BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Mecanismele comerciale prin care clienţii devin dependenţi de creditele cu dobânzi uriaşe

    Cea mai scumpă formă de creditare din România îi face pe mulţi dependenţi de banii împrumutaţi, dat fiind că unele IFN-uri îi stimulează prin campanii agresive de marketing să devină clienţi fideli, oferind condiţii de creditare mai bune după primul împrumut. Compania Ferratum acceptă cereri prin SMS încă de la al doilea credit şi măreşte suma împrumutată de cinci ori, iCredit oferă cadou ceasuri, genţi şi truse de manichiură, în timp ce Provident oferă condiţii preferenţiale, însemnând până la 30% reducere din costul total al creditului pentru clienţii vechi. În plus, cei care le recomandă prietenilor un împrumut de la Provident primesc acasă în numerar suma de 70 de lei pentru fiecare client câştigat de companie. 

    În cazul Viva Credit, clienţii revin pentru noi împrumuturi, însă proprietarul companiei consideră imorală prac-tica discounturilor acordate la infinit: „A fost o decizie strategică. Nu vreau să leg clientul de mine, ci să împrumute banii, să-i restituie şi să revină doar când are nevoie. Este un domeniu în care ar trebui făcută puţină ordine. Timp de cinci ani am operat fără să ne ţinem clienţii legaţi de oferte“.

    „iCredit oferă de multe ori credite acolo unde nicio altă instituţie nu doreşte să ajute. Modelul nostru de business presupune investiţia în timpul alocat analizei fiecărei situaţii particulare pentru fiecare credit aprobat şi ed-ucarea fiecărui client cu privire la produsele şi serviciile oferite, astfel încât decizia să fie una informată, creditul aprobat să fie unul uşor rambursabil, iar mulţumirea să fie în primul rând din partea clientului“, spune Adrian Staicu, directorul de marketing al Easy Asett Management, companie care a dezvoltat brandul iCredit.

    Psihologii contactaţi de Business Magazin cad de acord că fidelizarea clienţilor cu venituri mici este o prac-tică discutabilă a industriei. „Este legal, dar nu este moral să profiţi de neputinţa unui om. Lipsa de orizont determină unele persoane să se gândească doar la clipa în care primesc respectivii bani, fără să ţină cont la acel moment de valoarea sumei de rambursat. Nu este dependenţă, ci o disperare care întunecă gândirea“, observă psihologul Violeta Rotărescu.

    „Nu cred că am avut niciodată misiunea de a salva oameni de la sărăcie. Sunt oameni cu venituri mici şi medii, dar e nedrept să-i numim pe clienţii noştri săraci. Noi suntem o alternativă de finanţare pentru o nevoie reală din piaţă“, spune şi Vlad Şandru de la Provident.

    Adriana Ahciarliu, secretarul general al ALB, observă că societăţile care practică cele mai mari dobânzi de pe piaţă nu aplică o politică adecvată de provizionare tocmai pentru a-şi putea permite un astfel de DAE, însă acestea sunt „acceptate şi chiar căutate“ de către consumatorul lipsit de acces facil la o creditare bancară sau din zona IFN-urilor din Registrul Special.

    „În ceea ce priveşte aspectele ce vizează politicile comerciale ale instituţiilor financiare nebancare, inclusiv perceperea de dobânzi şi nivelul acestora, banca centrală nu are competenţe legale în sensul reglementării unor astfel de aspecte ori administrării actelor normative în domeniu, fiecare entitate stabilind costurile aferente serviciilor prestate în contextul propriilor politici de afaceri şi al cadrului concurenţial în care acestea îşi desfăşoară activitatea“, susţin oficialii BNR.

    Astfel, orice aspecte referitoare la costuri, obligaţiile creditorilor de informare a solicitanţilor de credit legate de costurile contractării unei finanţări, conţinutul minim al contractelor de credit, modalitatea prin care per-soanele fizice iau cunoştinţă şi acceptă condiţiile contractuale, precum şi alte elemente ce ţin de protecţia consumatorului de servicii financiare intră sub incidenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). BNR gestionează şi Centrala Riscului de Credit (CRC), în cadrul căreia sunt raportate la nivel individual creditele şi/sau angajamentele persoanelor fizice şi juridice al căror nivel cumulat la nivel de debitor depăşeşte limita de 20.000 lei, unde se încadrează 45 de instituţii financiare nebancare incluse în Registrul Special. Însă nu şi jucătorii care acordă credite sub această valoare. Sute de mii de clienţi datorează jumătate de miliard de euro după ce au contractat creditele cu cele mai mari dobânzi de pe piaţă. Businessul IFN-urilor care oferă cei mai scumpi bani din România generează constant întrebări despre capacitatea BNR sau ANPC de reglementare a pieţei şi de educare a clientului nedorit de bănci şi sensibil la tehnici persuasive de marketing.

  • O afacere de familie începută în urmă cu 23 de ani cu un împrumut de 1.000 de dolari a ajuns la venituri de peste 1,5 milioane de euro

    “Suntem o afacere familială, care a pornit de la zero, cu o investiţie foarte mică. Nu dispunem de bugetul unei multina-ţionale şi nu avem vechimea celei mai cunoscute companii româneşti din domeniul cosmeticelor, avem însă o echipă bine închegată”, spune Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant. 

    Povestea afacerii începe în 1991, când Ileana Mester, farmacistă cu peste 20 de ani de experienţă în cosmetologie, a împrumutat 1.000 de dolari de la o prietenă, dorindu-şi să pună în practică propriile idei.

    „Convingerea ei era că natura poate conferi o putere suplimen-tară ştiinţei în crearea produselor cosmetice“, spune Susana Laszlo, fiica fondatoarei. Ea a început să lucreze în cadrul firmei în 1995, după ce a absolvit Facultatea de Medicină „Iuliu Haţegan“ din Cluj-Napoca şi după ce a urmat reziden-ţiatul şi specializarea în pediatrie în Ungaria.

    La întoarcerea în ţară a decis să nu practice meseria pentru care se pregătise, ci să se alăture mamei sale în dezvoltarea afacerii. „A insistat să parcurg toate etapele businessului, aşa că la început făceam de toate: etichetam, lucram în depozit, ţineam contabilitate primară“, povesteşte Susana Laszlo, care deţine 40% din acţiuni.

    Acelaşi procent este deţinut de sora sa, Katalin-Erzsebet Racz, iar 20% îi revin tatălui, Tiberiu Mester, amândoi fiind consultanţi în afacere. În 2013 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, fiind prezentă la nivel naţional în reţelele Cora Hypermarche România, XXL Mega Discount, DM DrogerieMarkt, Profi, în farmaciile Catena, Centrofarm şi Remedia, în Plafar şi alte magazine naturiste din ţară, precum şi pe plan extern în ţări precum Canada, Grecia, Italia, Germania, Liban, Emiratele Arabe Unite, Azerbaidjan, Austria şi Ungaria.

    În prezent, portofoliul Cosmetic Plant include 92 de produse, împărţite în 16 game sortimentale, grupate în funcţie de ingredientul activ principal (argan, Q10, ceai verde, cătină, gălbenele etc.) sau de utilizarea produsului (protecţie so-lară, îngrijirea părului etc.).

  • Grecia a plătit FMI 310 milioane euro dintr-o tranşă de 1,5 miliarde euro scadentă în martie

    Potrivit oficialului elen, ministerul Finanţelor a transmis vineri la Bruxelles o versiune detaliată a propunerilor Greciei privind reformele economice şi fiscale care urmează să fie implementate în cadrul programului de asistenţă financiară pe care guvernul de la Atena l-a semnat cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI în 2010, informează Wall Street Journal.

    “În principal, lista clarifică propunerile de reforme transmise anterior şi adaugă unele noi”, a spus oficialul.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în februarie extinderea cu patru luni a programului de salvare a Greciei, după ce guvernul de la Atena s-a angajat să îmbunătăţească colectarea taxelor, să consolideze fondurile de pensii şi să continue privatizările.

    CE, BCE şi FMI şi-au exprimat sprijinul pentru angajamentele asumate de guvernul elen, dar au subliniat că Grecia nu va putea accesa noi fonduri prin programul actual dacă nu prezintă măsuri concrete pentru redresarea economiei.

    Membrii Eurogroup se vor întâlni luni la Bruxelles pentru noi discuţii pe tema situaţiei din Grecia.

    Şedinţa Eurogroup trebuie să fie un “succes”, a spus vineri guvernatorul băncii centrale elen, Yannis Stournaras, la finele unei întâlniri cu premierul Alexis Tsipras.

    Stournaras a declarat că băncile din Grecia au un grad de capitalizare adecvat şi nu există riscuri în privinţa depozitelor clienţilor.

     

  • Guvernul va împrumuta primăriile cu 1,69 miliarde lei şi rambursare de până la 20 de ani

    Împrumuturile vor fi contractate fără limită de îndatorare, până la sfârşitul lunii iulie de la Ministerul Finanţelor, din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreria Statului.

    “Multe proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, implementate de către autorităţile administraţiei publice locale înregistrează întârzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale pentru a asigura cota de 2% cofinanţare proprie sau pentru a asigura cheltuielile neeligibile, fără de care nu se pot finaliza proiectele. Totodată, ca urmare a unor corecţii aplicate proiectelor aflate în implementare, autorităţile administraţiei publice locale sunt în imposibilitatea achitării acestora şi asigurării finanţării implementării în continuare a proiectelor. Deşi multe dintre unităţile administrativ-teritoriale au lansat proceduri de achiziţie publică, băncile nu s-au arătat interesate în acordarea de împrumuturi”, este argumentul dintr-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

    Pentru asigurarea prefinanţării sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007-2013, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, împrumutul se va ridica la 1,29 miliarde lei, cu o perioadă de rambursare de 15 ani şi o dobândă ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a Romaniei în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordarii împrumutului plus o marjă de 3 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului.

    În acelaşi timp, pentru finanţarea corecţiilor financiare aplicate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007-2013 şi pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale, primarii vor primi acceptul Guvernului să împrumute 400 milioane lei pentru o perioadă de 20 ani, respectiv 10 ani, cu o dobândă ROBOR la 3 luni+3 puncte procentuale şi o limită de îndatorare de 70%.

  • Provident a avut anul trecut cu 5% mai mulţi clienţi

    Valoarea totală a împrumuturilor emise în 2014 în ambele ţări a crescut cu 8% până la 132,7 milioane de euro (107 milioane de lire sterline), în timp ce veniturile au atins 93,4 milioane de euro (75,3 milioane de lire sterline), cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Profitul operaţional brut consolidat al Provident în România şi Bulgaria, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 6,1 milioane de euro (4,9 milioane de lire sterline). Până în prezent, compania a investit peste 257 de milioane de euro în România.

    “Am continuat să ne diversificăm oferta de produse”, a declarat Graham O’Mahoney, directorul financiar al Provident Financial România. Provident a introdus în 2014 în portofoliul său de produse împrumuturi cu costuri reduse pentru clienţii existenţi şi mai multă flexibilitate în ce priveşte sumele şi perioadele disponibile. Compania le oferă clienţilor bun platnici care doresc un nou împrumut şi care au apelat de cel puţin două ori la produsele sale în trecut reduceri graduale de până la 30% din costul total al creditului, în funcţie de istoricul şi de comportamentul lor de plată. Totodată, Provident le oferă clienţilor posibilitatea să împrumute sume mai mari, pe perioade mai lungi, de până la 78 de săptămâni, păstrând nemodificată valoarea ratelor săptămânale.

    La sfârşitul anului trecut, Provident a anunţat că a început testele tehnice în vederea colaborării cu Biroul de Credit şi că va realiza primele interogări la începutul acestui an. Provident este prima instituţie financiară din România care oferă serviciul opţional de gestionare la domiciliu a creditului, prin intermediul căruia clienţii pot primi banii în 48 de ore chiar la ei acasă, unde un agent îi va vizita apoi pentru încasarea ratelor.

    Grupul IPF a anunţat pentru 2014 o creştere cu 2,4% a numărului de clienţi, depăşind 2,6 milioane în cele 8 ţări unde este prezent. La începutul acestui an, IPF a achiziţionat compania de credite online MCB, care are peste 120.000 de clienţi în Letonia, Lituania, Estonia şi Australia. Totodată, în 2014 IPF a lansat în Polonia hapiloans, o companie de credite online care va fi integrată în MCB.

    Valoarea împrumuturilor emise la nivel de grup a depăşit anul trecut pragul de 1 miliard de lire sterline (peste 1,2 miliarde de euro), în creştere cu 5% faţă de anul precedent, în timp ce veniturile IPF au fost de peste 783 de milioane de lire sterline (circa 971,2 milioane de euro), cu 12,7% mai mult decât în 2013. În ultimul an, IPF a investit 6,9 milioane de euro (5,6 milioane de lire sterline) în extinderea operaţiunilor din Bulgaria, unde are în prezent 9 puncte de lucru în cele mai importante oraşe din ţară şi aproximativ 12.000 de clienţi. Pentru 2015, investiţiile planificate pentru Bulgaria se ridică la 4,5 milioane de euro (3,5 milioane de lire sterline).

    Provident are peste 850 de angajaţi în România şi colaborează cu peste 3.700 de agenţi independenţi în 80 de oraşe din întreaga ţară.

  • Dobânda anuală efectivă la împrumuturile mai mici de 2.000 de lei poate ajunge până la 7.000%

    Instituţiile financiare nebancare acordă credite de valori mici pe termen scurt doar cu cartea de identitate a clientului şi un extras de cont şi percep dobânzi anuale efective de până la 7.000%, respectiv o dobândă de peste 1% pe zi.

    Un client care împrumută 1.000 de lei pe termen de cinci zile va returna creditorului suma de 1.060 de lei, însemnând 60 de lei în plus faţă de suma acordată, adică o dobândă anuală efectivă (DAE) de 6.936%.

    Un client care împrumută 1.000 de lei pe termen de 45 de zile va returna creditorului suma de 1.540 de lei, adică 540 de lei în plus faţă de suma acordată, adică un DAE de 3.219%.

    De cealaltă parte, instituţiile financiare nebancare susţin că microcreditele reprezintă soluţii pentru nevoi financiare mici şi urgente şi încurajează creditarea responsabilă, aliniată cu capacitatea de rambursare a fiecăruia. 

    “Nu recomandăm solicitarea unui microcredit pentru nevoi de tipul vacanţelor lungi, reparaţiilor majore ale casei, achiziţie de electrocasnice mari. Aceste nevoi se acoperă cu soluţii de finanţare acordate pe termen lung (cel puţin 12 luni) şi, deci, cu rate lunare reduse. De asemenea, pentru a evita îndatorarea excesivă, nu poti solicita încă un credit dacă precedentul credit nu este rambursat. Un microcredit poate fi util pentru o urgenţă medicală minoră sau atunci când trebuie reparate fie instalaţia de încălzire, fie aerul conditionat, fie autoturismul, fie instrumentele care permit desfăşurarea activităţii profesionale (calculator, imprimanta, scule pentru construcţii). Un microcredit este util atunci când vrei să faci un cadou persoanelor dragi, iar ocazia nu poate aştepta până când vei primi salariul sau banii pe lucrarea în derulare”, susţin oficialii Ferratum S.R.L.

    Dobânda anuală efectivă exprima sub forma procentuală costul anual al unui credit. Acesta este un concept impus prin lege, cu scopul de a permite consumatorilor să compare uşor costul creditelor.

    Potrivit ZF, grupul britanic Provident, cel mai mare IFN pe piaţa creditelor pe termen scurt, are 314.000 clienţi activi în România şi Bulgaria. Provident Financial este specializată pe credite de mică valoare acordate direct la domiciliul clientului, cu plata săptămânală a ratei, iar dobânda anuală efectivă ajunge la 90%. La un credit de 5.000 de lei clientul plăteşte înapoi după 68 de săptămâni 7.400 de lei, iar dacă optează pentru serviciul de gestionare la domiciliu suma rambursată urcă la 10.500 de lei. În cazul unei bănci, suma totală de plată pentru un credit de 5.000 de lei pe un an este de 5.300 de lei. Dobânda efectivă porneşte în cazul băncilor de la 11% pe an.

    “În ultimii ani, ideea de a oferi mici împrumuturi oamenilor săraci a devenit o marotă a lumii dezvoltate, lăudată ca formula îndelung visată de a-i propulsa şi pe cei mai defavorizaţi către un standard de viaţă mai bun. Doar că dobânzile practicate o aseamănă tot mai mult cu cămătăria, dezgolind-o de aspectul caritabil”, spunea anterior  Neil Macfarquhar, în New York Times în urmă cu patru ani, când publicaţia americană, preluată la acea vreme de Business Magazin, analiza discursul lui Muhammad Yunus, economistul pionier în domeniul microcreditării, care i-a împrumutat pe săracii Bangladeshului şi a câştigat în 2006 un premiu Nobel pentru asta: “Noi am creat microcreditele ca să luptăm cu rechinii creditelor, nu ca să încurajăm noi rechini ai creditelor”. Creditele de valoare redusă, dar cu dobânzi mari au câştigat sute de mii de clienţi în România şi, dacă privim înspre cifrele raportate oficial, criza economică n-a făcut decât să le stimuleze.

  • Grecia va cere joi prelungirea împrumutului cu creditorii externi

    “Suntem pregătiţi să depunem o cerere în acest sens mâine (joi, 19 februarie) dimineaţă”, a declarat pentru Wall Street Journal purtătorul de cuvânt al guvernul grec, Gabriel Sakellarides.

    Anterior, Sakellarides afirmase că Grecia va înainta miercuri o cerere oficială către miniştrii Finanţelor din zona euro, în care va cere prelungirea acordului de împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro semnat în 2010 cu UE, BCE şi FMI.

    Potrivit autorităţilor elene, guvernul de la Atena pune la punct ultimele detalii ale propunerii care va fi trimisă la Bruxelles, prin care va cere prelungirea împrumutului cu patru până la şase luni. Acordul cu creditorii externi expiră la finele lunii februarie.

    Grecia nu intenţionează să ceară continuarea programului de asistenţă financiară, care include măsuri de austeritate, ci doar prelungirea temporară a acordului de împrumut, potrivit MarketWatch, care citează o persoană familiară cu situaţia.

    Autorităţile din Germania au indicat deja că nu vor accepta prelungirea împrumutului fără extinderea întregului program de asistenţă şi au insistat ca guvernul condus de Alexis Tsipras să onoreze promisiunile făcute la momentul semnării acordului.

    Ministrului german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat marţi că Grecia trebuie să ceară extinderea programului, deoarece miniştrii Finanţelor din zona euro nu vor discuta acordarea de noi ajutoare în absenţa unei cereri formale din partea lui Tsipras.

    Potrivit lui Schaeuble, miniştrii Finanţelor din zona euro s-ar putea întâlni vineri pentru a relua negocierile cu Grecia pe tema datoriilor ţării, însă numai dacă autorităţile elene cer în mod oficial extinderea actualului acord de finanţare.

    Negocierile purtate luni de către ministrul grec de Finanţe Yanis Varoufakis şi omologii săi din zona euro s-au încheiat fără un rezultat concret, în condiţiile în care Grecia a refuzat propunerea de a cere extensia programului de finanţare înaintată de către Comisia Europeană.

    Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a acordat timp Greciei până vineri pentru a cere o extinderea programului.

    În lipsa unei înţelegeri, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată până la finele lunii martie şi ar putea părăsi zona euro.

  • Isărescu: România iese pe pieţele externe în februarie-martie. Conversia CHF ar putea creşte CDS

    “Că tot se dă cazul Poloniei. Abia au discutat despre curs istoric şi le-a sărit CDS cu 15-20 puncte. Nu uitaţi că în februarie-martie s-a anunţat că România vrea să iasă pe pieţe internaţionale de capital. N-are nici un rost să ne împrumutăm mai scump. La un împrumut de un miliard vă daţi seama ce înseamnă un 0,2-0,3-0,5%? Costuri suplimentare”, a spus Isărescu.

    CDS (credit default swap) reprezintă costul asigurării datoriilor României împotriva riscurilor de neplată.

    La începutul anului, oficiali ai Ministerului Finanţelor au declarat că România intenţionează să vândă obligaţiuni pe pieţele externe în prima jumătate a acestui an şi încearcă să extindă maturitatea medie a datoriei prin vânzarea de eurobonduri cu termen de peste zece ani.

    “Dar dacă ţinem cu tot dinandinsul să avem şi noi o criză, că tot n-am avut nicio problemă cu băncile până acum, că nu a dat bugetul statului nici un leu pentru a capitaliza băncile, a plătit în ’98, putem s-o facem”, a mai spus şeful băncii centrale.

    Anterior, Isărescu a afirmat că transformarea în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru băncile care au acordat astfel de împrumuturi de 5,7 miliarde lei, reprezentând 0,8% din PIB, iar cu un plus de 20%, aşa cum solicită consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB).

  • 2015, anul agoniei pentru cei care au fost atraşi de mirajul francului elveţian

    Bancherii au văzut împrumuturile în franci elveţieni ca o supapă de creştere a creditării, mai ales pe segmentul ipotecar, şi au decis să lanseze în piaţă această soluţie de finanţare ieftină folosită încă de la începutul anilor 2000 în Europa Centrală. Maghiarii de la OTP Bank au fost primii care au importat soluţia creditelor în franci pe plan local, utilizând această alternativă ca instrument de marketing pentru a-şi face mai mult loc pe piaţă. Iar ceea ce părea la început o tactică de marketing s-a dovedit a fi ulterior una dintre cele mai puternice strategii de atragere a clienţilor persoane fizice, pentru toate tipurile de credite.

    Francul elveţian a dat destul de repede lovitura pe piaţa creditului, împrumuturile în această valută exotică devenind repede o modă. De trendul pozitiv au profitat Volksbank, OTP Bank, Raiffeisen, Piraeus şi Banca Românească, acestea fiind băncile care au vândut cele mai multe credite în franci elveţieni între 2006 şi 2008. Diferenţa de cost faţă de finanţările în euro era încă semnificativă, aşa încât băncile au preferat să exploateze această soluţie cât timp a rentat.

    Românii au fost atraşi de magia francilor elveţieni văzând că îşi permit să împrumute sume mai mari datorită dobânzilor foarte mici, cursul fiind atunci în jurul a 2,2-2,3 lei/franc. De cele mai multe ori însă, dobânzile mici erau doar promoţionale, fixe pentru primul an, după care deveneau variabile. În cele din urmă, clienţii care au mizat pe această valută au fost loviţi din două părţi, şi de creşterea dobânzii, şi de ascensiunea cursului.

    Circa 10% din cre­ditul de retail a ajuns să fie în franci elveţieni, dobânzile mai mici faţă de euro acţionând ca un magnet mai ales în perioada 2007-2008. La sfârşitul anului 2008, soldul creditelor în franci eleveţieni pentru populaţie ajunsese la un vârf de circa 12 miliarde de lei (echivalentul a 4,6 miliarde de franci) plecând practic de la zero în 2005. După apogeul din 2008, vânzările de credite în franci au fost blocate, multe bănci eliminând acest produs din ofertă.

    Clienţii băncilor cu credite în franci au asistat la o tendinţă de creştere a cursului în anii de criză, tendinţă care a devenit din ce în ce mai accelerată, resimţind astfel materializarea riscului de curs de schimb multă vreme ignorat. Românii s-au văzut nevoiţi să plătească rate tot mai mari din cauza creşterii cursului la maxime istorice.

    La un deceniu de la lansarea acestei soluţii de finanţare, creditele în franci acordate în trecut au ajuns în suferinţă. Clienţii care s-au lăsat atraşi în anii trecuţi de mirajul dobânzilor nominale reduse afişate de bănci simt acum din plin cât de usturător poate fi riscul de curs valutar.

    Românii care au credite în franci elveţieni au devenit foarte vulnerabili în faţa aprecierii monedei elveţiene după ce, pe data de 15 ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la cursul de schimb franc – euro menţinut de-a lungul celor trei ani anteriori, de 1,2 CHF pentru un euro. De atunci, francul elveţian s-a apreciat semnificativ faţă de euro şi, în consecinţă, faţă de leu, de la 3,74 lei/franc, în 14 ianuarie, la circa 4,5 lei/franc, cursul crescând cu aproximativ 20%.

  • 2015, cel mai bun an de după criză pentru piaţa imobiliară. Prima Casă şi investitorii în locuinţe vor umple blocurile

    „O nouă bulă imobiliară este pe punctul de a se declanşa atât în Europa, cât şi în România. Nu că investitorii ar fi uitat de criza de acum câţiva ani, dar nu au ce face cu banii strânşi după ce băncile au scăzut drastic dobânzile la depozite în întreaga Europă. Dobânzile real negative oferite de bănci la depozite i-ar putea determina pe cei care economisesc să caute alternative pentru plasarea banilor în pământuri şi locuinţe“, era scenariul fatalist lansat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în vara anului trecut.

    „Raportându-ne la evoluţia din ultimele 12-18 luni şi la noul context din mediul de afaceri, în general, şi sectorul imobiliar, în particular, păstrând o notă de moderaţie şi de realism, ne aşteptăm ca anul 2015 să fie unul al stabilizării, al maturizării pieţei şi al unor creşteri ponderate pe anumite sectoare ale activităţii noastre“, previzionează Alina Necula, şeful departamentului de marketing şi vânzări al Adama Group, deţinut de austriecii de la Immofinanz. Alina Necula crede că piaţa imobiliară locală, în general, are un suflu nou, susţinut şi de ocuparea unui loc patru în topul investiţiilor din Europa Centrală şi de Est, cu o creştere semnificativă faţă de 2013.

    În 2014, activitatea pieţei imobiliare per total a fost vizibil mai intensă decât cea a anului precedent – volumul de investiţii s-a ridicat în 2014 la circa 2 miliarde de euro. Anul trecut a confirmat ieşirea din criză şi reaşezarea pieţei, după cum spun aproape la unison dezvoltatori, investitori, vânzători şi cumpărători. Dezvoltările imobiliare au fost reluate şi sunt mult mai bine conectate la cererea şi necesităţile pieţei, băncile arată din nou un apetit în creştere pentru creditarea clientului final, în timp ce clienţii se dovedesc a fi mult mai informaţi şi mai atenţi privind alegerea imobiliară pe care o fac.

    Revenirea pieţei este promisă mai ales de statistici care au ţinut capetele de afiş la sfârşitul anului trecut: în 2014, numărul locuinţelor noi livrate a crescut până la 7.500 de unităţi în Capitală şi pa 45.000/total potrivit INS (conform unor consultanţi, numărul lor ar fi de fapt cu circa 50% mai mare, ţinând cont că mulţi dezvoltatori nu şi-au întabulat proprietăţile, alegând să declare locuinţele abia după vânzarea acestora). Semnale pozitive au venit şi din tranzacţiile încheiate, care au ajuns anul trecut la circa 800.000, cu 100.000 peste nivelul anului 2007 şi în creştere cu 50.000 faţă de 2013. „Suntem pe un trend ascendent al numărului de tranzacţii, la preţuri mult mai mici decât în 2007, dar la preţuri constante faţă de 2013. Asta înseamnă că suntem în momentul de faţă într-un punct de cotitură şi ne putem aştepta în orice moment să se inverseze trendul“, speră optimist Dragoş Vîlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari din România şi proprietarul Agenţie.Net.

    Faptul că încrederea oamenilor în investiţii în imobiliare a crescut rezultă nu doar din numărul de oferte, mai mari cu circa 25% faţă de anul anterior, ci şi dintr-un nivel al cererii direct proporţional cu aceasta, cu 62% mai mare faţă de 2009, potrivit INS. „Cererea a crescut semnificativ, oamenii au încredere în viitor, au încredere să se împrumute şi, în acelaşi timp, sunt şi încurajaţi să se împrumute”, observă Vîlceanu. Armonizarea raportului cerere-ofertă explică şi stabilitatea în ce priveşte preţurile locuinţelor, cu oscilaţii în intervalul +-2-3%.