, care acum era finalizat si pe deasupra era si ocupat in totalitate.” Tobescu spune ca intr-adevar se vorbea despre criza si oamenii erau mai precauti si nu mai risipeau banii ca inainte, dar in rest locurile erau pline de amatori de distractie. Sorana Savu, managing partner la agentia de comunicare Premium PR, care a petrecut doua saptamani de vacanta la Miami in luna ianuarie, spune ca modul cum americanii reactioneaza la criza depinde foarte mult de oras si de regiune.

    “Mi se pare absurd ca intr-un oras in care vezi pe strada masini precum Lamborghini, Bentley, Ferrari, scumpe dupa standardele americane, angajatii magazinelor de lux sa fie uimiti de niste bonuri de cumparaturi de cateva sute de dolari. Spuneau ca singurii care mai cumpara sunt europenii si turistii din Brazilia.” Cat despre reducerile de pret, strategia preferata de americani pentru impulsionarea vanzarilor, se pare ca s-a schimbat considerabil. “Acum reducerile erau cumulative – 30% – peste care se adaugau alte rabaturi. Noi am primit un discount pentru ca eram din afara SUA. Ne-au spus ca acorda un discount pentru cei care vin de la o distanta mai mare de 60 de kilometri.”

    In plus, pentru a asigura confortul turistilor care vin pentru cumparaturi, unele linii aeriene au relaxat politica de bagaje. “In trecut, pentru cursele transoceanice existau restrictii, dar am observat ca nu se mai aplica atat de sever restrictiile privind cantitatea de bagaje pe care o transporti. Poate si din cauza ca avioanele nu mai sunt atat de pline.” Desi se astepta sa gaseasca o tara in criza, Sorana Savu spune ca a fost frapata de “reactiile destul de violente, in sensul actelor de criminalitate locala, care au escaladat rapid”, ca si de frecventa anunturilor TV de licitatii de case. Totusi, adauga ea, americanii “tind sa compenseze lucrurile negative care se intampla cu lucruri pozitive, reale sau macar proiectate.

    Autoritatile si media au inteles sa foloseasca propaganda pentru un scop nobil: le transmit oamenilor retete de comportamente care sa ii ajute sa faca fata crizei, scot in fata noii eroi, oameni de rand care reusesc sa faca ceva prin propriile forte.” Dincolo de discutiile despre criza si depa sirea ei, americanii au inceput sa acorde atentie lucrurilor cu adevarat importante si care nu pot fi cumparate neaparat cu bani, sustine Savu. “Oamenii au redescoperit bibiliotecile publice, care pun la dispozitie atat carti, cat si DVD-uri. Este o forma ieftina de distractie si un bun prilej de socializare.”

  • Profit operational de 112 mil. $ pentru PRO TV

     

    Compania PRO TV a inregistrat anul trecut un profit operational (EBITDA – profitul inainte de plata dobanzilor, taxelor si includerea amortizarilor si a deprecierii) de aproape 112 milioane de dolari, in crestere cu 20% fata de 2007, in timp ce cifra de afaceri a companiei a urcat cu 27,5%, pana la 274,62 milioane de dolari.
     
    In trimestrul al patrulea, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 77,5 milioane de dolari, in scadere cu 2,4% fata de aceeasi perioada din anul anterior. Profitul operational a fost de aproape 30 de milioane de dolari, comparativ cu 35,9 milioane de dolari in ultimul trimestru din 2007.
     
    Rezultatele financiare au fost publicate saptamana trecuta de Central European Media Enterprises (CME), grupul american care detine 95% din PRO TV. Restul de 5% din actiuni este detinut de Adrian Sarbu, presedintele si directorul operational al intregului grup CME. Totodata, Adrian Sarbu este proprietarul grupului MediaPro, care detine compania ce editeaza BUSINESS Magazin.
     
    CME mai detine posturi de televiziune in Cehia, Slovacia, Ucraina, Slovenia, Croatia si Bulgaria. Grupul a incheiat anul 2008 cu un profit operational de 345,68 de milioane de dolari, in crestere cu 6,9% fata de anul anterior. Cifra de afaceri a depasit un miliard de dolari, valoare cu 21,6 procente mai mare decat cea inregistrata in 2007.
     
    In ultimul trimestru al anului trecut, profitul operational al CME a scazut cu 27,9% comparativ cu aceeasi perioada din 2007, pana la 93,59 milioane de dolari. Afacerile cumulate ale grupului au inregistrat o scadere de 3%, pana la 291,5 milioane de dolari.
     
    “2008 a fost un an foarte bun pentru statiile noastre de baza, chiar daca trimestrul patru a fost dificil. Sunt multumit in special de performanta operatiunilor din Cehia si Romania, care au inregistrat cele mai bune rezultate din istoria lor. In Croatia, am inregistrat cea mai mare crestere a audientei si a veniturilor. Intr-un mediu in care companiile din toata lumea se lupta sa ramana pe piata, noi ramanem lideri pe pietele pe care suntem prezenti”, spune Adrian Sarbu.
     
    Raportat la intregul grup, Cehia si Romania genereaza 64% din veniturile CME. In cifre, aceasta inseamna peste 650 de milioane de dolari si circa 93% din profitul operational (320,4 milioane de dolari).
     
    Conditiile economice dificile, care au inceput sa fie simtite inca de anul trecut, vor avea reverberatii puternice si in 2009. In aceste conditii, Adrian Sarbu afirma ca anul acesta va fi plin de provocari. “Am luat masuri agresive pentru a reduce costurile operationale si cheltuielile de investitii si vom face tot ce va fi necesar pentru a ne majora veniturile si lichiditatea. Ne asteptam sa iesim din aceasta criza economica tot pe pozitia de lider si sa ne intoarcem la ratele de crestere de pana acum”, comenteaza Sarbu.
     
    Adrian Sarbu este fondatorul MediaPro si al PRO TV. El a preluat conducerea totala a CME in decembrie anul trecut, dupa ce a ocupat pozitia de director operational, pe care a pastrat-o. Aceasta este cea mai importanta functie executiva obtinuta de un roman intr-o companie internationala. Grupul CME a fost fondat de omul de afaceri american Ronald Lauder, acum mai bine de 15 ani. El este in continuare principalul actionar al companiei, care este listata pe piata bursiera americana NASDAQ si la bursa din Praga.
     
    Capitalizarea CME a coborat la 300 de milioane de dolari, din cauza scaderii dramatice a pietelor de actiuni din intreaga lume. Grupul opereaza mari retele de televiziune in sase state din Europa Centrala si de Est, cu o populatie totala de 97 de milioane de persoane.

     

  • Nefericitul buget de promovare

     

    In urma cu doua saptamani, Procter & Gamble si Unilever, doua companii cu bugete importante de promovare, anuntau taierea bugetelor de marketing cu 29%, respectiv 21%. Anuntul nu a surprins atat de mult, dat fiind ca cele doua companii demarasera masuri similare pe plan mondial, insa intrebarea care ramane este cum vor reusi companiile sa gaseasca o rezolvare pentru a mentine legatura cu consumatorul cu bani mai putini, dar cu acelasi efect?   
     
    In timp ce multi manageri se intreaba daca mai are sens sa investesti in marketing si publicitate cand puterea de cumparare sau apetitul pentru consum oricum au scazut, altii continua sa o faca pentru a fi acolo, in mintea clientului, cand acesta isi va regasi apetitul. Daniel Micu, Managing Partner la Trout & Partners Consulting Romania, este de parere ca ideea de a ramane in mintea clientului e buna, dar pe termen lung.
     
    Micu, care preda si cursuri de Marketing Strategic si Integrated Marketing Communications ca Profesor Asociat la Bucharest School of Management, Programul MBA Romano-Canadian, este de parere ca strategia corecta nu este de a taia bugetele de marketing si de a le realoca in alte activitati, ci de a eficientiza (din toate punctele de vedere – strategic, comunicare, implementare) programul de marketing. “Echipa de vanzari este importanta, dar nu faci absolut nimic cu ea daca nu-i oferi consumatorului un motiv sa cumpere produsul tau”, spune Micu. Iar apelul la preturi mai mici decat ale competitorilor nu functioneaza, pentru ca se poate trasforma intr-o capcana, mai spune consultantul: “Se va intra intr-un razboi al preturilor si va fi imposibil sa te diferentiezi de competitie numai prin pret”. Sintagma “eficientizare a bugetelor” a devenit standard in discursul tuturor companiilor din ultimele luni, fiecare avand insa propria viziune asupra masurilor de eficientizare.
     
    “Vom renunta la cate putin din toate”, este modul prin care Ioana Stan, director de marketing la Otter Distribution, intelege sa faca marketing mai eficient. Ioana Stan stie sigur ca nivelul investitiilor in noi deschideri de magazine va fi mult mai mic fata de cel de anul trecut, dar nu stie sigur cat va mai ramane pentru partea de marketing. Va mai ramane insa ceva cu siguranta, tine sa sublinieze Stan, deoarece intr-o perioada ca aceasta “ultimul lucru care trebuie sa suporte schimbari majore este bugetul de marketing”. Ioana Stan estimeaza totusi ca probabil vor fi mai intense activitatile promotionale la nivel de magazin, cu branduri noi si oferte tentante, in defavoarea publicitatii traditionale. Alexandra Dumitrescu, directorul de marketing al Rafar, divizia de fashion retail a grupului RTC controlat de omul de afaceri Octavian Radu, este de aceeasi parere: “Nu se pune problema de a taia bugetele de marketing, deoarece Rafar reprezinta in Romania imaginea unor branduri internationale si nu ne permitem sa reducem drastic cheltuielile legate de promovarea lor”.

     
    Egri Istvan, director de marketing al Cordia (divizia de investitii rezidentiale a grupului maghiar Futureal), spune ca in cazul lor optimizarea inseamna sa renunte la unele canale de promovare si sa le extinda pe cele mai eficiente din perspectiva costuri versus beneficii: participarea la expozitii si targuri, promovarea pe internet, presa scrisa si outdoor. De asemenea, Istvan spune ca apelul la promotii si discounturi pentru a impulsiona vanzarile va fi o necesitate pe o piata imobiliara aflata in impas inca din ultimul trimestru din 2008. Situatia este similara si pe piata auto, unde campaniile de promovare au devenit mult mai agresive, cateodata chiar disperate. De exemplu, unii dealeri Toyota de peste ocean vand in rate fara dobanda, in timp ce alti dealeri, chiar din Europa, ofera doua masini la pretul uneia (prima trebuie sa fie din clasa premium, de peste 50 de mii de euro, iar a doua din clasa mica). Daniel Micu de la Trout & Partners crede ca ipoteza unor promotii agresive este valabila si in Romania, mai ales pe segmentele de piata mature, saturate, unde sunt stocuri sau sunt necesare cicluri mari de productie. Nina Bratfalean, director de marketing al BMW Group Romania, spune ca strategia lor nu este de a se axa pe reduceri drastice de pret, ci mai degraba pe oferirea de conditii avantajoase de finantare si pachete de echipamente atractive.
     
    Nici Dacia nu are in plan reduceri de pret, spune Ion Liviu, directorul executiv de comunicare al companiei. Producatorul auto roman isi propune sa isi pastreze anul acesta cota de piata la nivelul din 2008, motiv pentru care si bugetul de promovare se va apropia de nivelul celui de anul trecut, fiind orientat in continuare catre publicul larg prin investitii in TV, presa scrisa, radio si outdoor. Ion Liviu are insa in plan sa acorde o importanta crescuta internetului. O importanta mai mare va acorda segmentului online si Evelina Necula, director de marketing la DTZ Echinox, care incearca astfel sa se incadreze in bugete mai mici. Evelina Necula spune ca recomandarea pe care au facut-o clientilor aflati in situatia de a revizui unele planuri de marketing a fost sa parieze pe direct marketing, pe tactici BTL (evenimente, activari la showroom, participari la targuri nationale si internationale, alte sponsorizari), pe promovarea online si pe printul de specialitate: “Este un mix oarecum dezechilibrat care nu beneficiaza de impactul suporturilor ATL de mare audienta, dar se concentreaza pe categoriile cele mai reprezentative de public si permite transmiterea unor mesaje cu un nivel mai mare de personalizare”.
     
    Pe de alta parte, investitorii turci de la Opus Land Development, care dezvolta proiectul Cosmopolis de langa Bucuresti, spun ca si-au recalculat bugetul de marketing pe campanii tintite de vanzari si mai putin pe campanii de media intinse si agresive. Prin urmare, mixul de marketing va include o componenta mai mare de PR, BTL si activitati de direct marketing. “Vom pastra campaniile de media, insa la un nivel mai jos decat in anul 2008. BTL-ul (marketing neconventional) va depasi ATL-ul, deci nu vom avea la fel de multe campanii outdoor pe parcursul anului ca pana acum, cand obiectivul nostru principal a fost sa construim si sa consolidam imaginea proiectului”, spun oficialii Cosmopolis.

    De ce apeleaza specialistii in marketing la eficientizarea cheltuielilor.

     

  • Aladdin cel econom

     

    Casa familiei Anderson a parut inca de acum trei ani, de cand a fost construita, un mister si in acelasi timp o imagine a luxului si a tehnologiei de varf pentru musafiri. Luminile se aprind automat atunci cand cineva intra in camera, iar televizorul selecteaza singur programele, in functie de preferintele membrilor familiei. Locuinta, situata in centrul Las Vegasului, este dotata cu detectoare de fum si de foc si senzori de apa, iar sistemul de incalzire controleaza si regleaza singur temperatura locuintei. “Toate caracteristicile pe care casa le are au fost posibile cu ajutorul tehnologiei ZigBee”, a spus Adam Anderson, proprietarul locuintei. “Astfel am redus consumul de energie, iar cheltuielile de intretinere lunara ale casei au scazut semnificativ.”
     
    Tehnologia ZigBee, care in esenta ofera o posibilitate mai simpla si mai ieftina de comunicare prin unde radio decat WiFi sau Bluetooth, spre exemplu, functioneaza in benzile radio de uz industrial, stiintific si medical, la puteri de 868 MHz in Europa, 915 MHz in Statele Unite si in Australia si 2,4 GHz in restul lumii. Tehnologia, al carei standard a fost definit in 2003, se afla sub tutela ZigBee Alliance, un grup de companii din care fac parte si Honeywell, Hewlett Packard, Philips sau Texas Instruments. La inceputul acestui an, ZigBee Alliance numara in jur de 300 de membri, cu aproximativ 50 mai multi fata de perioada similara din 2008.
     
    Mai nou, hotelul din complexul de lux CityCenter, construit de MGM Mirage la Las Vegas cu o investitie de 7 miliarde de dolari, va fi dotat pana in 2010 cu echipamente ZigBee. Scot Campbell, directorul de tehnologie al MGM Mirage, spune ca 10.000 de termostate wireless si 5.000 de ecrane TV tactile aflate in cladire vor fi monitorizate dintr-un soi de turn de control unde vor fi in total peste 65.000 de receptoare ZigBee conectate la retea. “Altfel ar fi trebuit sa ascundem cablurile aferente tuturor acestor echipamente in pereti, un proces complicat si costisitor”, spune Campbell.
     
    ZigBee este o tehnologie accesibila, care poate fi folosita in casele oamenilor pentru o multime de lucruri, de la securitate si pana la controlul temperaturii, sustine Will West, directorul executiv al companiei Control4, compania care se va ocupa de gestionarea retelei wireless din hotelul CityCenter. Totusi, un asemenea sistem automatizat, care sa acopere toate necesitatile dintr-o locuinta, nu este deloc ieftin, segmentul de consumatori careia se adreseaza tehnologia fiind mai degraba orientat spre consumul de lux. “Pentru acest tip de consumatori, nu tehnologia in sine este cea mai importanta, ci faptul ca prin intermediul ei au confortul de a nu mai aprinde si stinge lumina atunci cand se muta dintr-o camera in alta si de a nu apasa mai mult de un buton pentru a se uita la televizor”, comenteaza West. Iar faptul ca printre echipamentele care pot folosi tehnologia nu se numara cele de mici dimensiuni, de genul telefoanelor mobile, al PDA-urilor sau al laptopurilor, restrange din potentialul de crestere a penetrarii ZigBee.
     
    E drept ca nu cu casele (sau hotelurile) inteligente a inceput oferta ZigBee: tehno­logia a fost promovata mai intai pentru uz in domeniul industrial (controlul proceselor, managementul activelor, al mediului, colectarea de date de interes medical), pentru confortul cladirilor comerciale (controlul dispozitivelor electronice, senzori si detectori) sau pentru servicii mobile (plati prin telefonul mobil). Iar in zona industriala, tehnologia a prins destul de bine.
     
    Furnizorul de energie eoliana Southwest Windpower, spre exemplu, monitorizeaza turbinele de vant prin tehnologia ZigBee, avand posibilitatea sa gestioneze mai usor productia de energie si sa aiba la dispozitie un timp mai mare de reactie daca apar eventuale defectiuni sau probleme de suprasolicitare a turbinelor. ZigBee Alliance estimeaza ca in acest an vor fi instalate intre 2 si 3 milioane de contoare wireless de energie care sa masoare si sa gestioneze consumul in functie de necesitati, majoritatea in California, Texas si Michigan. Consumatorii nu numai ca vor putea sa monitorizeze cata energie consuma, in timp real, dar dispozitivele wireless vor putea ajusta si cheltuielile aferente acestor servicii. Spre exemplu, sistemul poate interveni in cazul in care energia este risipita sau consumul depaseste un anumit plafon de cheltuieli alocate de consumatori pentru factura de curent.
     
    Pentru ZigBee Alliance insa, planul cel mai ambitios e sa cucereasca o parte din piata caselor inteligente, iar un hotel ca CityCenter, proiect de care se vorbeste deja de ani buni in relatie cu aceasta tehnologie, e un instrument de marketing cum nu se poate mai nimerit. Concurenta e de asteptat sa creasca insa pe acest segment, si nu atat pe baza inmultirii ofertelor de lux, ci a celor care promit pur si simplu economii de energie.
     
    O companie din Estonia numita Yoga, de pilda, ofera solutii de “casa inteligenta” cu sloganul pretului mic: in urma unei investitii de 1.500 de euro, un consumator poate sa achizitioneze un sistem Yoga, care ii promite posibilitatea reducerii cheltuielilor de incalzire, ventilare si iluminare cu 50%. Fondatorii sistemului, Priit Vimberg si Raivo Raestik, au spus ca dupa instalarea Yoga in biroul lor din Tallinn au redus cheltuielile de intretinere lunare cu aproximativ 40%, pentru ca sistemul permite ca luminile sa ramana aprinse strict in timpul in care oamenii se afla in birou. “Deja sistemul a fost instalat atat in biroul nostru, cat si in cateva cladiri din Tallinn, iar acum avem planuri de extindere la nivel mondial”, au comunicat fondatorii, precizand ca pentru a-si putea promova produsul in Vest ar avea nevoie de o finantare de 9,7 milioane de euro. Vimberg si Raestik nu se feresc sa spere ca pana in 2015 compania va avea venituri anuale de nu mai putin de un miliard de euro.

     

  • Cele mai citite publicatii

    Cu 1,3 milioane de cititori in mediul urban, Libertatea a fost cel mai citit ziar din Romania in perioada octombrie 2007 – octombrie 2008, in crestere cu 19% fata de aceeasi perioada din 2007. Au urmat Gazeta Sporturilor, cu 774.000 de cititori si o crestere de 3,2% si Jurnalul National, cu 695.000 de cititori pe editie, in scadere cu 5,6%. Pe locurile patru si cinci se situeaza Cancan si Pro Sport, cu 646.000 (+32,1%), respectiv 619.000 de cititori pe editie si o crestere de 5,5%.
    Cea mai spectaculoasa evolutie a avut-o cotidianul tabloid Click – cu 40% mai multi cititori. La categoria publicatiilor saptamanale, pe primul loc se afla Pro TV Magazin, care a avut o crestere de 7% a numarului de cititori anul trecut. Libertatea – Editia de Duminica, Gazeta Sporturilor de Duminica, Pro Sport de Duminica si Libertatea pentru femei ocupa urmatoarele locuri in clasamentul celor mai citite publicatii saptamanale in 2008, fiecare avand, anul trecut, peste 500.000 de cititori pe editie.
    BUSINESS Magazin a fost publicatia cu cea mai mare crestere din segmentul publicatiilor economice. Cu 81.000 de cititori pe editie, a avut un plus de 17,4% fata de statistica precedenta. Primele trei publicatii din segmentul economic au fost Capital (287.000 de cititori si cresteri de 4%), Saptamana Financiara (274.000 de cititori, +0,7%) si Ziarul Financiar (208.000 de cititori, +3,5%) Publicatiile lunare si cele de sport au reprezentat alte doua categorii care au atins audiente ridicate anul trecut.
    Astfel, revista lunara Practic in Bucatarie a avut putin peste un milion de cititori pe editie, in timp ce urmatoarele clasate – Rebus (Flacara), Femeia, Bucataria pentru toti si Revista de Film HBO – au avut audiente cuprinse intre 728.000 si 501.000 de cititori pe editie. Desi, anul trecut, Gazeta Sporturilor a fost cel mai citit ziar sportiv, cu 774.000 de cititori pe editie, cresterea de 3,2% inregistrata la numarul de cititori a fost mai mica decat in cazul celorlalte publicatii sportive.
    Gazeta Sporturilor de Duminica, spre exemplu, a avut cu 9,3% mai multi cititori decat in 2007, iar Pro Sport de Duminica si Pro Sport, cu 7,4%, respectiv 5,5%. Din cele 162 de publicatii prezente in raportul SNA Focus, 27 au avut scaderi ale audientelor in 2008, majoritatea in randul ziarelor locale. Cea mai mare scadere a fost inregistrata de publicatia Tribuna, care a avut cu 24% mai putini cititori decat in urma cu un an.
    Studiul a fost realizat de catre Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT), iar datele au fost culese de institutele de cercetare IMAS, Metro Media Transilvania si Daedalus, in perioada 15 octombrie 2007-12 octombrie 2008, pe un esantion de 18.409 persoane.
    Esantionul este reprezentativ pentru populatia cu varste intre 16-64 de ani, rezidenta in locuinte private din mediul urban. Datele SNA au fost furnizate pentru 162 de publicatii, dintre care: 67 lunare, 12 bilunare, 31 saptamanale, 42 cotidiane si 10 suplimente

  • Traiasca Obama Girl

    Audienta inregistrata online de depunerea juramantului de catre presedintele american a aratat ca televiziunea a pierdut cota de piata in favoarea internetului, pentru ca acesta din urma ofera avantajul pretios al interactivitatii, conchide Rich Greenfield, analist la compania de cercetare de piata Pali Capital. Cei care au vazut online evenimentul pe CNN.com au putut folosi site-ul si pentru a-si exprima opiniile si a comunica intre ei, iar aceasta dovedeste o schimbare de esenta a modului cum publicul se raporteaza la oferta media.
     
    Popularitatea pe YouTube a personajului Obama Girl, de pilda, al carei prim clip in care isi canta admiratia fata de candidatul democrat a adunat peste 13 milioane de vizionari si 71.000 de comentarii din 2007 pana acum, denota ca o campanie electorala de forta celei pentru Barack Obama are capacitatea de a stimula migratia spre online a americanilor in cautare deopotriva de divertisment si de posibilitati de a-si exprima public si imediat opiniile despre ceea ce vad. Afluxul celor ce prefera sa vada online evenimente si emisiuni pe care inainte erau obisnuiti sa le priveasca la televiziune influenteaza deja piata publicitatii.
     
    Cei ce au cumparat reclame online in 2007 au cheltuit 21 de miliarde de dolari (16,3 miliarde de euro), mai exact 8% din totalul sumelor alocate pentru publicitate, in timp ce consumatorii de media au alocat 29% din timpul lor liber internetului, potrivit companiei de cercetare si consultanta Magid Advisors. Expertii cred ca recentele restructurari de operatiuni la nivelul ABC, NBC, Fox sau CBS ar putea sustine televiziunea clasica in raport cu concurenta online, insa va mai fi nevoie de timp pentru ca investitiile in new media si schimbarea modelului de business sa-si arate efectele.

  • Publicis isi uneste cele trei agentii de media din Romania

    "Grupul international Publicis are resursele necesare si forta pentru a fi liderul pietei. Aceasta miscare strategica este un pas firesc prin care ne aliniem la schimbarile din reteua din care facem parte, dar este totodata si un avantaj competitiv in contextul economic actual", a declarat Stefan Iordache, managing director Starcom MediaVest Romania.

    Publicis Groupe Media va profita de conexiunile fiecarei agentii in parte pe piata pe care opereaza la nivel local pentru a dezvolta noi strategii de media si a identifica noi oportunitati. In Romania, grupul Publicis este format din trei dintre cele mai puternice agentii de media de pe piata locala – Zenith Media, Optimedia si Starcom MediaVest, si are o cota de piata de 25,1%, potrivit celui mai recent studiu RECMA (singura companie de research internationala care monitorizeaza piata agentiilor de media).

    "Pentru a ne ajuta clientii sa regandeasca strategiile de marketing si pentru a-si imbunatati continuu performantele investitiilor in media, atacam o pozitie de leadership prin integrarea capacitatilor celor trei agentii sub un singur grup de cumparare media", a declarat Cezar Batog, managing director Optimedia. Optimedia este in primele 10 agentii de media din Romania, cu peste 85% din cifra de afaceri data de bussines-ul local.

    Printre clientii Optimedia se numara: Alpha Bank, Campofrio, L’Oreal Nestle, Hochland, HP, OMV, Petrom, Whirlpool, Sanofi, Telemobil, Zarea. Starcom MediaVest Group (SMG) din cadrul caruia fac parte Starcom, Starcom Direct si MediaVest, ofera servicii de media planning pentru Autoitalia, Avon, Cristim, Dacia/Renault, Friesland, GE Money, GSK, InBev, Kraft, P&G, Philip Morris, Samsung sau Western Union.

    Zenith Media este agentia de media numarul 1 din Romania si reprezinta advertiseri precum: Bayer, BRD-GSG, Carrefour, ING Group, L’Oreal, Nestle, Reckitt-Benkiser, Toyota. Maria tudor, managing director Zenith Media, subliniaza ca principalul atu al grupului consta in cumularea capacitatii de cumparare a celor trei agentii, precum si a expertizei castigate pe piata locala.

  • Mai sunt bani pentru publicitate

    “Acest moment este cel mai bun pentru o promovare agresiva si investitii in imagine, pentru ca te poti diferentia mai usor de concurenta”, afirma Yonathan Dominitz, fondatorul agentiei de publicitate Mindscapes. Desi in teorie ar fi logic sa fie asa, in realitate vorbim de niste costuri care implica riscuri mari – un rebranding poate sa nu aiba nicio influenta asupra comportamentului de consum sau asupra fidelizarii consumatorilor. Iar viziunea oamenilor din publicitate nici nu pare sa puna in prim-plan efortul de constructie a unui brand sau de rebranding in sine: “Anul acesta cred ca vom consuma mai degraba experiente si nu branduri”, prevede Stefan Chiritescu, head of planning la Graffiti BBDO.

    Nu inseamna insa ca nu sunt companii care sa-si asume riscul si sa investeasca in vizibilitatea propriului brand. Primii care si-au anuntat intentia de a investi intr-o noua imagine au fost elvetienii de la Heidi. La sfarsitul lunii decembrie, Erwin Vondenhoff, directorul general al Heidi Chocolats Suisse, anunta ca in 2009 vor investi intr-un amplu proces de rebranding pentru Heidi. “Vom pastra, evident, numele si produsele pe care le avem pana acum, insa vom schimba logo-ul, ambalajul si tipul de comunicare. Heidi a crescut, e un brand care s-a maturizat si are nevoie de o schimbare, asa ca vom investi multi bani in aceasta campanie, care se va derula pe o perioada mai mare de un an”, spunea Vondenhoff. El a adaugat ca asteptarile companiei-mama nu tin neaparat de profituri, cat tin de dezvoltarea brandului si cresterea cotei de piata.

    La inceputul lunii februarie, si compania de asigurari Interamerican a lansat o campanie de rebranding destul de costisitoare, in valoare de doua milioane de euro. Interamerican Romania, parte a grupului olandez Eureko inca din 2001, a luat acum in mod oficial numele Eureko. Campania, care va viza si societatea Interamerican Asigurari, si Interamerican Pensii, se va desfasura, pe tot parcursul anului, in doua etape: “In prima etapa, care va dura pana in luna mai, vom introduce brandul in piata prin TV, print, radio, outdoor si internet, iar apoi vom face o campanie de follow-up care va dura sase saptamani; vom promova brandul pe TV, print, radio si outdoor”, explica Shaun Russell, chief commercial officer al Eureko.

    Procesul de rebranding, alaturi de un plan de investitii in dezvoltare fac parte dintr-o strategie mai larga a companiei de extindere pe piata de asigurari si pensii in 2009. De curand, Ioan Soloman, proprietarul lantului de supermarketuri independente Ethos, a anuntat la randul sau ca anul acesta va investi aproximativ 100.000 de euro intr-o noua imagine a brandului pe care l-a creat. Deja ultimele patru magazine pe care le-a deschis au noua imagine.

    “Rebrandingul va consta in reamenajarea zonei de vanzare, schimbarea logo-ului si a culorilor”, spune Soloman. Intrebat daca aceasta este cea mai buna miscare intr-un moment in care investitiile in imagine se reduc, in general, Soloman a raspuns ca “mult mai riscant ar fi sa mergem pe dezvoltarea retelei de magazine, in conditiile in care in anumite zone de provincie iti trebuie cativa ani sa ajungi la maturitate”. Pentru acest proiect, care se va derula pana la sfarsitul anului, proprietarul Ethos colaboreaza cu un consilier pentru latura de organizare, imagine, comunicare si cu altul pentru capitolul operational – reorganizarea produselor in magazine, schimbarea culorilor si a aspectului general al magazinelor.

    O alta campanie asteptata pentru anul acesta va fi cea de rebranding al asiguratorului Unita, dupa ce acesta a fost preluat integral de grupul austriac Uniqa in a doua jumatate a anului 2008. Dupa finalizarea procesului de rebranding, programata sa aiba loc in martie, Unita va primi numele Uniqa Romania. Anul trecut a fost mult mai bogat in astfel de campanii, iar cei care au facut acest pas in 2008 rasufla acum usurati ca au scapat de un eventual cost in plus pentru 2009. Una dintre cele mai importante campanii de rebranding de anul trecut a fost cea realizata de Leo Burnett pentru marcile de cafea Elita si Selected, care au preluat identitatea Doncafé.

    Rebrandingul a costat 15 milioane de euro si a inclus o campanie de comunicare de sase milioane de euro, din care patru milioane au fost alocate campaniei de advertising. In luna octombrie, si producatorul de dulciuri Kandia a facut o investitie “semnificativa”, cum spun oficialii companiei, intr-un proces de rebranding al marcii care a inclus imbunatatirea ofertei de produs, inovarea portofoliului, o noua forma si un nou ambalaj atat pentru tabletele de ciocolata, cat si pentru praline, precum si o noua campanie de comunicare. Tot in domeniul bunurilor de consum, producatorul de sucuri Prigat a avut o campanie mai degraba de innoire la nivel de ambalaj, dupa ce compania Pepsi Americas a apelat la serviciile agentiei Grapefruit.

    In aceeasi categorie au intrat si Dacia, care si-a schimbat sigla, Asirom, Ciuc si Silvana. AVE Impex Satu Mare, unul dintre primii sase jucatori de pe piata producatorilor de carne de pui, a decis anul trecut sa faca o investitie substantiala in rebranding, pentru care a colaborat cu mai multe agentii specializate: MGT Consulting pentru consultanta de marketing, Branzas Design pentru branding, DraftFCB pentru creatie, publicitate ATL si media planning & buying, respectiv 2activePR pentru comunicare si PR. Numai campania de publicitate TV i-a costat pe cei de la AVE 2,5 milioane de euro. Pe piata serviciilor financiare au avut loc miscari importante anul trecut in materie de identitate a marcilor.

    Dupa ce, la nivel international, ABN Amro a fost achizitionata de un consortiu format din Royal Bank of Scotland (RBS), Santander si Fortis, ABN Amro Bank Romania si-a schimbat numele in RBS Bank Romania la mijlocul lunii octombrie. Pentru campania de reinnoire a imaginii, Asirom a colaborat anul trecut cu lma International si Ashley & Holmes. Aceasta colaborare a vizat executia campa niei ATL, strategia de media si evenimentul de lansare, identitatea brandului si strategia de comunicare pana in 2010, platforma pentru urmatoarele proiecte speciale si strategia si rebrandingul online. Poate cea mai importanta schimbare de imagine a fost insa cea a Casei de Economii si Consemnatiuni, care in 2008 a devenit CEC Bank, in schimbul unei sume de aproximativ 15 milioane de euro.

    Planurile conducerii bancii vizeaza reamenajarea, pana la sfarsitul anului viitor, a tuturor unitatilor bancii – 564 in orase si 840 in mediul rural. Pana acum, peste 220 de sedii ale bancii au fost refacute potrivit noii imagini. Campania a fost gandita de Brandient, iar pregatirea ei a durat un an. Merita amintita, de asemenea, in ansam blul rebrandingurilor de anul trecut investitia de 500.000 de euro a Cameliei Sucu in transformarea companiei de mobilier de lux pe care o conduce din Class Mob in Class Living. Canalele de promovare alese au inclus publicitatea outdoor si cea in reviste adresate femeilor, precum si in publicatii de design interior.

    Daca anul trecut sectorul bunurilor de consum si cel financiar au fost cele mai active in ceea ce priveste schimbarea ima ginii, probabil ca in 2009 tot companiile din aceste domenii vor fi cel mai active, daca va continua tendinta inceputa de Interamerican, Heidi, Ethos si Unita. Deocam data, cele patru rebrandinguri sunt un semnal ca agentiile de branding, in ciuda crizei, pot iesi in continuare la vanatoare de clienti.

  • Acasa la 11 ani

     

    In 1998, Ruxandra Ion, pe atunci managing director al Promance International, lansa Acasa TV, primul post de televiziune dedicat femeilor. A fost una dintre primele televiziuni de nisa din Romania, al carei succes in piata a fost determinat de faptul ca a atacat un segment de public care intra in categoria celor mai mari consumatori de programe de televiziune – femei cu varste cuprinse intre 15 si 49 de ani, din mediul urban, “al doilea target comercial acceptat worldwide”, cum subliniaza Vanessa Cernea, managing director al Acasa TV.
     
    De fapt, aceasta a insemnat pentru inceput aducerea telenovelelor sud-americane in Romania, pentru ca apoi, dupa ce gustul publicului a fost format, sa creeze propriile productii de acest gen, in premiera pe piata media locala. Astfel, in octombrie 2004, Ruxandra Ion a produs prima telenovela romaneasca, “Numai iubirea”, care a inregistrat audiente record inca de la lansare. A fost impulsul necesar pentru crearea unor noi telenovele romanesti sub marca MediaPro Pictures: “Lacrimi de iubire”, “Pacatele Evei”, “Iubire ca in filme”, “Daria, iubirea mea” sau “Inima de tigan”.
     
    Audientele episodului de final al acesteia din urma, difuzat pe 1 iunie 2008, in ziua alegerilor locale, le-au depasit pe cele ale programelor care la aceeasi ora prezentau situatia voturilor din tara. Duminica, 1 iunie, “Inima de tigan – Marele final” a inregistrat cele mai mari audiente pe toate cele trei targeturi importante de populatie din ultimii sase ani, spune Vanessa Cernea.
     
    Conform datelor furnizate de GfK România, intre orele 20,30 si 23,12, in randul populatiei de toate varstele din mediul urban, Acasa a fost lider de audienta, cu o medie de rating de 15,5 puncte si o cota de piata de 33,1%. Minutul de aur a fost inregistrat la 22,18, cu 19 puncte de rating si o cota de piata de 38,4%, ceea ce inseamna ca ultimul episod al telenovelei “Inima de tigan” a fost urmarit de aproximativ 2.162.000 de persoane din mediul urban. “Investitiile in aceste produse sunt colosale, dar si rezultatele sunt pe masura”, comenteaza Cernea. 
     
    Si in randul femeilor cu varste cuprinse intre 15 si 49 de ani din mediul urban, Acasa a fost lider de audienta pe 1 iunie, intre orele 20,30 si 23,12, ultimul episod al telenovelei inregistrand o medie de rating de 17,5 puncte si o cota de piata de 40,2%.
     
    “Explicatia pentru acest rezultat spectaculos este ca telenovela fidelizeaza consumatorul. In mod particular, a creat dependenta, pentru ca a respectat retete de continut si comunicare consacrate”, apreciaza managing directorul postului. 
     
    La nivelul anului 2008, Acasa a fost, dupa Pro TV, al doilea cel mai vizionat post de televiziune din România in randul femeilor cu varste cuprinse intre 15 si 49 de ani din mediul urban. Pe acest segment de populatie, in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2008, Acasa a fost al doilea cel mai vizionat canal in prime time (intervalul orar 19,00-23,00), cand a inregistrat o medie de audienta de 4,3 puncte de rating si o cota de piata de 12,5%. Pe primul loc s-a situat Pro TV, cu o medie de 6,2 puncte de rating si o cota de piata de 18,2%. Acasa a ocupat locul al doilea si in intervalul orar 16,00-19,00, cand a inregistrat o medie de rating de 3,1 puncte si o cota de piata de 14%, primul loc fiind ocupat tot de Pro TV, cu o medie de 3,6 puncte de rating si o cota de piata de 16,1%.
     
    Poate strategia cea mai importanta pe care au avut-o cei de la Acasa a fost identificarea unui public tinta care sa ii ajute sa-si indeplineasca obiectivele de afaceri. “Programele noastre se adreseaza persoanelor care au decizia de cumparare in familie: femeile. Astfel, Acasa ofera advertiserilor un canal mediatic propice atingerii obiectivelor lor de business si noi, la randul nostru, reusim sa ni le atingem pe ale noastre”, explica Vanessa Cernea.
     
    In prezent, Acasa TV are o cota insemnata in cifrele anuale de afaceri si profit ale companiei (care mai include si canalele Pro TV, ProCinema, Pro TV International, Sport.ro si MTV Romania). In ceea ce priveste principalele directii de strategie pe care au mizat, managing directorul Acasa TV enumera “programarea – generatoare de fidelitate, selectia riguroasa a titlurilor de telenovela straina pe care le achizitionam si mai ales continutul total al canalului”.  
     
    Toate canalele reunite in compania Pro TV S.A. au avut la sfarsitul primelor noua luni ale lui 2008 afaceri de 197 de milioane de dolari, in crestere cu 45% fata de anul precedent, iar profitul operational (EBITDA) a fost de 82 de milioane de dolari, ceea ce a insemnat un plus de 43% fata de valoarea inregistrata in aceeasi perioada din 2007.
     
    Desi anul 2009 a creat panica in randul celor mai multi jucatori de pe piata de media, Acasa mizeaza pe mentinerea publicului sau prin introducerea unei alte premiere: telenovela creata special atat pentru televiziune, cat si pentru internet si telefonul mobil. Astfel, in 2009 Acasa TV va difuza prima telenovela latino-americana, realizata pentru cele trei tipuri de media, o telenovela cu o actrita foarte cunoscuta pe plan international, o productie care va surprinde prin nonconformism, o telenovela atipica.  
     
    Cine este Ruxandra Ion
    • A inceput sa lucreze pentru (Pro TV) Acasa la o luna de la infiintarea postului
    • A fost primul producator independent de emisiuni pentru copii din estul Europei
    • In 1998 lanseaza Acasa TV, primul post romanesc dedicat femeilor
    • In 2004 introduce pe piata media prima telenovela romaneasca
    • In prezent, Ruxandra Ion ocupa si functiile de vice-president MediaPRO Pictures si CME channel & programming strategist.

     

  • Cum arata criza pe ecrane

    Aproximativ 61% din bugetele de promovare ale companiilor sunt directionate, in mod traditional, catre televiziuni. Restul de 40 de procente urmeaza sa fie impartit intre publicatii scrise, internet, radio, panotaj si alte metode de promovare. Este o situatie care a permis televiziunilor sa stea in fiecare an linistite: nu ramaneau cu spatiu nevandut, tarifele pe care le percepeau cresteau cu aproape 40% de la an la an, iar solicitarile erau mereu peste disponibilul pe care il aveau. Regandirea si recalcularea bugetelor de publicitate au inceput acum sa spulbere acest sentiment de liniste.

    “Au fost ani cand televiziunile primeau comenzi de 150% fata de disponibilul pe care il aveau. Acum, mesajul catre noi este dati-ne clienti, avem spatiu”, afirma Carmen Lixandru, general manager al agentiei de media buying Mediacom. A fost, spune Lixandru, primul semnal ca lucrurile incep sa se schimbe si ca televiziunile intra in goana dupa clienti. Cu toate acestea, ierarhia celor mai utilizate mijloace de promovare la care vor apela clientii va ramane aceeasi pentru inca mult timp de acum incolo.

    In continuare, televiziunea va avea cel mai puternic impact si va atinge cel mai mare numar de utilizatori, in schimbul celui mai mic pret. Radioul, internetul si outdoorul intra, in schimb, intr-o discutie diferita, iar previziunile pe care le fac oamenii care se ocupa de achizitii de spatiu media sunt destul de sumbre. Cu alte cuvinte, cine va reusi sa se mentina pe linia de plutire, fara sa spere la cresteri in 2009, poate sa se declare fericit.

    Reducerile de bugete vor afecta mediile mai sus mentionate mai mult decat in cazul televiziunilor, tocmai pentru ca nici pana acum nu atrageau investitii la fel de mari. O alta problema ar putea fi aceea ca multi dintre clientii care nu comunicau agresiv pe TV, ci mai degraba pe internet si in outdoor sunt si cei mai afectati de criza (companiile din auto si retail). Drept urmare, este de asteptat ca acestia sa nu mai genereze veniturile pe care le realizau in urma cu un an sau doi sau chiar sa dispara din randul clientilor. Pentru outdoor, de exemplu, criza din domeniul imobiliar este o lovitura extrem de puternica. “Acum patru luni, Bucurestiul era impanzit cu reclame pentru real estate. Acum nu vor mai fi. Stiu clienti care si-au stopat proiectele, deci nu mai au ce sa anunte”, comenteaza Lixandru.

    Cea mai mare problema consta insa in faptul ca mai toate companiile se afl a intr-o perioada de deriva, in care orice investitie este foarte atent analizata, iar calea cea mai buna este calea cea mai sigura, astfel incat mediile adiacente de promovare sunt lasate in plan secund. Strategia care prezinta cel mai scazut grad de risc va fi , deci, si cea mai dezirabila. O sansa pe care mediile secundare de promovare o au consta in gandirea unor oferte de vanzare care sa ofere mai mult decat o simpla expunere. Carmen Lixandru crede ca una dintre variantele la care ar putea recurge vanzatorii de spatiu media sta in crearea unor pachete de oferte mult mai complexe.

    “Ne intoarcem la perioada anilor ’40 in publicitate, cand se cumparau pachete de publicitate, pachete de sponsorizare. Companiile vor incerca sa fie prezente legandu-si numele de ceva, pentru ca nu va mai fi suficient doar sa dea spoturi; nemaifiind atatia bani in piata, vor trebui sa gaseasca niste metode mai iesite din comun, pentru ca altfel consumatorul nu le va tine minte”, spune Lixandru. Exemplele cele mai graitoare sunt cele ale brandurilor recunoscute ca unic sponsor sau sponsor majoritar al unor emisiuni sau publicatii cu notorietate. Este unul dintre avantajele pe care le au, in general, televiziunile sau presa scrisa si pe care anul acesta il vor exploata la maximum.

    Un rol foarte important il va avea, crede Alex Badila, managing director al Publicis Romania, si flexibilitatea pe care o vor dovedi toate canalele de comunicare in negocierea cu clientii, nu doar ca oportunitate de expunere, ci si ca pret. In acest sens, furnizorii de media au de luat in calcul doua strategii de actiune: fie scad tarifele pentru a atrage un numar mai mare de clienti si a-si crea un avantaj competitiv in fata concurentilor, fie isi mentin tarifele pe care le-au practicat si anul trecut, mizand pe nevoia de comunicare a clientilor mai ales intr-o perioada de criza. “Sunt anumite statii TV care isi pun problema de a pastra un anumit numar de expuneri nevandute, tocmai pentru a nu fi nevoite sa scada pretul. Acum, daca vor sa tina preturile la un anumit nivel, bravo lor, dar presiunea o sa fie destul de mare”, spune directorul general de la Mediacom.

    Deocamdata insa, televiziunile, cel putin, au anuntat tarife mai mari decat anul trecut, chiar daca se asteapta si la o concurenta mai mare pentru atragerea clientilor. “Daca vorbim de TV, preturile cu siguranta vor creste. Cu cat vor creste depinde de asteptarile fiecarei statii si de cum si-a facut fiecare calculele. Cel mai posibil scenariu este acela in care statiile mari vor creste preturile, iar agentiile vor pune presiune pe statiile mici, pentru a scadea preturile fata de 2008”, afirma Ciprian Stancu, directorul de vanzari al PRO TV.

    In ceea ce priveste cresterile care au fost anuntate pana acum, Loredana Baracu, media buying director in cadrul Zentih Media, spune ca au fost deja stabilite majorari ale tarifelor de rate card cu aproximativ 10% pentru reviste, intre 5 si 15% pentru radio si aproximativ 10 procente pentru outdor. “Ne asteptam insa ca aceste cresteri sa nu se refl ecte neaparat si in preturile nete, acestea fiind corelate mai degraba cu evolutia raportului dintre cererea si oferta spatiului media si cu evolutia pietei in general (performante, cresteri sau scaderi de investitii pe categorii, agresivitatea concurentilor etc.)”, spune Baracu.

    Totodata, ea estimeaza ca topul celor mai mari cumparatori de publicitate va ramane dominat de aceleasi domenii ca si anul trecut: FMCG si telecom. De altfel, Carmen Tanasie, CEO-ul grupului de agentii Omnicom Media Group Romania, crede ca segmentul bunurilor de larg consum va fi unul care va avea cel mai putin de pierdut de pe urma crizei, ceea ce va permite in continuare investitii importante in promovare.

    In aceste cazuri, cateva scenarii care se pot contura tin de frecventa si modul cum se vor promova, stiut fiind faptul ca majoritatea produselor si serviciilor din FMCG si telecom beneficiau pana nu de mult de o supraexpunere, mai ales la televiziune. Excesul ar putea fi eliminat si inlocuit cu aparitii in publicatii sau pe internet. In ceea ce priveste noua forma de prezentare pe TV, advertiserii spun ca vor fi preferate reclamele de durata mai scurta si cu un mesaj mult mai clar si mai comercial pentru consumatori.