Tag: haine

  • Proprietarul Zara produce local opt milioane de haine şi pantofi, 1% din total

    Inditex, cel mai mare grup de modă din lume, produce anual în sistem de lohn în România peste opt milioane de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, respectiv 1% din totalul producţiei de la nivel mondial.Ulterior, produsele sunt vândute în toate colţurile lumii cu 140-150 mil. euro, potrivit estimărilor ZF. Preţul de producţie este însă mult mai mic, în contextul în care preţului de la poarta fabricii i se adaugă o serie de alte costuri, precum cele de transport şi ambalare. “Inditex are o bază stabilă de furnizori în România. Avem o relaţie de lungă durată cu circa 80 de producători care ne oferă o largă varietate de haine şi pantofi. Producţia în România reprezintă aproximativ 1% din producţia totală a Inditex”, spun reprezentanţii grupului spaniol. Potrivit ultimului raport financiar al gigantului Inditex, aferent anului 2011, grupul a produs anul trecut – direct sau în sistem de lohn – 835 de milioane de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. .În acest context, piaţa locală a contribuit cu peste 8 milioane de produse. “Inditex are o reţea extinsă de furnizori în peste 40 de ţări. Peste 50% din producţia agregată vine de la furnizorii de proximitate, localizaţi în state precum Spania, Portugalia, Turcia, Maroc, dar şi în alte state europene, precum România.” Inditex nu este însă singurul retailer de talie mondială care produce în România, C&A şi H&M având de asemenea o serie de parteneriate cu jucători de pe piaţa locală.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • H&M îşi lansează propriul program “Rabla”. Din februarie ia hainele vechi şi oferă bani pentru altele noi

    “Începând cu luna februarie 2013 clienţii vor putea să doneze hainele vechi, folosite, în magazinele H&M din toate cele 48 de pieţe unde suntem prezenţi”, potrivit anunţului companiei. Orice articol de îmbrăcăminte, indiferent de brand şi starea sa va fi acceptat, iar clienţii vor primi în schimbul lui un voucher. Produsele colectate vor fi apoi preluate de I:Collect, o companie cu acoperire mondială, care are ca obiect de activitate recliclarea produselor. După preluare, acestea vor fi transportate la o fabrică de sortare din Germania. Materialul produselor va putea fi folosit ulterior fie pentru realizarea altor haine, drept cârpe de curăţenie sau pentru materialele izoliere din industria auto.

    Mai multe pe zf.ro

  • Moda 2013: cine n-are artişti plastici să-şi cumpere (FOTO)

    Una din ultimele tendinţe în domeniul modei presupune colaborarea creatorilor de haine cu artişti plastici pentru diverse colecţii, scrie The Telegraph. Astfel, fondatoarea casei de modă Marni, Consuelo Castiglioni, a făcut echipă cu artistul american Brian Rea la realizarea unor genţi şi tricouri, precum şi cu olandezul Rop van Mierlo, impresionată fiind de seria de picturi cu animale sălbatice ale acestuia. Amprenta lui Van Mierlo se regăseşte în colecţia de primăvară/vară 2013.

    La rândul său, Lacoste Live! a lansat o minicolecţie în colaborare cu ilustratorul american Micah Lindberg.

    Loewe a colaborat cu artistul spaniol Antonio Ballester Moreno la o gamă de eşarfe.

    Producătorul american de articole de lux Coach a transpus arta lui James Nares în genţile sale de damă.

    Nici Louis Vuitton nu s-a lăsat mai prejos, realizând în parteneriat cu cunoscuta artistă japoneză Yayoi Kusama o colecţie de articole vestimentare, pantofi şi genţi.

  • Vânzările H&M în România au crescut de aproape trei ori în primul semestru fiscal

    În trimestrul al doilea, vânzările au urcat cu 56%, la 161 milioane de coroane suedeze (18,2 milioane euro). H&P a deschis patru noi magazine în România, în trimestrul al doilea, numărul total al acestora ajungând la 15. Retailerul suedez are şase magazine în Bucureşti şi câte unul în Braşov, Cluj, Timişoara, Oradea, Constanţa, Arad, Craiova, Iaşi şi Suceava. H&M a deschis cel de-al 15-lea magazin din România în luna iunie, în centrul comercial Iulius Mall din Suceava.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Nissa şi drumul către inima Parisului

    Denisa Radian a intrat în afacerile de modă în 2001, împreună cu sora şi mama sa. Iniţial s-au axat pe producţie şi abia cinci ani mai târziu s-au orientat şi către retail. “Deţineam o unitate de producţie unde realizam produse sub brand propriu pe care le vindeam apoi în sistem en-gross.” Compania deţinea o serie de parteneri – magazine multibrand – care îi cumpărau colecţiile. Patru ani mai târziu însă familia Denisei Radian a luat decizia de a deschide şi magazine proprii, deoarece “simţeam că produsele nu sunt vândute într-un spaţiu de retail adecvat”.

    Primele două locaţii deschise au fost la Craiova, unde este şi sediul social al companiei. Ulterior, lanţul de magazine Nissa s-a extins în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării, ajungând să deţină astăzi 12 unităţi. “Ultimul deschis este magazinul din centrul comercial Electroputere din Craiova în primele luni din 2012.” În acelaşi oraş Nissa mai deţine un magazin, într-un spaţiu stradal, în centrul oraşului. Cele două unităţi deschise iniţial au fost închise în timp. “Am mers şi în mallul din Craiova deoarece mixul de chiriaşi este bun, motiv pentru care sperăm la un trafic ridicat. În alte condiţii nu am fi deschis un al doilea magazin aici deoarece vorbim de un oraş mic, cu o putere de cumpărare medie spre mică.”

    După acelaşi model au mers şi în Constanţa, unde există două magazine Nissa – unul în Maritimo Constanţa deschis în octombrie anul trecut şi unul în centrul comercial Tom inaugurat anterior. “Am mizat pe aceeaşi idee ca în Craiova, însă nu suntem încântaţi de rezultatele magazinelor.” Cel mai bine evoluează cele cinci unităţi din Bucureşti, în frunte cu magazinul din piaţa Romană. Acesta din urmă şi cel din Craiova sunt singurele magazine deschise în spaţii stradale. Celelalte zece sunt toate în malluri, centre şi galerii comerciale, deoarece au avantajul traficului generat de mall în ansamblu. “Am stat mult să ne gândim şi să analizăm înainte să deschidem în piaţa Romană.

    Am fost în discuţii şi cu Calea Victoriei, însă în final am ales locaţia actuală deoarece ne-a plăcut şi clădirea, şi poziţionarea.” Denisa Radian recunoaşte însă că zona piaţa Romană nu a atras încă multe nume cunoscute din modă deoarece nu există clădirile potrivite, cu suprafaţa necesară disponibilă şi nu există nici traficul din malluri. Totuşi “majoritatea clientelor fidele preferă magazinul nostru din piaţa Romană deoarece este mai mare şi experienţa de shopping este diferită. Deşi nu au locuri de parcare în zonă, am observat că au găsit o soluţie: vin fie în pauza de masă, fie după program. Astfel, au timp să stea mai mult în magazin”.

    Ea mai spune că timpul petrecut la cumpărături în magazinul din piaţa Romană este evident mai mare decât în cazul celorlalte magazine. “Suntem mulţumiţi de evoluţia vânzărilor, însă suntem convinşi că se poate şi mai bine, de aceea mizăm pe creştere.” Nissa nu este singurul retailer de modă care şi-a găsit loc în piaţa Romană. Anul trecut, după aproape două decenii în care a scris o pagină lungă din istoria modei locale pe Calea Victoriei, brandul italian Stefanel şi-a mutat flagshipstore-ul într-o vilă istorică din piaţa Romană. În zonă mai au magazine Dika, Tina R şi Glow.

    Pe piaţa locală Nissa deţine două concepte de magazine – stradal şi în mall sau centru comercial. Pentru produsele care merg la export antreprenoarele au acceptat şi un alt model: “Există formatul shop in shop pe care îl deţinem pe pieţele externe”.

    Compania românească deţine un astfel de magazin în galeriile Lafayette din Dubai şi poartă discuţii cu alte trei galerii Lafayette. Denisa Radian nu dă numele acestora pentru că, spune ea, pentru moment negocierile nu s-au finalizat. “În funcţie de volumul de vânzări şi de recomandările pe care le primesc produsele noastre, este posibil să mergem şi în galeriile Lafayette din Paris.” Pentru moment însă compania încearcă să îşi relocheze magazinul din Dubai într-un spaţiu mai mare şi mai bine poziţionat.

  • Şase invenţii incredibile pe care nanotehnologia le-a făcut posibile (GALERIE FOTO)

    Economia mondială aşteaptă, de pildă, de mult soluţii la criza de apă potabilă care afectează milioane de oameni, la poluarea cauzată de fabrici şi maşini ori la perturbarea transporturilor în condiţii de iarnă. Site-ul InHabitat.com a întocmit o listă cu câteva aplicaţii spectaculoase ale nanotehnologiei, capabile să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi şi eficienţa activităţilor economice.

    Şase invenţii incredibile pe care nanotehnologia le-a făcut posibile (GALERIE FOTO)

  • Înapoi la etalonul aur? (FOTO)

    Broderiile cu fir metalic prezentate de Dolce & Gabbana la Săptămâna modei de la Milano, rochia aurie purtată de către Meryl Streep la festivitatea de decernare a premiilor Oscar de la Los Angeles ori cea purtată de prietena lui George Clooney la acelaşi eveniment arată apariţia unei tendinţe care promovează culorile metalice în vestimentaţie, scrie Financial Times.

    Motivul creşterii în popularitate a culorilor metalice sau a broderiilor cu fir de argint ori aur îl constituie, aşa cum explică creatorul de modă britanic de origine italiană Antonio Berardi, sentimentul de speranţă pe care îl induce, precum şi faptul că fac o rochie, chiar şi pastelată, să pară mai frumoasă. Totodată, ar reprezenta o modalitate decorativă mai subtilă decât cristalele.

    Un alt creator, newyorkezul Thakoon Panichgul, foloseşte, de exemplu, gulere de mătase aurie pentru unele din ţinutele sale, care pot tine loc de bijuterii sau piele aurie pentru mânecile hainelor, ori combină auriul cu materiale sport. Designerul Manish Arora de la Paco Rabanne consideră că materialele cu tentă metalizată permit creatorilor să se joace cu lumina şi să creeze articole vestimentare cu aspect futurist. Culorile metalizate, în special auriul, au ajuns până şi la accesorii, cum ar fi huse pentru iPad: un iPad bine îmbrăcat înseamnă fie o husă aurie din piele de crocodil de la Marc Jacobs, ori una din piele cu sclipici de la Jimmy Choo.

  • Nu vă permiteţi o haină scumpă? Închiriaţi-o!

    Închirierea de articole vestimentare pentru ocazia la care sunt necesare în loc de cumpărarea lor câştigă teren în ultima vreme, scrie The Independent. Până şi persoanele pasionate de modă care nu concep să nu participe la evenimente din domeniu au ajuns să închirieze ceea ce poartă, apelând la site-uri speciazate.

    Un astel de site este Wish Want Wear, de unde se pot “împrumuta” contra cost haine sau accesorii cum ar fi pălăriile, nu peste multă vreme urmând a fi disponibilă şi o secţiune pentru mirese ori Girl Meets Dress.

    Alte site-uri se specializează în închirierea de pantofi de firmă sau genţi, cum ar fi Bag, Borrow or Steal, de la care şi un personaj secundar din serialul “Totul despre sex” s-a întâmplat să “împrumute” o geantă, The Borrowers Club ori Kennedy Purple, a cărui fondatoare s-a inspirat chiar din serialul anterior menţionat.

  • Idei pentru comercianţii online: manechine virtuale 3D (VIDEO)

    Aflat momentan în faza de teste, site-ul Fitiquette invită cumpărătorii să-şi creeze un cont, iar apoi un manechin virtual, pe baza măsurilor lor, astfel încât să poată proba hainele online. Informaţiile furnizate de aceştia sunt apoi corelate cu detalii despre măsuri şi materiale de la producători, iar rezultatul este un manechin 3D care poate fi rotit la 360 de grade şi îi permite clientului să vadă cum i-ar sta îmbrăcat cu produsul ales.

    Reuşita Fitiquette ar ajuta la scăderea procentului de produse returnate magazinelor de către cei ce constată că nu le vine aşa cum se aşteptau.

  • Cum ajută tehnologia gospodinele: s-au inventat hainele care nu trebuie spălate

    Experţii în retail spun că această nouă invenţie ar putea da lovitura, dat fiind interesul tot mai mare al cumpărătorilor pentru aşa-numitele haine funcţionale. Cercetătorii care au patentat invenţia sunt din cadrul Shanghai Jiao Tong University şi Hubei University for Nationalities. Studiul s-a axat pe dioxidul de titan, o substanţă chimică despre care se spune că este un “catalizator excelent pentru degradarea poluatorilor de natură organică”. De fapt, substanţa este deja folosită pentru ferestrele care nu au nevoie să fie spălate, şosetele care nu capătă niciodată miros, la fel ca şi în cazul obiectelor sanitare.

    Eforturile iniţiale de a extinde utilizarea acestei substanţe asupra ţesăturilor de bumbac nu au avut rezultate pentru că avea efect doar atunci când erau expuse la lumină ultravioletă.

    Realizarea echipei de cercetători a fost că au reuşit să creeze nano-particule pe bază de alcool, ce au la bază dioxid de titan şi azot. Ţesăturile au fost impregnate cu această soluţie, apoi uscate şi limpezite cu apă fierbinte. La final, ţesăturile au fost tratate cu o soluţie cu ioni de argint. Pentru a-şi verifica rezultatele, inginerii au murdărit hainele cu suc de portocale şi apoi le-au expus razelor solare. După două ore de stat la soare, 71% din pete au dipărut.

    Experiementul a fost repetat de cinci ori, având acelaşi rezultat; mai mult, calităţile acestor materiale nu dispar nici dacă sunt spălate şi uscate.

    Industria textilă ar urma să aibă beneficii imense de pe urma acestor descoperiri, au declarat experţii. “Acest tip de haine funcţionale s-au dovedit deja foarte populare, mai cu seamă în Japonia, unde după dezastrele din acest an, alimentarea cu energie electrică a devenit deficitară; prin urmare şi uscarea hainelor poate fi dificilă”, spune Isabelle Cavill, o specialistă în industria textilă, la Planet Retail.