BusinessMagazin

Tag: Manager

  • A parcurs lanţul ierarhic de la consultant de vânzări la director de achiziţii, iar acum este CEO-ul Flanco

    Întreaga sa carieră este legată de retailul electro-IT, unde a parcurs lanţul ierarhic de la consultant de vânzări la director de magazin, manager de produs, director de retail, business unit manager, director de achiziţii şi director general. Este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, promoţia 1999.

    Sârbu s-a alăturat echipei Flanco în 2012, ca director de vânzări, atras de strategia companiei de a pune pune accent pe consultanţa oferită clienţilor în magazine. Din februarie 2013, a preluat conducerea departamentului Product Management, unde a construit strategia de achiziţii a companiei.

    Promovarea sa la conducerea Flanco Retail, din funcţia de director de achiziţii, pe care a ocupat-o vreme de aproximativ un an, a asigurat continuitatea activităţilor strategice şi operaţionale ale companiei.

    Potrivit celui mai recent interviu acordat ZF, Flanco şi-a bugetat pentru acest an un business de 90 de milioane de lei (peste 200 de milioane de euro), faţă de 776 de milioane de lei în 2015.

  • Mihai Pohonţu se întoarce în România pe funcţia de CEO al Amber

    În trecut, Mihai Pohonţu a ocupat poziţia de vicepreşedinte pentru platforme emergente în cadrul Samsung Electronics, unde a creat un ecosistem puternic dedicat dezvoltatorilor pentru gama de produse a companiei. Înainte de Samsung, Mihai Pohonţu a condus departamentul Product Operations din cadrul Disney Interactive şi a ocupat poziţia de vicepreşedinte şi General Manager of Central Development Services al Electronic Arts. În România, a fondat si condus biroul local al Electronic Arts.

    Amber a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 6,5 milioane euro, un vârf atins de compania românească. Cifra reprezintă o creştere de 62,5% faţă de cea raportată în 2015. Creşterea se datorează proiectelor complexe pe care studioul le-a dezvoltat pe cele mai mari platforme de gaming precum PC, iOS, Google Play, Amazon, Windows Phone 8, Windows 8/8.1/10, Apple TV, Apple Watch, Samsung & LG Smart TV şi pe platforme de dezvoltare de jocuri precum Unity, Unreal, Cocos2D, Marmalade, FMOD.

    De asemenea, numărul angajaţilor a crescut cu 67% procente, de la 168 în 2016 la 280, în prezent. În acest moment, Amber caută specialişti pentru următoarele poziţii: Project Manager, Project Coordinator, Test Lead şi Functional Lead pentru departamentul de testare, Production Manager, Project Manager si Game Developer pentru divizia de Creative Services.
    Mihai Pohonţu a fost de două ori pe coperta Business Magazin, în 2006 şi 2014.

    Prima dată am scris despre el în 2006, când i-am intuit potenţialul – venise în România să pună bazele unei reţele de studiouri de jocuri, pentru Jamdat (companie pe care o fondase alături de mai mulţi parteneri şi care a fost ulterior cumpărată de Electronic Arts) – şi a doua oară în 2014, când şi-a confirmat potenţialul, devenind vicepreşedinte al Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment cu baza la Los Angeles.

    Citiţi mai multe despre povestea lui Mihai Pohonţu aici

  • A renunţat la şefia unuia dintre hotelurile de top din Bucureşti şi a preluat un business de la zero

    Înainte de preluarea conducerii Nespresso, timp de cinci ani, ea a deţinut funcţia de director general al hotelului Howard Johnson Grand Plaza Bucureşti, în această calitate fiind responsabilă de conducerea operaţiunilor şi de dezvoltarea strategiilor de business ale hotelului.

    Sonia Năstase şi-a început cariera în cadrul World Trade Center Bucureşti în 1996, în domeniul organizării de evenimente şi târguri internaţionale. În 2005, ea a făcut trecerea la zona de consultanţă în calitate de senior associate la Trend Hospitality, până atunci ocupând timp de doi ani funcţia de director de vânzări şi marketing în cadrul hotelului Howard Johnson.

    Anterior, a lucrat timp de cinci ani la Athénée Palace Hilton, ca director de vânzări. Sonia Năstase a absolvit Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi un MBA Româno-Canadian.

    De ce a hotărât să plece din industria ospitalităţii după o carieră de 17 ani în domeniu. Cum a convins-o Nestle?

  • A renunţat la şefia unuia dintre hotelurile de top din Bucureşti şi a preluat un business de la zero

    Înainte de preluarea conducerii Nespresso, timp de cinci ani, ea a deţinut funcţia de director general al hotelului Howard Johnson Grand Plaza Bucureşti, în această calitate fiind responsabilă de conducerea operaţiunilor şi de dezvoltarea strategiilor de business ale hotelului.

    Sonia Năstase şi-a început cariera în cadrul World Trade Center Bucureşti în 1996, în domeniul organizării de evenimente şi târguri internaţionale. În 2005, ea a făcut trecerea la zona de consultanţă în calitate de senior associate la Trend Hospitality, până atunci ocupând timp de doi ani funcţia de director de vânzări şi marketing în cadrul hotelului Howard Johnson.

    Anterior, a lucrat timp de cinci ani la Athénée Palace Hilton, ca director de vânzări. Sonia Năstase a absolvit Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi un MBA Româno-Canadian.

    De ce a hotărât să plece din industria ospitalităţii după o carieră de 17 ani în domeniu. Cum a convins-o Nestle?

  • Emil Pantelimon, manager Corul Naţional Madrigal: „Interpretarea unui text muzical la prima vedere a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii absolvenţi de studii de profil”

    Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional Madrigal, director al programului Cantus Mundi (direcţie a Corului Madrigal) şi director de comunicare al Operei Comice pentru copii spune că una dintre principalele provocări ale domeniului în care activează este este dată de slaba pregătire a absolvenţilor şcolilor de muzică din România.

    „Cel mai important lucru într-un ansamblu coral sau primul lucru pe care trebuie să îl ştie un om când vine într-un cor este acela de a solfegia, adică să primească un text muzical la prima vedere şi să îl cânte după o primă citire – din păcate, lucrul acesta este din ce în ce mai rar, solfegiul a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii muzicieni pregătiţi de Conservator”, spune Emil Pantelimon.

    Corul Madrigal cântă într-un efectiv cuprins între 35 şi 40 de corişti şi, potrivit lui Pantelimon, coriştii Madrigalului au o medie a vârstei de circa 30 de ani – „este cel mai tânăr Madrigal al tuturor timpurilor”. Principala provocare cu care se confruntă este găsirea de muzicieni bine pregătiţi. „Angajările se fac foarte rar, dar descoperirea de talente este continuă – avem în paralel o şcoală a Madrigalului în care tineri  de la Conservator se întâlnesc săptămânal cu madrigalişti, fac repetiţii şi învaţă, vedem dacă se pot adapta stilului şi să facă parte mai apoi din corul madrigal”, descrie el sistemul de angajări pentru acest cor.

    „Lucrul acesta a devenit îngrijorător – nu mă refer la Conservatorul din Bucureşti – mă refer la toată şcoala românească; este şi îngrijorător şi, în acelaşi timp, frustrant, fiindcă în piaţă ai nevoie de concurenţă, iar pentru concurenţă ai nevoie de performanţă; în prezent tinerii care vin de pe băncile şcolilor nu pot să solfegieze  – şi aici nu vorbim numai despre vârfuri, fiindcă Madrigalul nu are nevoie de vârfuri solistice –  nu are nevoie de soprane, tenori, baritoni care sunt solişti – ei sunt altă categorie, avem nevoie de oameni care să ştie să cânte foarte corect şi foarte bine, ori, primordial pentru acest lucru este să ştie să solfegieze – ne lovim de această problemă în mod continuu din păcate”, explică Emil Pantelimon.

    Una dintre modalităţile prin care întâmpină problema absolvenţilor de studii muzicale slab pregătiţi este dezvoltarea mişcării Cantus Mundi, axată pe introducerea de lecţii de cor încă de timpuriu, în şcolile din ţară. Iniţiată în anul 2011, de către dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Naţional Cantus Mundi a fost instituţionalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, devenind astfel o Direcţie a instituţiei aflată în subordinea Ministerului Culturii – Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. În 7 ani, 4100 de dirijori şi 250 000 de corişti din cele 41 de judeţe ale României fac parte din Programul Naţional Cantus Mundi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Corului Madrigal.  Obiectivul Programului este ca în 2018 să existe coruri în fiecare şcoală din România.

    „Din păcate, muzica se studiază în şcoală din ce în ce mai puţin. Problema este că muzica se face o dată la două săptămâni, altă problemă este că se face la nivel teoretic; unde să poată copilul să reţină ceva, dacă el se întâlneşte cu profesorul timp de 45 de minute sau 50 de minute, o dată la două săptămâni şi face teorie – nu intră în contact cu instrumente – nici măcar cu instrumentul lui interior, vocea” descrie Emil Pantelimon necesitatea lecţiilor de muzică în şcoli, care observă că performanţele elevilor care studiază muzica nu se limitează la acest domeniu, ci aduce performanţe în majoritatea activităţilor întreprinse de elevi.

    Astfel, potrivit lui Pantelimon, Cantus Mundi are ca scop integrarea socială a copiilor prin muzică. Cel mai recent proiect dezvoltat de Cantus Mundi este cel în care copii din 19 judeţe au sărbătorit Ora Pâmântului cântând împreună, în cadrul Programului Naţional Cantus Mundi, în seara zilei de 25 martie. Evenimentul s-a desfăşurat simultan, în intervalul 20:30-21:30, în Bucureşti şi în localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timişoara, Tulcea şi Vrancea.

    În capitală, activităţile dedicate Orei Pământului au fost organizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi Teatrul Excelsior şi s-au desfăşurat în Parcul Cişmigiu, unde peste 600 de copii din corurile Cantus Mundi au cântat alături de membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, dirijaţi de Anna Ungureanu. Înaintea începerii evenimentului, toţi copiii şi-au încălzit glasurile, făcând vocalize, îndrumaţi de dirijorul celebrului ansamblu coral. Pe parcursul celor 60 de minute dăruite naturii, copiilor li s-au alăturat şi bucureştenii veniţi la plimbare în parc.

     

     

     

     

     

  • Emil Pantelimon, manager Corul Naţional Madrigal: „Interpretarea unui text muzical la prima vedere a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii absolvenţi de studii de profil”

    Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional Madrigal, director al programului Cantus Mundi (direcţie a Corului Madrigal) şi director de comunicare al Operei Comice pentru copii spune că una dintre principalele provocări ale domeniului în care activează este este dată de slaba pregătire a absolvenţilor şcolilor de muzică din România.

    „Cel mai important lucru într-un ansamblu coral sau primul lucru pe care trebuie să îl ştie un om când vine într-un cor este acela de a solfegia, adică să primească un text muzical la prima vedere şi să îl cânte după o primă citire – din păcate, lucrul acesta este din ce în ce mai rar, solfegiul a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii muzicieni pregătiţi de Conservator”, spune Emil Pantelimon.

    Corul Madrigal cântă într-un efectiv cuprins între 35 şi 40 de corişti şi, potrivit lui Pantelimon, coriştii Madrigalului au o medie a vârstei de circa 30 de ani – „este cel mai tânăr Madrigal al tuturor timpurilor”. Principala provocare cu care se confruntă este găsirea de muzicieni bine pregătiţi. „Angajările se fac foarte rar, dar descoperirea de talente este continuă – avem în paralel o şcoală a Madrigalului în care tineri  de la Conservator se întâlnesc săptămânal cu madrigalişti, fac repetiţii şi învaţă, vedem dacă se pot adapta stilului şi să facă parte mai apoi din corul madrigal”, descrie el sistemul de angajări pentru acest cor.

    „Lucrul acesta a devenit îngrijorător – nu mă refer la Conservatorul din Bucureşti – mă refer la toată şcoala românească; este şi îngrijorător şi, în acelaşi timp, frustrant, fiindcă în piaţă ai nevoie de concurenţă, iar pentru concurenţă ai nevoie de performanţă; în prezent tinerii care vin de pe băncile şcolilor nu pot să solfegieze  – şi aici nu vorbim numai despre vârfuri, fiindcă Madrigalul nu are nevoie de vârfuri solistice –  nu are nevoie de soprane, tenori, baritoni care sunt solişti – ei sunt altă categorie, avem nevoie de oameni care să ştie să cânte foarte corect şi foarte bine, ori, primordial pentru acest lucru este să ştie să solfegieze – ne lovim de această problemă în mod continuu din păcate”, explică Emil Pantelimon.

    Una dintre modalităţile prin care întâmpină problema absolvenţilor de studii muzicale slab pregătiţi este dezvoltarea mişcării Cantus Mundi, axată pe introducerea de lecţii de cor încă de timpuriu, în şcolile din ţară. Iniţiată în anul 2011, de către dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Naţional Cantus Mundi a fost instituţionalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, devenind astfel o Direcţie a instituţiei aflată în subordinea Ministerului Culturii – Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. În 7 ani, 4100 de dirijori şi 250 000 de corişti din cele 41 de judeţe ale României fac parte din Programul Naţional Cantus Mundi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Corului Madrigal.  Obiectivul Programului este ca în 2018 să existe coruri în fiecare şcoală din România.

    „Din păcate, muzica se studiază în şcoală din ce în ce mai puţin. Problema este că muzica se face o dată la două săptămâni, altă problemă este că se face la nivel teoretic; unde să poată copilul să reţină ceva, dacă el se întâlneşte cu profesorul timp de 45 de minute sau 50 de minute, o dată la două săptămâni şi face teorie – nu intră în contact cu instrumente – nici măcar cu instrumentul lui interior, vocea” descrie Emil Pantelimon necesitatea lecţiilor de muzică în şcoli, care observă că performanţele elevilor care studiază muzica nu se limitează la acest domeniu, ci aduce performanţe în majoritatea activităţilor întreprinse de elevi.

    Astfel, potrivit lui Pantelimon, Cantus Mundi are ca scop integrarea socială a copiilor prin muzică. Cel mai recent proiect dezvoltat de Cantus Mundi este cel în care copii din 19 judeţe au sărbătorit Ora Pâmântului cântând împreună, în cadrul Programului Naţional Cantus Mundi, în seara zilei de 25 martie. Evenimentul s-a desfăşurat simultan, în intervalul 20:30-21:30, în Bucureşti şi în localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timişoara, Tulcea şi Vrancea.

    În capitală, activităţile dedicate Orei Pământului au fost organizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi Teatrul Excelsior şi s-au desfăşurat în Parcul Cişmigiu, unde peste 600 de copii din corurile Cantus Mundi au cântat alături de membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, dirijaţi de Anna Ungureanu. Înaintea începerii evenimentului, toţi copiii şi-au încălzit glasurile, făcând vocalize, îndrumaţi de dirijorul celebrului ansamblu coral. Pe parcursul celor 60 de minute dăruite naturii, copiilor li s-au alăturat şi bucureştenii veniţi la plimbare în parc.

     

     

     

     

     

  • Pariul pe gaming

    Deşi perifericele, după cum le spune şi numele, se află la periferia nevoilor unui utilizator obişnuit, există un segment de oameni care investesc şi caută calitatea cea mai bună în astfel de produse. Unul dintre factorii de creştere ai companiei producătoare de componente pentru PC-uri cu origini elveţiene Logitech România îl reprezintă segmentul de gaming care cunoaşte o ascensiune atât la nivel global, cât şi local. Din 2013 până în prezent piaţa perifericelor de gaming din Europa s-a mărit de cinci ori, potrivit lui Alexandru Mazilu. Piaţa locală de echipamente periferice pentru gaming incluzând zona de mouse-uri, tastaturi, camere web şi căşti, este estimată de el la peste 8 milioane de euro, pe când piaţa totală de periferice ajunge la 20 de milioane de euro în ţara noastră.

    Segmentul de gaming este cel care susţine în prezent piaţa de desktopuri, dar şi pe cea de componente şi periferice pentru calculator, datorită noilor jocuri video care împing grafica într-o zonă realistă şi necesită o putere de procesare mai mare. Computerele şi jocurile video vin însoţite de o serie de „accesorii“ – de la mouse-uri, tastaturi şi căşti, dar şi scaune speciale.

    Un alt element al gamingului care contribuie pozitiv la dezvoltarea domeniului este sportul electronic ce a câştigat tot mai multă popularitate în ultimii ani. Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern îşi recunoaşte jucătorii profesionişti de jocuri video ca fiind e-atleţi sau atleţi virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 şi Statele Unite încadrează jucătorii profesionişti la categoria atleţilor.Potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creştere cu 43% faţă de 2015. Cea mai importantă piaţă a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. Producătorii de accesorii au înţeles acest lucru şi creează produse din ce în ce mai performante şi cu tot felul de caracteristici pentru a atrage consumatorii. „Mouse-ul este extrem de important pentru gaming. Gamerul înţelege că lucrurile nu costă puţin dacă vrei performanţă. Îţi iei adidaşii lui Messi şi speri să joci ca el. Nu o să joci ca Messi, dar măcar ai adidaşii lui şi speri că dacă te antrenezi o să fii mai bun. Cam aşa e şi în gaming”, explică Alexandru Mazilu, care adaugă că sportul electronic a ajutat să crească vânzările de echipamente de PC, „însă este greu de spus concret cu cât”. Asta atât din cauza faptului că este greu de corelat performanţa unei echipe cu creşterea vânzărilor de periferice, dar şi din cauza faptului că în România sportul electronic nu este dezvoltat. „Piaţa de eSports din România se caută. Acum este foarte haotică. Am avut o experienţă frumoasă cu Dreamhack (eveniment internaţional de sport electronic – n.red), au fost evenimente de eSports spectaculoase pentru România, dar acum am rămas doar cu Comicon (convenţia iubitorilor de benzi desenate – n.red.)” este de părere Mazilu.

    El mai spune că este nevoie de o consolidare a acestei pieţe deoarece ţara este mare, are potenţial şi poate fi un punct principal în regiune în această privinţă. „Am vorbit cu mai mulţi vendori despre cum am putea ajuta eSports şi cum am putea investi împreună pentru a se concretiza ceva palpabil. Acum ai 100 de echipe, 10 mai mari, care nu ştiu să comunice, n-au resurse, nu ştiu să se vândă. În condiţiile în care echipele de afară au staff, au PR”. În acest sens, Logitech a decis să sponsorizeze o echipă locală, dar şi una din Bulgaria.

    Pentru un gamer, mouse-ul este la fel de important ca arma pentru un soldat. „Mouse-ul este esenţial, mai ales în jocuri first person shooter (FPS). Acolo jucătorii profesionişti, cu zeci de mii de ore la activ, simt diferenţa între 3.000 şi 4.000 de dpi (puncte pe inchi), între una şi două milisecunde”, spune Mazilu, care exemplifică faptul că mouse‑urile wireless au devenit la fel de performante ca şi cele cu fir, deşi nu toţi sunt convinşi, gamerii uitându-se cu reticenţă la astfel de produse.  „Mouse-ul cu fir, chiar şi cu suport de ţinut firele, se poate agăţa şi dacă o face atunci când eşti pe cale să dai «headshot-ul» vieţii tale cu care câştigai meciul, atunci e ultrafrustrant. Ducem o luptă să convingem jucătorii“, explică Mazilu, care mai spune că tehnologia wireless a ajuns într-un punct în care „firul nu mai este relevant”.

    Revenind la referinţa din deschiderea articolului, Mazilu spune că în dezvoltarea unor astfel de produse este „multă muncă în spate şi ingineri cu salarii mari”. Dezvoltarea produsului variază în funcţie de platforma pe care este construit. Dacă începi de la zero, atunci realizarea poate dura câţiva ani, în schimb dacă se aduc îmbunătăţiri unei versiuni anterioare, atunci un produs poate apărea pe piaţă în câteva luni. „O medie de dezvoltare ar fi între şase luni, si un an. Acum este şi foarte mult software în spatele produsului. Au început să fie la fel de important şi hardware-ul, şi software-ul”, adaugă şeful Logitech România.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Liudmila Climoc, CEO Orange România

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în 1998, având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

  • Adrian Grecu este noul Preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)

    Cu aceeaşi ocazie, APMGR l-a ales în poziţia de membru al Consiliului Director APMGR pe Dragos Damian, CEO Terapia – a Sun Pharma company. Din Consiliul Director, mai fac parte Amelia Tătaru, Director General Krka, Daniel Bran, Country Manager Accord Healthcare şi Viorica Preduna, Director General Alvogen România.

    Adrian Grecu are o expertiză vastă în cadrul industriei farmaceutice, bazată pe mai mult de 16 ani de experienţă la nivel local, precum şi în roluri regionale şi internaţionale. El conduce operaţiunile Mylan România din 2015 – odată cu achiziţia, de către compania americană, a portofoliului de medicamente mature al Abbott Laboratories. În prezent, Grecu coordonează în România o echipă de 130 de angajaţi. Anterior, Grecu a lucrat în cadrul companiilor Abbott Laboratories şi Eli Lilly, unde a deţinut funcţii de conducere în diferite divizii naţionale şi internaţionale. Adrian Grecu este licenţiat în Fizică şi Chimie, în cadrul Universităţii Bucureşti şi deţine un MBA bilingv (engleza/spaniolă) cu specializarea Management General de la Institutul de Studii Superioare ale Întreprinderii (IESE) din cadrul Universităţii din Navarra, Barcelona.

    Din noul rol de Preşedinte al APMGR, Adrian Grecu îşi propune să coopereze cu autorităţile care au atribuţii în domeniul sănătăţii pentru a creşte accesul pacienţilor la medicamente accesibile, prin operarea unor modificări urgente la taxa clawback, principalul obstacol în accesul pacienţilor la medicamente şi una dintre cauzele scăderii investiţiilor industriale din sectorul farmaceutic. „Povara fiscală la care taxa clawback supune producătorii de medicamente generice a devenit nesustenabilă pentru o bună parte dintre aceştia, iar rezultatul este dispariţia medicamentelor generice esenţiale de pe piaţă şi limitarea sau închiderea unor capacităţi locale de producţie, cu efecte sociale şi economice ireversibile” a declarat Adrian Grecu, Preşedinte al APMGR.

    Totodată, APMGR susţine creşterea accesului la medicamente cu preţuri accesibile, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului de sănătate, informarea pacienţilor din România cu privire la medicamentele generice, crearea unui cadru de reglementare echitabil pentru medicamentele generice, identificarea şi îndepărtarea tuturor barierelor de acces pentru medicamentele generice din sistemul de sănătate din România, reluarea investiţiilor operaţionale şi industriale în România, în condiţiile în care mediul de afaceri devine mai previzibil şi sustenabil.

      

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro