BusinessMagazin

Tag: implicare

  • A transformat un joc de amatori într-unul dintre cele mai urmărite sporturi din lumea întreagă. Are o avere de peste 5 miliarde de euro

    Bernard Charles “Bernie” Ecclestone este un om de afaceri britanic, cunoscut mai ales datorită implicării în Formula 1. Descris de presa din străinătate ca “The F1 Supremo”, Ecclestone a fost CEO şi preşedinte al Formula One Management şi Formula One Administration până la începutul anului 2014.

    Imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, Ecclestone a intrat în comerţul cu piese de schimb pentru motociclete prin compania Comptone & Ecclestone Motorcycle Dealership, fondată alături de Fred Compton. În 1949 a participat pentru prima dată la o cursă de Formula 3. A urmat o perioadă în care a concurat mai ales pe traseul de la Brands Hatch, Marea Britanie, obţinând o serie de victorii şi rezultate pozitive. În urma unor accidentări, a decis să se retragă şi să se contreze pe afaceri.

    A investit în imobiliare timp de şapte ani înainte de a reveni la curse din poziţia de manager a pilotului de Formula 1 Stuart Lewis-Evans. A încercat chiar să piloteze o maşină pe circuitele de la Monaco şi Silverstone, însă nu a reuşit să se califice pe grila de start.

    La începutul anului 1972, Bernie Ecclestone a cumpărat echipa de Formula 1 Brabham de la Ron Tauranac, făcându-şi astfel intrarea într-un sport pe care avea să îl schimbe definitiv. Nelson Pique, pilotul echipei, a ratat de puţin titlul mondial în 1980, însă şi-a luat revanşa în 1981 şi 1983. Echipa a evoluat până la sfârşitul sezonului 1987, în care Brabham a reuşit să obţină doar opt puncte. Ecclestone a vândut echipa pe care o cumpărase cu doar 120.000 de dolari la un preţ de peste cinci milioane de dolari.

    În paralel cu conducerea echipei de Formula 1, Ecclestone a fondat Formula One Constructors Association în 1974 şi a devenit preşedinte al organizaţiei în 1978. Bernie Ecclestone s-a implicat activ în vânzarea drepturilor de televizare, punând bazele unei alte organizaţii, Formula One Promotions and Administration (F.O.P.A.). El a reuşit să negocieze un contract prin care 47% din banii plătiţi de televiziuni ajungeau la echipe, 30% la Federaţia Internaţională de Automobilism iar 23% la F.O.P.A. Administrând ambele organizaţii, Ecclestone a avut controlul absolut asupra Formulei 1 iar averea sa a crescut considerabil.

    În anul 2013, omul de afaceri a fost implicat într-o serie de acuzaţii privind darea de mită şi a fost obligat, în februarie 2014, să cedeze funcţiile de conducere pe care le deţinea. “Nu vă faceţi griji, vom fi aici mereu”, a declarat Bernie Ecclestone atunci când a fost întrebat cum vede viitorul Formula 1, după ce va părăsi conducerea “marelui circ”.

    Bernie Ecclestone are o avere estimată la aproape 5 miliarde de euro, a fost căsătorit de trei ori şi are trei copii.

  • Uniunea Naţională a Judecătorilor din România cere preşedintelui ţării clarificări despre implicarea SRI în numirile din Justiţie

    UNJR a transmis o scrisoare preşedintelui României în care solicită clarificări despre implicarea SRI în numirile din Justiţie, după ce, la data de 29 iulie, Klaus Iohannis a precizat declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării funcţionalitatea statului de drept sunt lipsite de credibilitate.
     “Uniunea Naţională a Judecătorilor din România i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărei legi Serviciul Român de Informaţii face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, transmite uniunea printr-un comunicat de presă.

    Solicitarea vine în contextul în care la data de 29 iulie, Klaus Iohannis a transmis un punct de vedere instituţiilor de presă în care a afirmat că “statul de drept este funcţional” în România iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru “sunt lipsite de credibilitate”, deoarece sunt făcute de “persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată”.

    “Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv şi motivat la acestea, arată ca statul de drept în România nu e funcţional la parametrii democratici”, susţin judecătorii, precizând că “statul de drept este statul în care nu doar cetăţenii, ci şi instituţiile statului se supun legii. Mai mult, într-un stat de drept funcţional, cei care conduc instituţiile sunt obligaţi să dea socoteală în faţa oricărui cetăţean cu privire la activitatea lor, să răspundă oricăror critici formulate şi să verifice orice posibile abateri de la lege”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Justiţia turcă a emis mandat pentru arestarea clericului musulman Fehtullah Gulen

    Justiţia turcă a emis, joi, mandat pentru arestarea clericului musulman Fehtullah Gullen, un adversar al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan aflat în Statele Unite şi acuzat de implicare în tentativa de lovitură de stat din 15 iulie, informează Mediafax

    Mandatul de arestare a fost emis de Tribunalul din oraşul Istanbul, relatează agenţia de ştiri Anadolu.

    Fehtullah Gulen a fost inculpat oficial pentru “comandarea tentativei de lovitură de stat din 15 iulie”. Administraţia Recep Tayyip Erdogan susţine că Fehtullah Gulen, care locuieşte în statul american Pennsylvania, a coordonat tentativa de lovitură de stat lansată pe 15 iulie de o facţiune a armatei turce.

    Fehtullah Gulen a negat orice implicare în complotul eşuat. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut Statelor Unite să îl extrădeze pe Fethullah Gulen.

    Clericul musulman Fethullah Gülen – un fost aliat al lui Recep Tayyip Erdogan şi lider al Mişcării Gülen (Hizmet) – s-a stabilit în statul american Pennsylvania după ce a căzut în dizgraţie. Gulen este acuzat că se află în spatele opoziţiei din Turcia, iar Erdogan suspectează că rivalul său politic se bucură de susţinerea Washingtonului.

  • Care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un smartphone?

    Smartphone-urile oferă multe beneficii, precum posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii într-un timp scurt şi de a comunica în timp real cu aproape oricine din lume. Însă, aceste dispozitive implică şi multe pericole, mai ales pentru persoanele care nu sunt suficient de mature pentru a le folosi. Unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte ale momentului este: care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un telefon inteligent?

    Dacă în 2012 vârsta medie la care copiii din societăţile vestice primeau un smartphone era 12 ani, acum aceasta a scăzut la 10 ani, potrivit unui studiu al firmei de cercetare a pieţei Influence Central. Unii copii au propriul telefon la vârste mult mai mici, inclusiv la vârsta de 4 ani. Ioana i-a dat băiatului ei gadgeturi să se joace cu ele încă de la vârsta de trei ani, deoarece, potrivit ei, erau singurele lucruri care îl linişteau. De la vârsta de 4 ani, copilul are propriul lui telefon inteligent, un model mai vechi din familie şi ştie să îl folosească înainte de a învăţa să scrie sau să numere. „Nu ştiu dacă este bine sau nu faptul că are propriul smartphone. A fost un copil agitat şi telefoanele, tabletele şi alte electronice erau singurele lucruri care îl linişteau. Cred şi că, într-un fel, nu te poţi opune evoluţiei tehnologiei”, mi-a declarat ea. Partea bună în acest caz este că cel mic nu a devenit dependent de gadget. „În weekend-uri şi vacanţe se joacă în continuare cu copiii şi are multe activităţi în aer liber. Se plimbă cu bicicleta, se joacă cu mingea. Uneori nu se atinge de smartphone toată ziua”, a mai spus Ioana. 

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un smartphone?

    Smartphone-urile oferă multe beneficii, precum posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii într-un timp scurt şi de a comunica în timp real cu aproape oricine din lume. Însă, aceste dispozitive implică şi multe pericole, mai ales pentru persoanele care nu sunt suficient de mature pentru a le folosi. Unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte ale momentului este: care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un telefon inteligent?

    Dacă în 2012 vârsta medie la care copiii din societăţile vestice primeau un smartphone era 12 ani, acum aceasta a scăzut la 10 ani, potrivit unui studiu al firmei de cercetare a pieţei Influence Central. Unii copii au propriul telefon la vârste mult mai mici, inclusiv la vârsta de 4 ani. Ioana i-a dat băiatului ei gadgeturi să se joace cu ele încă de la vârsta de trei ani, deoarece, potrivit ei, erau singurele lucruri care îl linişteau. De la vârsta de 4 ani, copilul are propriul lui telefon inteligent, un model mai vechi din familie şi ştie să îl folosească înainte de a învăţa să scrie sau să numere. „Nu ştiu dacă este bine sau nu faptul că are propriul smartphone. A fost un copil agitat şi telefoanele, tabletele şi alte electronice erau singurele lucruri care îl linişteau. Cred şi că, într-un fel, nu te poţi opune evoluţiei tehnologiei”, mi-a declarat ea. Partea bună în acest caz este că cel mic nu a devenit dependent de gadget. „În weekend-uri şi vacanţe se joacă în continuare cu copiii şi are multe activităţi în aer liber. Se plimbă cu bicicleta, se joacă cu mingea. Uneori nu se atinge de smartphone toată ziua”, a mai spus Ioana. 

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Stare de PANICĂ în Turcia! Erdogan va aproba pedeapsa cu moartea pentru cei implicaţi în lovitura de stat eşuată

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a declarat luni seară, pentru CNN, va aproba orice decizie cu privire la pedeapsa capitală adoptată de parlament, întrucât “poporul turc doreşte pedeapsa cu moartea”. Pe de altă parte el a subliniat că va cere Statelor Unite, în mod oficial, să îl extrădeze pe liderului religios Fethullah Gulen, considerat vinovat de organizarea loviturii de stat.

     CNN a difuzat un fragment din interviul realizat cu preşedinte turc, în care Erdogan a caracterizat lovitura de stat drept o “crimă de trădare clară.”

    “Liderii se vor aduna şi vor discuta dacă acceptă, dacă vor pune în discuţie, iar eu, ca preşedinte voi aproba orice decizie va ieşi din Parlament”, a declarat Erdogan, cu privire la propunerea privind reintroducerea pedepsei cu moartea. Turcia a abolit pedeapsa cu moartea în 2002, urmată de o interzicere totală în 2004 ca parte a introducerii unor reforme privind drepturile omului întreprinse pentru a obţine statutul de membru al UE.

    “Oamenii din stradă au formulat această cerere. Oamenii sunt de părere că aceşti terorişti trebuie ucişi… De ce să-i ţin şi să le dau de mâncare în închisori, ani la rând, asta spun oamenii”, a declarat Recep Tayyip Erdogan. “Ei vor un final rapid pentru că oamenii şi-au pierdut rude, vechini, copiii…ei suferă, deci oamenii sunt foarte sensibili şi vor să acţionăm judicios şi cu grijă în acest caz”, a adăugat preşedintele turc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitură de stat în Turcia. Armata susţine că a preluat controlul ţării, Erdogan susţine că tot el este la conducere şi ameninţă că cei implicaţi vom plăti “un preţ mare” pentru “trădare”

    Tentativa de lovitură de stat din Turcia pare să fi eşuat sâmbătă dimineaţă, în contextul în care mii de oameni au ieşit pe străzi pentru a susţine Administraţia Recep Tayyip Erdogan, care pretinde că deţine controlul “în mare parte”, scrie Mediafax

    UPDATE 05:48 Situaţie incertă în Turcia: Administraţia Erdogan susţine că a restabilit controlul “în mare parte”

    Tentativa de lovitură de stat din Turcia pare să fi eşuat sâmbătă dimineaţă, în contextul în care mii de oameni au ieşit pe străzi pentru a susţine Administraţia Recep Tayyip Erdogan, care pretinde că deţine controlul “în mare parte”.

    Recep Tayyip Erdogan a sosit sâmbătă în zori la Istanbul şi a ameninţat că cei implicaţi în tentativa de lovitură de stat vor plăti “un preţ mare” pentru acest “act de trădare”, relatează Reuters.

    Mii de persoane au răspuns apelului lansat de Recep Erdogan şi au ieşit pe străzi. Circa 30 de militari implicaţi în lovitura de stat s-au redat în Piaţa Taksim din Istanbul după ce au fost înconjuraţi de Poliţie.

    Nu este clar cine deţine controlul politic în Turcia, în contextul în care armata anunţa acum câteva ore că ţara este condusă de un “Consiliu pentru pace”.

    Premierul Binali Yildirim susţine că situaţia este “în cea mai mare parte” sub control, conform BBC, precizând că a fost instituită o zonă de interdicţie aeriană în Ankara. Yildirim a declarat că 130 de persoane implicate în lovitura de stat militară ar fi fost arestate.

    Multe zone din Turcia sunt sub controlul armatei, dar nu este clar dacă toate departamentele armatei recunosc atribuţiile Administraţiei Erdogan.

  • Cum te îmbolnăveşte Internetul. Vezi ce se intamplă cu corpul tău când stai la calculator

    Dependenţii de Internet sunt cu 30% mai predispuşi la a lua gripă decât persoanele care nu au o astfel de dependenţă, potrivit unui studiu aL universităţilor Swansea şi Milano publicat de publicaţia britanică Daily Mail. Totodată, acelaşi studiu arată că utilizatorii puţin dependenţi de Internet suferă de stres dacă nu sunt online şi de relaxare când reuşesc să navigheze; alternanţă care dăunează hormonilor implicaţi în sistemul imunitar al oamenilor.

    Studiul a fost făcut pe 500 de respondenţi cu vârstele cuprinse între 18 şi 101 ani, potrivit Daily Mail. 40% dintre participanţi au admis că sunt uşor sau în mod semnificativ dependenţi de Internet. Potrivit cercetării, grupul respectiv avea cu 30% mai multe răceli şi simptome de gripă decât cei care erau mai puţin ataşaţi de Internet. Cercetătorii au descoperit că simptomele lor au fost influenţate de stresul suferit după deconectarea de la Internet.

    Această alternanţă de stres şi relaxare a condus la fluctuaţii ale nivelului de cortizol, un hormon care afectează sistemul imunitar. ”Am descoperit că impactul Internetului asupra sănătăţii oamenilor era independent de un cumul de alţi factori, precum depresia, lipsa somnului sau singurătatea, factori asociaţi de obicei cu un consum intens de Internet şi, de asemenea, cu o sănătate precară”, a declarat pentru Daily Mail profesorul Phil Reed de la Universitatea Swansea.

    Timpul mediu petrecut online de aceşti utilizatori era de şase ore zilnic. Totuşi, un procent mai mic au petrecut 10 ore pe zi online, în special pe site-uri social media.

    Sexul respondenţilor nu influenţează nivelul dependenţei de Internet. Totuşi, dacă femeile folosesc online-ul mai ales pentru social media şi shopping, bărbaţii prioritizează jocurile şi pornografia.

     

     

  • Povestea omului care a ajuns de la cercetător în apartament la cel mai bine platit om de ştiinţă din istorie

    Un cercetător studiază mutaţiile genetice pentru a găsi leac la orice, de la astm la artrită – o afacere care a reuşit să treacă peste eşecuri dramatice şi să-i facă miliardari pe cei care au crezut în ea. „Avem mult mai mult de oferit. abia am început.“

    Pentru cei mai mulţi oameni aflaţi în poziţia lui George Yancopoulos, oferta de muncă ar fi fost uşor de refuzat. Tânăr asistent la prestigioasa universitate Columbia, Yancopoulos, pe atunci în vârstă de 26 de ani, tocmai câştigase o bursă de cercetare de mai multe milioane de dolari pe opt ani în propriul laborator de genetică.

    Apoi a apărut Leonard Schleifer, un neurochirurg fără nicio experienţă de business, cu oferta sa: un post la noua sa companie de medicamente cu sediul într-un apartament cu un dormitor din Colegiul Medical Cornell. Povestea a început în 1988. Schleifer intenţiona să pună în practică cele mai noi descoperiri din domeniul ştiinţelor genetice pentru tratarea afecţiunilor creierului, dar nu stăpânea bine materia – revoluţia ADN-ului era încă tânără. Yancopoulos urma să fie expertul său în genetică.

    A avut loc ceva luptă de convingere, dar în cele din urmă Yancopoulos a părăsit confortul mediului universitar pentru a se alătura companiei lui Schleifer, cunoscută ulterior ca Regeneron Pharmaceuticals. Presiunile neurologului au venit la momentul potrivit. Cu câteva zile înainte, Yancopoulos le povestise păriţilor săi, imigranţi greci, despre bursa de cercetare primită la universitate. Pentru un tânăr asistent prestigiul este cât se poate de important, dau nu şi pentru părinţii lui Yancopoulos. Pe ei îi interesa mai mult salariul: 30.000 de dolari pe an, o sumă cât se poate de modestă pentru standardele de pe piaţa americană.

    Vorbindu-i pătimaş în greacă, îşi aminteşte acum Yancopoulos, tatăl său s-a plâns că după ce a luptat cu naziştii şi cu comuniştii şi a muncit din greu pentru a câştiga bani ca să-i poată asigura fiului său o educaţie bună, rezultatul final pare să fie „o viaţă în laborator pentru ştiinţe ezoterice despre care doar câţiva oameni vor citi în jurnale“, spunea pe-atunci tatăl. Dacă tânărul chiar avea de gând să vindece boli şi să schimbe lumea, cu siguranţă că putea scoate din aceasta suficienţi bani pentru o viaţă decentă.

    Yancopoulos nu mai este un novice, şi nici salariul său nu este modest. Ca director de cercetare la Regeneron (numele trimite la regenerarea celulelor din creier), el a devenit cel mai bine plătit cercetător din istorie. Este o somitate în domeniu acum, un deschizător de drumuri şi primul director de cercetare şi dezvoltare din industria farma devenit miliardar. Anul trecut a fost remunerat pentru munca sa cu 40,3 milioane de dolari.

    Tatăl său n-a trăit destul să-l vadă unde este acum, dar la înmormântare, în 2010, oamenii alături de care bătrânul Yancopoulos a luptat pe front i-au povestit fiului cât de mândru a fost tatăl său de de el întotdeauna.

    „Însă nu mi-a spus-o niciodată direct“, spunea, lăcrimând, cercetătorul. „Credea că aşa este cel mai bine să-ţi creşti copilul“.

    Regeneron a avut nevoie de două decenii pentru a câştiga prima aprobare de produs din partea administraţiei americane pentru alimente şi medicamente. Au fost momente când a contemplat sfârşitul aventurii. Marea desprindere s-a produs în 2011, când autorităţile au aprobat Eylea, un medicament folosit pentru tratarea degenerării moleculare – principala cauză a pierderii vederii la oamenii cu vârste de peste 50 de ani. De atunci, Regeneron este cel mai bun performer al indicelui bursier S&P 500, acţiunile sale urcând cu peste 2.000%, la 400 de dolari pe unitate. Anul trecut, vânzările de Eylea în SUA au crescut cu 54%, la 2,7 miliarde de dolari, iar veniturile totale ale companiei au avansat cu 46%, la 4,1 miliarde de dolari. Regeneron are alte 13 produse în stadiul de dezvoltare clinică, inclusiv unele în teste finale pentru tratamente contra astmului şi artritei.

    Lui Schleifer îi place să-şi explice succesul spunând că el şi Yancopoulos au construit un producător de medicamente rare în care controlul îl deţin oamenii de ştiinţă. „George este cea mai inovatoare şi inventivă persoană pe care am cunoscut-o“, spune neurochirurgul. „Principala mea misiune este de a crea un mediu care-i permite să-şi dezlănţuie magia şi să nu-i stau prea mult în cale.“

    În anii de nebunie ai companiei, echipa lui Yancopoulos a construit încet o infrastructură de cercetare pentru medicamente înţesată cu instrumente de proprietate care au făcut ca noii anticorpi şi noile formule să fie mai uşor de dezvoltat. Poate cel mai mare avantaj a fost tehnologia numită VelocImmune, care permite transferarea ADN-ului uman la şoareci de laborator astfel încât anticorpii şoarecilor să răspundă terapiilor aşa cum ar face-o sistemul de imunitate al oamenilor.

    Aceste năluci (pentru alţii) au dat companiei mai multă încredere că efectele pe care medicamentele sale le au asupra animalelor testate vor fi aceleaşi şi la oameni. În ultimii doi ani, Regeneron şi-a dezvoltat un centru de genetică unde roboţi de secvenţionare a ADN-ului îşi fac treaba 24 de ore pe zi timp de şapte zile pe săptămână pentru înregistrarea codurilor genetice ale, până acum, 100.000 de voluntari.

    După standardele Big Pharma, ce face Regeneron este ca mersul off-road. Directorii companiei spun că descoperirile lor sunt rodul curiozităţii ştiinţifice a lui Yancopoulos, un efort de a aduce părţi din laboratorul său din Columbia în sectorul privat. „Uneori glumim spunând că agendele de întâlniri sunt ca un fel de sugestii, aşa cum oamenii privesc limitele de viteză“, spune Drew Murphy, vicepreşedinte la departamentul de cercetare a al Regeneron. „Multe dintre acestea au ca motor capacitatea lui George de a stimula gândirea“.

    Într-o sală de conferinţe din sediul Regeneron din Tarrytown, New York, Yancopoulos încă mai are energia unui lector universitar care abia a descoperit cafeaua.

    Gesticulează energic în timp ce vorbeşte şi are obiceiul de a sări din fotoliu în mijlocul propoziţiei pentru a desena grafice pe o tablă albă aflată la celălalt capăt al camerei. Poartă o cămaşă uşor mototolită, pantofi uşori, confortabili, închişi la culoare şi o cravată cu logo-ul Columbia (în afară de aceasta mai are încă una). Tonul de apel al telefonului este Enterprise. Maşina miliardarului, o Honda Pilot veche de zece ani, este la service cu transmisia dată peste cap.

    „Nu este ca şi cum aş încerca să trăiesc modest“, explică Yancopoulos – el le găteşte copiilor şi le spală rufele în casa pe care şi-a cumpărat-o în anii de tinereţe şi entuziasm (pentru diversitate, a construit un fel de teren de baschet la subsol). „Însă am rămas un tip destul de simplu. Nimic nu se compară cu ştiinţa, nimic nu este mai bun decât ce facem noi.“

  • Cum a ajuns fata lui Gigi Becali să primească 50% dintr-o companie care trebuie să încaseze despăgubiri de 71 de milioane de euro de la ANRP

     Bunăstarea financiară a celor trei fete ale sale a fost motivul principal invocat de Gigi Becali de fiecare dată când acesta a anunţat public micşorarea implicării la Steaua sau posibila intrare în insolvenţă a clubului. Totuşi, planurile finanţatorului vicecampioanei prevăd implicarea copiilor în afacerile pe care le deţine, iar un prim pas a fost deja făcut. Theodora Becali, fata cea mai mare a lui Gigi Becali, tocmai a primit pachetul majoritar de acţiuni al uneia dintre cele mai mari companii controlate de latifundiar. Începând din această lună, Theodora deţne 50% din pachetul de acţiuni al S.C. LEOSER S.A., o companie în insolvenţă care în 2015 avea datorii de 17 milioane de euro, dar care poate avea un potenţial imobiliar important.

    Acţiunile primite de Theodora Becali au fost donate de Geambazi Vasile, nepot al lui Gigi Becali şi cel care împreună cu tatăl său deţine acţiunile majoritare şi la Steaua. În urma donaţiei, fata cea mare a lui Gigi Becali care studiază la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti a devenit acţionarul majoritar al LEOSER, ceilalţi doi acţionari fiind Culcescu Marin cu 35% şi Culcescu Horia cu 15%. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, compania în a cărei administrare a intrat Theodora Becali nu o duce prea bine. Este în insolvenţă, în 2015 a avut datorii totale de peste 17 milioane de euro şi are un profit de puţin peste 12.000 de euro, obiectul de activitate fiind cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro