BusinessMagazin

Tag: INS

  • Salariul mediu a crescut în decembrie cu 7,1% faţă de noiembrie. Primele de Crăciun au crescut temporar veniturile populaţiei

    “În luna decembrie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat creşteri faţă de luna noiembrie 2014. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru sărbători), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (5.802 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.061 lei).

    Cele mai semnificative majorări au fost de 39,3% (tot pentru extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale), respectiv de 30% (fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului), 20,5% – 28,5% (silvicultură şi exploatare forestieră, inclusiv pescuit şi acvacultură, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi de servicii anexe extracţiei, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat), 14,5% – 18,5% (telecomunicaţii, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie), respectiv 10,5% – 13,5% (fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii, tranzacţii imobiliare, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, cercetare-dezvoltare, extracţia cărbunelui superior şi inferior).

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna noiembrie de premii ocazionale, sume din profitul net şi alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net sunt cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de poştă şi de curier (7,1%), respectiv activităţi auxiliare intermedierilor financiare, inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii – 1,8%.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna noiembrie în sănătate şi asistenţă socială (1,6%), respectiv în administraţia publică (0,3%). În învăţământ, câştigul salarial mediu net a înregistrat o scădere (de 2,2%), fiind influenţat de reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, ca urmare a începerii vacanţei şcolare.

    Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 105,1%.

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut anul trecut cu 6,6%

    Astfel, sosirile au ajuns la 8,44 milioane, iar înnoptările 20,23 milioane.

    Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 77,4%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,6%, ponderi apropiate de cele din anul 2013.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,2% din total turişti străini), iar din aceştia 85,5% au fost din ţările Uniunii Europene.

    Totalul turiştilor străini a fost de 1,91 milioane, cei mai mulţi provenind din Germania (234.451), Italia (184.514) şi Israel (139.425).

    Sosirile în hoteluri deţin în anul 2014 o pondere de 74,9% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de anul 2013, sosirile în hoteluri în anul 2014 sunt în creştere cu 6,9%.

    Din numărul total de înnoptări, 81,4% reprezintă înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2014, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 18,6%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,7% din total turişti străini), iar din aceştia 84,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Durata medie a şederii în anul 2014 a fost de 2,5 zile la turiştii români, iar la turiştii străini a fost de 2 zile.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2014 a fost de 26,2% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu un punct procentual faţă de anul 2013.

    Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2014 s-au înregistrat la hoteluri (32,9%), vile turistice (20,2%) şi la căsuţe turistice (19%).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 8,44 milioane, în creştere cu 5,3% faţă de anul 2013. Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări situate în Europa (92,6%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România 59,2% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele UE cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (29,9%), Bulgaria (24,2%), Germania (9,4%), Italia (7,1%), Polonia (6,2%) şi Austria (4%).

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în de 12,29 milioane, în creştere cu 8,2% comparativ cu anul 2013. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările înstrăinătate, reprezentând 76,1% din numărul total de plecări.

    În decembrie 2014, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat creşteri cu 10,1%, respectiv cu 4,5%.

  • Rata şomajului a scăzut în decembrie la 6,4%

    Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost mai mic în decembrie atât faţă de luna precedentă (617.000), cât şi faţă de ultima lună a anului precedent (649.000 persoane).

    “Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,0% în cazul celor de sex feminin)”, arată INS, într-un comunicat.

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,1% pentru luna decembrie (5,3% în cazul bărbaţilor şi 4,8% în cel al femeilor). Această categorie de vârstă reprezintă 73,7% din numărul total al şomerilor.

    Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni.

  • INS a revizuit în plus cu 0,1 puncte PIB-ul pe trimestrul al treilea

    “Produsul intern brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2014 a fost de 168,03 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,8% faţă de trimestrul II 2014 şi 3,1% faţă de trimestrul III 2013”, potrivit datelor provizorii (2) transmise miercuri de INS.

    Potrivit estimărilor anterioare, PIB-ul era de 167,07 miliarde lei, serie ajustată sezonier, cu o creştere de 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, avansul faţă de trimestrul al doilea nefiind modificat.

    Ca serie brută, PIB-ul a fost revizuit de la 183,594 miliarde lei preţuri curente la 183,12 miliarde lei preţuri curente, iar creşterea faţă de trimestrul al treilea din 2013 s-a apreciat de la 3,2% la 3,3%.

    Pe primele nouă luni, produsul intern brut estimat a crescut nominal de la 496,298 miliarde lei preţuri curente la 496,915 miliarde lei, creşterea faţă de intervalul similar din anul precedent fiind de 3,1%, ca serie ajustată sezonier.

    Totodată, Statistica a revizuit datele pe serie brută a PIB-ului la nouă luni, cu o creştere de 2,9% faţă de 2,8% în varianta precedentă, iar valoric PIB-ul a fost reevaluat în scădere, la 468,734 miliarde lei preţuri curente, de la 469,213 miliarde lei

    “În urma revizuirii seriei ajustate sezonier, Produsul intern brut a scăzut în trimestrul II 2014 cu 0,4% faţă de trimestrul I 2014 şi a crescut în trimestrul I 2014 cu 0,8% faţă de trimestrul IV 2013”, se spune în comunicat.

    Din punct de vedere al formării PIB, au fost înregistrate modificări ale contribuţiei la creşterea PIB pentru trimestrul al treilea, faţă de estimarea anterioară, la ramura Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, de la 0,3% la 0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate în plus cu 0,5 puncte procentuale, la 104%.

    Din punct de vedere al utilizării PIB în T3, s-au consemnat midificări ale contribuţiei la creşterea PIB pentru “consumul final”, de la 2,4% la 3%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei cu 0,5 puncte, la 104,6%, şi a volumului cheltuielii pentru consum final al administraţiilor publice cu 3 puncte, la 102,8%.

    De asemenea, formarea brută de capital fix şi-a apreciat contribuţia de la -1,1% la -0,6%, ca urmare a modificării volumului său cu +1,4 puncte, iar exportul net de bunuri şi servicii şi-a redus contribuţia de la 0,8% la 0%, ca urmare a creşterii cu 0,4 puncte a contribuţiei importului de bunuri şi servicii corelată cu scăderea cu 0,4 puncte a exportului de bunuri şi servicii.

    Ca urmare a revizuirii estimărilor PIB pentru trimestrul al treilea, INS a modificat şi indicii de volum faţă de varianta anterioară. Astfel, indicele de volum al PIB din primul trimestru al anului trecut, comparativ cu trimestrul IV 2013, s-a modificat de la 100,7% la 100,8% iar cel din trimestrul II 2014 a rămas nemodificat.

  • România a avut în noiembrie cea mai mică rată a inflaţiei din ultimii 25 de ani

    În luna decembrie 2014, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%, respectiv cu 0,3%, iar preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,5%.

    Cea mai mare reducere a preţurilor, de 7,6%, a fost înregistrată la “citrice şi alte fructe meridionale”, iar cea mai mare scumpire s-a regăsit la “alte legume şi conserve de legume, de 5,73%.

    Comparativ cu decembrie 2013, alimentele s-au ieftinit cu 0,4%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%.

    Raportat la această perioadă, cartofii s-au ieftinit cel mai mult, cu 35,8%, precum şi zahărul, cu 18%. Pe de altă parte, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la mierea de albine (8,2%), ouă (6,1%) şi fasole boabe şi alte leguminoase (5,1%).

    “Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) în luna decembrie 2014 faţă de luna precedentă este 99,90%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent este 101,03%. Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (ianuarie 2014 – decembrie 2014) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2013 – decembrie 2013), determinată pe baza IPC este 1,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,4%”, se arară într-un comunicat al INS.

    Preţurile alimentelor au scăzut, în medie, anul trecut cu 1,6%, iar cele ale mărfurilor nealimentare au crescut cu 2,45% şi tarifele serviciilor s-au scumpit cu 3,2%.

    În noiembrie, preţurile de consum au scăzut cu 0,2% faţă de octombrie, iar rata anuală s-a plasat la 1,26%.

    Banca Naţională a României a redus în noiembrie prognoza privind inflaţia de la 2,2% la 1,5% pentru 2014 şi de la 3% la 2,2% în 2015, niveluri situate cu 0,7 puncte procentuale, respectiv cu 0,8 puncte sub cele prognozate în august.

    Banca centrală estima că rata anuală a inflaţiei va coborî în primul trimestru al acestui an sub 1,5%, limita inferioară a intervalului din jurul ţintei de 2,5%, pentru ca apoi să revină la acest nivel în trimestrul al doilea şi să urce până la finele anului la 2,2% şi mai departe în 2016, la 2,6% în T3.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reiterat săptămâna trecută că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipaţii a preţului petrolului.

    Isărescu recunoaşte că o inversare a trendului cotaţiilor internaţionale a petrolului ar impacta semnificativ în preţurile de consum, dar a atras atenţia că după anumite praguri însăşi furnizorii de ţiţei ale căror bugete publice depind de livrările de ţiţei, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creşterea ofertei.

    “Cum va evolua în viitor preţul ţiţeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influenţează foarte mult preţurile (…) Până unde se va duce scăderea preţului la ţiţei este o întrebare mare şi direcţiile noastre de specialitate se chinuie să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne infuenţează”, a completat Isărescu.

    Pe de altă parte, el a adăugat că deflaţia reprezintă o preocupare şi pentru banca centrală, însă instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decât în cazul altor bănci centrale.

    “Privim şi noi cu îngrijorare la deflaţie, căci ea se va transmite, nu suntem izolaţi. Ceea ce ştim sigur este avem toate isntrumentele de care poate beneficia o bancă centrală disponibile. Putem să le folosim, putem folosi şi cursul, nu facem o inovaţie. Noi nu trebuie să ieşim precum guvernatorul Băncii Cehiei să spunem că ne-am apucat să folosim cursul de schimb, să-l influenţăm, ca să facem politica monetară pentru că pe dobândă nu mai este câmp de acţiune. Nu va trebui să facem asta. La noi este o continuitate”, a explicat Isărescu.

  • 2015, cel mai bun an de după criză pentru piaţa imobiliară. Prima Casă şi investitorii în locuinţe vor umple blocurile

    „O nouă bulă imobiliară este pe punctul de a se declanşa atât în Europa, cât şi în România. Nu că investitorii ar fi uitat de criza de acum câţiva ani, dar nu au ce face cu banii strânşi după ce băncile au scăzut drastic dobânzile la depozite în întreaga Europă. Dobânzile real negative oferite de bănci la depozite i-ar putea determina pe cei care economisesc să caute alternative pentru plasarea banilor în pământuri şi locuinţe“, era scenariul fatalist lansat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în vara anului trecut.

    „Raportându-ne la evoluţia din ultimele 12-18 luni şi la noul context din mediul de afaceri, în general, şi sectorul imobiliar, în particular, păstrând o notă de moderaţie şi de realism, ne aşteptăm ca anul 2015 să fie unul al stabilizării, al maturizării pieţei şi al unor creşteri ponderate pe anumite sectoare ale activităţii noastre“, previzionează Alina Necula, şeful departamentului de marketing şi vânzări al Adama Group, deţinut de austriecii de la Immofinanz. Alina Necula crede că piaţa imobiliară locală, în general, are un suflu nou, susţinut şi de ocuparea unui loc patru în topul investiţiilor din Europa Centrală şi de Est, cu o creştere semnificativă faţă de 2013.

    În 2014, activitatea pieţei imobiliare per total a fost vizibil mai intensă decât cea a anului precedent – volumul de investiţii s-a ridicat în 2014 la circa 2 miliarde de euro. Anul trecut a confirmat ieşirea din criză şi reaşezarea pieţei, după cum spun aproape la unison dezvoltatori, investitori, vânzători şi cumpărători. Dezvoltările imobiliare au fost reluate şi sunt mult mai bine conectate la cererea şi necesităţile pieţei, băncile arată din nou un apetit în creştere pentru creditarea clientului final, în timp ce clienţii se dovedesc a fi mult mai informaţi şi mai atenţi privind alegerea imobiliară pe care o fac.

    Revenirea pieţei este promisă mai ales de statistici care au ţinut capetele de afiş la sfârşitul anului trecut: în 2014, numărul locuinţelor noi livrate a crescut până la 7.500 de unităţi în Capitală şi pa 45.000/total potrivit INS (conform unor consultanţi, numărul lor ar fi de fapt cu circa 50% mai mare, ţinând cont că mulţi dezvoltatori nu şi-au întabulat proprietăţile, alegând să declare locuinţele abia după vânzarea acestora). Semnale pozitive au venit şi din tranzacţiile încheiate, care au ajuns anul trecut la circa 800.000, cu 100.000 peste nivelul anului 2007 şi în creştere cu 50.000 faţă de 2013. „Suntem pe un trend ascendent al numărului de tranzacţii, la preţuri mult mai mici decât în 2007, dar la preţuri constante faţă de 2013. Asta înseamnă că suntem în momentul de faţă într-un punct de cotitură şi ne putem aştepta în orice moment să se inverseze trendul“, speră optimist Dragoş Vîlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari din România şi proprietarul Agenţie.Net.

    Faptul că încrederea oamenilor în investiţii în imobiliare a crescut rezultă nu doar din numărul de oferte, mai mari cu circa 25% faţă de anul anterior, ci şi dintr-un nivel al cererii direct proporţional cu aceasta, cu 62% mai mare faţă de 2009, potrivit INS. „Cererea a crescut semnificativ, oamenii au încredere în viitor, au încredere să se împrumute şi, în acelaşi timp, sunt şi încurajaţi să se împrumute”, observă Vîlceanu. Armonizarea raportului cerere-ofertă explică şi stabilitatea în ce priveşte preţurile locuinţelor, cu oscilaţii în intervalul +-2-3%.

  • Pe ce cheltuie românii cei mai mulţi bani

    “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2495 lei pe gospodărie şi 937 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2118 lei lunar pe gospodărie (795 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 378 lei lunar pe gospodărie (142 lei pe persoană)”, arată INS, într-un comunicat.

    Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (51,8% din veniturile totale ale gospodăriilor). Diferenţa a fost acoperită de veniturile din prestaţii sociale (23,4%), veniturile din agricultură (3,9%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,1%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,6%).

    Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul III 2014 veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 27,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

    În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,9% din salarii, de 22,8% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 6,6% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (28% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 9,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,5%) şi celor din prestaţii sociale (24,5%).

    Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost în perioada analizată în medie de 2.285 lei lunar pe gospodărie (857 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,5% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 1,1%.

    “Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 447 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 40 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 43,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 16,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar”, notează INS.

    Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2014, în medie, 39,2% din consumul gospodăriilor.

    O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2014, aceasta a reprezentat 20,2% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1%) şi cele pentru educaţie (0,3%).

  • Unităţile turistice au primit mai mulţi turişti în primele 11 luni ale anului trecut

    Astfel, sosirile au totalizat la 7,89 milioane, iar înnoptările s-au ridicat la 19 milioane.

    “Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I-30.XI.2014 77,2%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,8%, ponderi apropiate de cele din perioada 1.I-30.XI.2013. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,2% din total turişti străini), iar din aceştia 85,7% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al INS.

    În primele 11 luni ale anului trecut, cei mai mulţi turişti străini au fost din Germania (222.388), Italia (171.665) şi Israel (129.348)

    Sosirile în hoteluri au avut o pondere de 75,1%, în creştere cu 6,7%.

    În ceea ce priveşte înnoptările, INS arată că 81,4% din total au fost reprezentate de înnoptările turiştilor români.

    Durata medie a şederii a fost de 2,6 zile la turiştii români, iar la turiştii străini a fost de 2 zile.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie a fost de 26,7% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,9 puncte procentuale faţă de intervalul similar din 2013.

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au totalizat 7,88 milioane, în creştere cu 5%. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (92,5%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 59,1% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (29,7%), Bulgaria (24,2%), Germania (9,4%), Italia (7%), Polonia (6,3%) şi Austria (4%).

    Plecările vizitatorilor români în străinătate au crescut cu 8,9%, la 11,56 milioane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 76,2% din numărul total de plecări.

    În luna noiembrie, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 611.000, în creştere cu 5,4% faţă de cele din luna noiembrie 2013. Înnoptările au totalizat 1,4 milioane, în scădere cu 1,6%.

  • Rata şomajului a scăzut în noiembrie la 6,5%. Numărul şomerilor s-a redus la 617.000

    “Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie este de 617 mii persoane, în scădere faţă de luna precedentă (620 mii persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent (651 mii persoane). (…) Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,1 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,0% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,9% în cazul celor de sex feminin)”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,2% pentru luna noiembrie 2014 (5,6% în cazul bărbaţilor şi 4,7% în cel al femeilor).

    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 73,7% din numărul total al şomerilor estimat pentru noiembrie.

    Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni.

  • Companiile estimează stagnare pentru comerţ şi servicii şi scăderi în industrie şi construcţii până în februarie 2015

    În cadrul anchetei de conjunctură din luna decembrie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -6%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru activitatea de fabricare a substanţelor şi a produselor chimice se va înregistra tendinţă de creştere (sold conjunctural +16%). Preţurile produselor industriale vor stagna (sold conjunctural +1%), ca şi numărul de salariaţi (sold conjunctural 0%).

    În construcţii se va înregistra o reducere semnificativă a volumului producţiei (sold conjunctural -41%), a numărului de salariaţi (sold conjunctural -31%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -36%). Preţurile lucrărilor de construcţii vor scădea moderat (sold conjunctural -6%).

    “În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +10%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +6%).
    Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează relativă stabilitate a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural -1%)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Conform estimărilor din luna decembrie, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -3%). O evoluţie similară este anticipată şi în ceea ce priveşte numărul de salariaţi (sold conjunctural -4%) şi preţurile (sold conjunctural 0%).