“Ne retragem din unele zone, shimbăm unele (poziţii) în interiorul (teritoriului), această misune este în desfăşurare”, a declarat Peter Lerner, confirmând pentru prima dată oficial un început de retragere parţială.
Tag: israel
-
Mii de persoane au manifestat în faţa Casei Albe împotriva ofensivei în Fâşia Gaza
Fluturând pancarte prin care îndemnau la “încetarea ajutorului american pentru Israel” sau cereau “sancţionarea Isralului, stat tetorist”, manifestanţii au ocupat fără incidente o mare parte a Parcului Lafayette, situat în faţa reşedinţei prezidenţiale.
Pe o pancartă era ilustrată o svastică, o altă pancartă ilustra ghetoul din Varşovia, comparat cu “ghetoul din Gaza”.
Un mic grup de evrei ortodocşi, protejaţi de poliţişti, au manifestat în apropiere.
Această manifestaţie propalestiniană este cea mai importantă care a avut loc în faţa Casei Albe de la începutul intervenţiei israeliene împotriva Hamas, soldată cu moartea a 1.600 de palestinieni şi 63 de militari israelieni.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a decarat sâmbătă că armata israeliană va continua operaţiunile sale împotriva Hamas în Fâşia Gaza “atât timp cât va fi necesar” şi cu “toată forţa de care va fi nevoie”.
La rândul său, Hamas a declarat că va continua luptele în Fâşia Gaza până la “atingerea tuturor obiectivelor” sale, potrivit unui purtător de cuvânt al mişcării islamiste.
-
Armata israeliană le permite locuitorilor din nordul Fâşiei Gaza să se întoarcă în casele lor
Martori oculari au declarat că au constatat o retragere israeliană din satele situate în apropiere de Beit Lahiya, în nord, dar şi din Khan Younes, în sudul enclavei palestiniene.
“Locuitorii din nordul Fâşiei Gaza au primit un mesaj în care erau anunţaţi că se pot întoarce în sectorul Beit Lahiya”, afirmă un comunicat al armatei.
“Locuitorii sunt sfătuiţi să fie atenţi la dispozitivele explozive pe care Hamas le-a împrăştiat în zonă”, continuă textul.
Locuitorii “au fost informaţi că se pot întoarce în deplină siguranţă la Beit Lahiya şi Al-Atatra”, un oraş vecin, a confirmat pentru AFP o purtătoare de cuvânt, declaraţiile sugerând că armata israeliană şi-a încetat operaţiunile în aceste sectoare.
-
Obama: Militarul israelian capturat de Hamas trebuie să fie eliberat cât mai curând posibil. Aripa militară a Hamas susţine că nu deţine informaţii despre militarul israelian dispărut
Obama a îndemnat, de asemenea, la consolidarea protecţiei populaţiei civile din Fâşia Gaza.
“Am condamnat fără echivoc Hamas şi facţiunile palestiniene care sunt responsabile de moartea celor doi militari israelieni şi răpirea unui al treilea la doar câteva minute de la anunţarea unui armistiţiu” de 72 de ore, a declarat Obama, într-o conferinţă de presă.
“Acest militar ar trebui să fie eliberat necondiţionat, cât mai curând posibil”, a afirmat preşedintele american.
În opinia sa, punerea în aplicare a unui nou armistiţiu va fi “foarte dificilă (…), dacă israelienii şi comunitatea internaţională nu vor avea încredere în faptul să Hamas îşi respectă angajamentele”.
Armata israeliană a anunţat vineri încetarea armistiţiului cu Hamas din Fâşia Gaza, unde unul dintre militarii săi a fost răpit, iar Egiptul a informat oficialii palestinieni că amână negocierile prevăzute la Cairo între delegaţia israeliană şi palestiniană.
Ulterior, Ministerul britanic de Externe a anunţat că militarul israelian capturat vineri de organizaţia islamistă Hamas este şi cetăţean britanic.
Aripa militară a mişcării Hamas afirmă că nu deţine informaţii despre militarul israelian dispărut
Aripa militară a organizaţiei islamiste Hamas a afirmat în noaptea de vineri sâmbătă că nu dispune de informaţii referitoare la militarul israelian dat dispărut vineri, în apropiere de Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, relatează AFP.
“Brigăzile Ezzedine al-Qassam nu dispun de informaţii cu privire la acest militar. Am pierdut contactul cu unul dintre grupurile noastre de combatanţi care luptau în sectorul unde a dispărut militarul. Este posibil ca luptătorii noştri şi acest militar să fi fost ucişi”, a adăugat gruparea, conform unui comunicat.
Armata israeliană a afirmat anterior că “potrivit primelor elemente ale anchetei, militarul Hadar Goldin fusese răpit”.
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a afirrmat vineri că mişcarea teroristă Hamas s-a folosit de armistiţiul umanitar de 72 de ore pentru răpirea militarului israelian Hadar Goldin, în vârstă de 23 de ani.
Potrivit unor surse citate de BBC, militarul răpit are dublă cetăţenie – israeliană şi britanică.
Preşedintele american, Barack Obama, a îndemnat la o eliberare rapidă şi necondiţionată a militarului israelian “capturat de Hamas în Fâşia Gaza”, apreciind că aplicarea unui nou armistiţiu în lipsa unui angajament din partea mişcării islamiste va fi foarte dificilă.
-
Israel şi Hamas au acceptat o încetare a focului timp de 72 de ore în Fâşia Gaza. Armistiţiul a intrat în vigoare în Fâşia Gaza
UPDATE 08:23 Armistiţiul de 72 de ore între Israel şi Hamas a intrat în vigoare în Fâşia Gaza
Un armistiţiu de 72 de ore a intrat în vigoare vineri dimineaţa, la ora locală 8.00 (8.00, ora României), în Fâşia Gaza, în a 25-a zi a unui război devastator şi sângeros între armata israeliană şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, relatează AFP.
Această încetare a focului, care are în primul rând obiective umanitare şi care este prima acceptată de către cei doi beligeranţi de la începutul ostilităţilor pe 8 iulie, a fost precedată de două ore de bombardamente intensive şi de tiruri de rachete, au constatat jurnalişti AFP aflaţi în Fâşia Gaza.
Însă, la ora locală 8.00, zgomotul produs în confrunările armate a încetat în sector.
UPDATE Negocierile israelo-palestiniene vor începe vineri, la Cairo
Negociatori israelieni şi palestinieni se vor întâlni vineri, în Egipt, pentru a iniţia discuţii după intrarea în vigoare a unui armistiţiu de încetare a focului în Fâşia Gaza, a anunţat un oficial american, citat de AFP.
Acest oficial, care îl însoţeşte pe secretarul de Stat american John Kerry, aflat într-o vizită la New Delhi, a precizat că Frank Lowenstein, trimisul american pentru Orientul Mijlociu se va deplasa vineri la Cairo, pentru a participa la aceste negocieri.
De asemenea, un oficial palestinian de la Gaza a declarat că o delegaţie de negociatori palestinieni se va deplasa vineri dimineaţă la Cairo, “pentru a discuta despre un armistiţiu şi despre cererile facţiunilor palestiniene”.
Egiptul, la rândul său, a anunţat că invită delegaţii ale israelienilor şi palestinienilor la negocieri.
Potrivit lui Kerry, cele două părţi vor înceta ostilităţile vineri, la ora locală 8.00 (8.00, ora României), iar la Cairo vor începe negocieri între israelieni şi palestinieni.
“Această încetare a focului este foarte importantă, în scopul de a oferi civililor inocenţi un răgaz pentru a se aproviziona cu cele necesare”, a declarat Kerry.
“În timpul acestui armistiţiu (de 72 de ore) civilii din Fâşia Gaza vor primi ajutor umanitar şi vor avea ocazia de a-şi continua activităţile vitale”, a adăugat el.
Kerry a precizat că face acest anunţ în comun cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, de asemenea, implicat în căutarea unei soluţii acest conflict.
Ulterior, purtătorul de cuvânt al Hamas a confirmat că mişcarea islamistă a acceptat acest armistiţiu umanitar de 72 de ore.
“Hamas şi toate mişcările Rezistenţei (palestiniene) au acceptat o încetare a focului umanitară timp de 72 de ore, începând de vineri. Armistiţiul va fi respectat de toate aceste mişcări, dacă cealaltă parte (Israelul), de asemenea, îl va respecta”, a afirmat acest purtător de cuvânt, Fawzi Barhum.
Partea israeliană nu a publicat nicio confirmare cu privire la această încetare a focului.
Totuşi, secretarul de Stat american a precizat că Israelul îşi va continua oferaţiunile “defensive” împotriva tunelurilor săpate de Hamas în timpul armistiţiului de 72 de ore în Fâşia Gaza.
Israelul îşi va continua operaţiunile în “spatele liniilor sale” definite în timpul conflictului, a adăugat el.
-
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului acuză Israelul că sfidează dreptul internaţional
În ultima conferinţă de presă susţinută la Geneva înainte de finalul mandatului de şase ani, Navi Pillay a condamnat atacurile desfăşurate de armata israeliană în Fâşia Gaza împotriva unor locuinţe, şcoli, spitale şi centre ONU.
“Niciunul nu pare a fi un act accidental. Par să fie acte de sfidare deliberate la adresa obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional”, pe care Israelul trebuie să le respecte, a afirmat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului.
“Este absolut incontestabil că principiile de proporţionalitate şi precauţie au fost ignorate” de Israel, a declarat Navi Pillay. “Nu putem tolera această impunitate”, a adăugat ea.
De asemenea, fostul judecător sud-african a afirmat că “cele două părţi comit încălcări grave ale drepturilor omului, care ar putea reprezenta crime la adresa dreptului internaţional umanitar şi a drepturilor omului”.
La 23 iulie, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a lansat, în urma unei solicitări din partea palestinienilor, o comisie internaţională de anchetă asupra încălcărilor care ar fi fost comise în cadrul ofensivei israeliene din Fâşia Gaza. Membrii acestei comisii vor fi numiţi de preşedintele Consiliului, gabonezul Baudelaire Ndong Ella.
În timpul dezbaterilor din Consiliu, săptămâna trecută, Navi Pillay a denunţat deja posibilele crime de război comise de Israel în Fâşia Gaza, precum şi atacurile lansate de Hamas împotriva unor zone civile.
Între timp, bombardamentele au reînceput joi în Gaza, provocând moartea a cel puţin zece persoane şi ridicând la aproximativ 1.370 numărul palestinienilor ucişi, majoritatea civili, dintre care peste 245 de copii conform UNICEF, în 24 de zile de conflict, au precizat echipele de intervenţie locale.
La rândul său, armata israeliană a înregistrat 56 de morţi, cel mai sângeros bilanţ de la războiul împotriva Hezbollah în Liban, din 2006.
-
Bolivia a declarat Israelul stat terorist
Preşedintele bolivian Evo Morales a anunţat decizia miercuri, într-o întâlnire cu cadre didactice în oraşul Cochabamba.
“Declarăm (Israelul) stat terorist“, a spus el, subliniind că ofensiva în Fâşia Gaza “arată că Israelul nu este un garant al principiilor respectării vieţii şi drepturilor elementare care asigură coexistenţa paşnică şi armonioasă a comunităţii noastre internaţionale“.
Bolivia şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Israelul în 2009, după o operaţiune israeliană sângeroasă în Fâşia Gaza, la fel ca alte ţări care alcătuiesc stânga radicală latino-americană, din care fac parte, între altele, Venezuela şi Cuba.
Totodată, La Paz a respectat, până în prezent, un acord încheiat în 1972 care permite cetăţenilor israelieni să intre în mod liber pe teritoriul Boliviei.
După Brazilia şi Ecuador săptămâna trecută, Chile, Peru şi El Salvador şi-au chemat marţi, “pentru consultări”, ambasadorii din Israel.
Chile a catalogat operaţiunile militare israeliene drept “o pedeapsă colectivă aplicată populaţiei civile din (Fâşia) Gaza”, în timp ce Peru şi-a exprimat regretul “profund” faţă de “încălcarea armistiţiului şi reluarea operaţiunilor militare ale Israelului în Fâşia Gaza”.
-
Critici ale Israelului la adresa lui John Kerry sunt “dureroase şi absurde”, apreciază SUA
În timp ce relaţiile între aliaţii israelian şi american s-au răcit considerabil, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Marie Harf, a afirmat că Statele Unite au acordat Israelului “sincer vorbind, o susţinere de amploare fără precedent în istoria noastră”.
Revenit la Washington weekendul trecut, după o vizită de o săptămână în Orientul Mijlociu, John Kerry a fost puternic criticat de presă şi oficiali israelieni, care i-au reproşat că a folosit Cairo ca tabără de bază, minimalizându-i eforturile diplomatice intense, apreciind că au condus doar la un armistiţiu de 12 ore.
Secretarul american a fost comparat în Israel cu un “elefant într-un magazin de porţelan”.
“Acest gen de critici din partea unui aliat şi, în special, din partea Israelului, nu îşi au locul într-o dezbatere”, a adăugat Harf.
Relaţiile între Statele Unite şi Israel au suferit deja o răcire considerabilă după eşecul, la sfârşitul lui aprilie, a procesului de pace israeliano-palestinian, relansat de Kerry pe o perioadă de nouă luni.
-
SUA au reaprovizionat Israelul cu muniţie după ce au condamnat atacarea unei şcoli ONU în Fâşia Gaza
Armata israeliană a cerut o reaprovizionare pe 20 iulie, cu scopul de a-şi reface stocurile, a anunţat Pentagonul. Departamentul american al Apărării a aprobat vânzarea trei zile mai târziu.
“Statele Unite s-au angajat să garanteze securitatea Israelului şi este crucial pentru interesele naţionale americane să ajute Israelul să dezvolte şi să menţină o capacitate de autoapărare puternică şi reactivă”, a declarat John Kirby, un purtător de cuvânt al Pentagonului, citat într-un comunicat.
“Această vânzare de armament este în concordanţă cu aceste obiective”, a apreciat Kirby.
O parte a muniţiei provine dintr-un stoc al armatei americane creat pe teritoriul israelian pentru Tsahal în situaţii de urgenţă şi care are o valoare de aproximativ un miliard de dolari (746 milioane de euro).
Kirby a subliniat că această muniţie era stocată în Israel “de mai mulţi ani, cu mult înaintea crizei actuale”.
“Decizia de a furniza muniţie din acest stoc este exclusiv de competenţa Departamentului Apărării şi nu necesită aprobarea Casei Albe”, a precizat el.
Însă purtătorul de cuvânt al Pentagonului nu a spus dacă preşedinţia a fost implicată în decizia de a vinde cealaltă parte a muniţiei livrate Israelului.
Anterior Washingtonul a condamnat bombardarea unei şcoli ONU în Fâşia Gaza, deplângând faptul că “miile de palestinieni” îndemnaţi de către armata israeliană să-şi evacueze casele nu sunt în siguranţă în refugiile create de către Organizaţia Naţiunilor Unite.
Statele Unite “condamnă” acest bombardament, a anunţat Consiliul pentru Securitate Naţională – NSC, Cabinetul de Politică Externă al preşedintelui Barack Obama. “Îi condamnăm, de asemenea, pe cei care sunt responsabili că au ascuns armament în clădiri ONU în (Fâşia) Gaza”, a declarat Bernadette Meehan, o purtătoare de cuvânt NSC.
În opinia Casei Albe, aceste evenimente încalcă neutralitatea ONU şi demonstrează necesitatea ajungerii la un armistiţiu “cât mai rapid posibil”.
-
Singura centrală electrică din Fâşia Gaza, avariată de un bombardament israelian
“Singura centrală electrică din Gaza a încetat să mai funcţioneze după un bombardament israelian noaptea trecută, care a avariat generatorul de vapori înainte de a atinge rezervoarele de carburant care au luat foc”, a precizat Khalil.
Incendii importante s-au declanşat în zona centralei, în centrul teritoriului palestinian, unde vehiculele de salvare nu reuşeau să pătrundă.
Această uzină asigură aproximativ 30 la sută din consumul de electricitate din Gaza.
Potrivit lui Fathi al-Sheikh Khalil, “cinci dintre cele zece linii electrice care vin din Israel pentru a aproviziona Fâşia Gaza au fost de asemenea avariate de bombardamentele israeliene, iar serviciile de mentenanţă nu pot ajunge în zonă pentru a le repara”.
Pe lângă o penurie cronică de apă, enclava palestiniană, supusă din 2006 unei blocade israeliene, suferă de importante probleme în aprovizionarea cu electricitate.
Chiar şi în vremuri normale, penele de curent în Gaza sunt cotidiene, de 8-12 ore pe zi, afectând spitale, şcoli, magazine sau uzine de tratare a apei.
Conform ONU, cererea de electricitate în teritoriu este estimată la 360 de megawaţi, dintre care 120 sunt furnizaţi de Israel, 22 de Egipt şi 80 produşi de centrală.