BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Salvatoarea de vieţi, Elena Ştefan, românca medaliată în Italia cu “Crucifixul de aur”: ”În România la loc de cinste sunt şpaga şi nepotismul”

    Elena Ştefan are 44 de ani, este originară din Iaşi, iar în ţară a absolvit facultatea de medicină veterinară. Are doi copii, un băiat şi o fată, de care este deosebit de mândră, ambii absolvenţi de studii superioare. Băiatul a terminat Academia de Poliţie, iar fata, Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei.

    În Italia, Elena nu s-a mulţumit doar cu un simplu loc de muncă şi a făcut tot posibilul să se perfecţioneze. A urmat cursurile şcolii de infirmiere din Siena şi în prezent lucrează ca paramedic.

    Elena a făcut parte din echipajele Protecţiei Civile italiene care au intervenit încă din primele ore în zonele afectate de inundaţiile din Liguria în 2015 sau în localităţile din jurul oraşului Aquila afectat de cutremurul din 2009. A salvat vieţi, dar a şi suferit, găsind corpuri fără viaţă sub dărâmături, inclusiv cel al unui copil român. Pentru merite deosebite, pe 2 octombrie 2011 i s-a acordat cea mai înaltă disticţie primită de voluntari: ”Crucifixul de aur”.

    Nu de puţine ori, Elena s-a gândit la posibilitatea reîntoarcerii în patrie. Multe lucruri însă, în opinia sa, nu funcţionează bine.

    Elena într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Diaspora Azi. şi preluat de gazetaromaneasca.com:”Aş porni de la un exemplu. Cunosc persoane care, după ani de muncă în străinătate, s-au întors în România şi au început o afacere. Şi partea frumoasă care este ? Nu poţi face lucruri cinstite mai bine zis NU eşti lăsat în pace şi nu poţi supravieţui.

    Cei care au averi colosale le-au făcut cinstit? O ştim cu toţii, că aici, o mână spală pe alta. De aceea, aş vrea să se schimbe câteva lucruri esenţiale: o altă gândire, o altă mentalitate, să poţi oferi copiilor un alt viitor, alte oportunităţi, şansa de a deveni un om cu drepturi dar şi obligaţii, să respectăm orice om indiferent de statutul social…apoi totul vine de la sine.”, ne-a spus ea.

    ”În România la loc de cinste este şpaga, nepotismul şi prostia. Diaspora trimite bani acasă şi acoperă găurile din deficitul României…dar implicarea ei nu este binevenită. Banii cu care venim sunt bani munciţi, nu bani din ajutoare sociale, aşa cum se acordă ajutoarele sociale în România.

    Bani pe care plătim taxe şi impozite în ţările unde suntem rezidenţi. Noi, diaspora, am învăţat să nu mai tolerăm abuzurile, să ne respectăm şi de aceea nu suntem bineveniţi acasă. Iată de ce ne simţim străini în ţara noastă, România.”

  • Coca-Cola HBC a preluat distribuţia cafelei Lavazza în România

    Parteneriatul a fost semnat între filialele Coca-Cola HBC şi Lavazza în şapte ţări, printre care şi România, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Elveţia şi implică nu doar distribuţia cafelei, ci şi vânzări, marketing comercial şi execuţie în piaţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai INUTIL AEROPORT DIN LUME. A costat 321 de milioane de euro şi este încă nefolosit DE 12 ANI

    Pe acesta va ateriza un prim avion zilele acestea: un zbor al SA Airlink din Johannesburg, cu până la 68 de pasageri la bord; aeronava va aterzia pe mica insulă după un zbor de şapte ore (ce va include şi o oprire pentru reîncărcarea combustibilului în Windhoek, Namibia).

    Ruta aceasta va fi operată săptămânal – în fiecare sâmbătă şi va marca un nou capitol în istoria teritoriilor britanice de peste ocean.

    Guvernul britanic a anunţat primele planuri de construire a unui aeroport pe insula Sfânta Elena în 2005, dar problemele întâmpinate în găsirea unei firme de construcţii potrivită şi presiunile financiare aduse de recesiunea globală au determinat întârzierea semnării contractelor până în 2011.

    Aeroportul a fost deschis oficial în iunie 2016, dar cu o mare problemă: aeronavele mari nu pot ateriza aici din cauza vânturilor puternice. Pe 18 aprilie 2016, un zbor de test operat de Comair pentru British Airways a dus la concluzia că un Boeing 737-800 avea nevoie de trei încercări pentru o aterizare de succes şi timp de mai mult de un an doar mici aeronave private au putut să folosească aeroportul.

    Un raport oficial publicat anul trecut demonstra că impactul condiţiilor meteo de aici nu era prevăzut şi descria aeroportul – descris de unii ”cel mai nefolositor aeroport din lumea” – drept un elefant alb de 285 de milioane de dolari care nu îi deserveşte nici pe pasageri, nici plătitorii de taxe, care au acoperit ”nota de plată”.

    Autorităţile estimau că după deschiderea aeroportului până la 30.000 de oameni pe an ar fi putut vizita Sfânta Elena după stabilirea unei conexiuni aeriene. Totuşi, serviciul săptămânal SA Airlink va putea să susţină doar 4.000 de pasageri anual – şi aceasta în cazul în care aeronavele ar fi pline.

    Costul zborului (pe un singur segment) este de aproximativ 395 de lire sterline, potrivit Telegraph Travel. Limita de 68 de pasgeri a fost pusă în scopul asigurării că aeronava este suficient de uşoară pentru a decola şi ateriza; iar piloţii au fost instruiţi să evite o porţiune a pistei unde vânturile sunt cel mai des des întâlnite. Potrivit presei internaţionale, Sf.

    Elena este o insulă potrivită pentru turiştii dornici de natură, sălbăticie; este totodată locul în care a fost închis Napoleon după bătălia de la Waterloo. Climatul este blând în majoritatea anului, cu temperaturi care variază între 20 şi 27 de grade Celsius; engleza este limba principală , bucătăria insulei esta malaysiană, cu influenţe chineze.
     

  • Cel mai INUTIL AEROPORT DIN LUME. A costat 321 de milioane de euro şi este încă nefolosit DE 12 ANI

    Pe acesta va ateriza un prim avion zilele acestea: un zbor al SA Airlink din Johannesburg, cu până la 68 de pasageri la bord; aeronava va aterzia pe mica insulă după un zbor de şapte ore (ce va include şi o oprire pentru reîncărcarea combustibilului în Windhoek, Namibia).

    Ruta aceasta va fi operată săptămânal – în fiecare sâmbătă şi va marca un nou capitol în istoria teritoriilor britanice de peste ocean.

    Guvernul britanic a anunţat primele planuri de construire a unui aeroport pe insula Sfânta Elena în 2005, dar problemele întâmpinate în găsirea unei firme de construcţii potrivită şi presiunile financiare aduse de recesiunea globală au determinat întârzierea semnării contractelor până în 2011.

    Aeroportul a fost deschis oficial în iunie 2016, dar cu o mare problemă: aeronavele mari nu pot ateriza aici din cauza vânturilor puternice. Pe 18 aprilie 2016, un zbor de test operat de Comair pentru British Airways a dus la concluzia că un Boeing 737-800 avea nevoie de trei încercări pentru o aterizare de succes şi timp de mai mult de un an doar mici aeronave private au putut să folosească aeroportul.

    Un raport oficial publicat anul trecut demonstra că impactul condiţiilor meteo de aici nu era prevăzut şi descria aeroportul – descris de unii ”cel mai nefolositor aeroport din lumea” – drept un elefant alb de 285 de milioane de dolari care nu îi deserveşte nici pe pasageri, nici plătitorii de taxe, care au acoperit ”nota de plată”.

    Autorităţile estimau că după deschiderea aeroportului până la 30.000 de oameni pe an ar fi putut vizita Sfânta Elena după stabilirea unei conexiuni aeriene. Totuşi, serviciul săptămânal SA Airlink va putea să susţină doar 4.000 de pasageri anual – şi aceasta în cazul în care aeronavele ar fi pline.

    Costul zborului (pe un singur segment) este de aproximativ 395 de lire sterline, potrivit Telegraph Travel. Limita de 68 de pasgeri a fost pusă în scopul asigurării că aeronava este suficient de uşoară pentru a decola şi ateriza; iar piloţii au fost instruiţi să evite o porţiune a pistei unde vânturile sunt cel mai des des întâlnite. Potrivit presei internaţionale, Sf.

    Elena este o insulă potrivită pentru turiştii dornici de natură, sălbăticie; este totodată locul în care a fost închis Napoleon după bătălia de la Waterloo. Climatul este blând în majoritatea anului, cu temperaturi care variază între 20 şi 27 de grade Celsius; engleza este limba principală , bucătăria insulei esta malaysiană, cu influenţe chineze.
     

  • Cel mai INUTIL AEROPORT DIN LUME. A costat 321 de milioane de euro şi este încă nefolosit DE 12 ANI

    Pe acesta va ateriza un prim avion zilele acestea: un zbor al SA Airlink din Johannesburg, cu până la 68 de pasageri la bord; aeronava va aterzia pe mica insulă după un zbor de şapte ore (ce va include şi o oprire pentru reîncărcarea combustibilului în Windhoek, Namibia).

    Ruta aceasta va fi operată săptămânal – în fiecare sâmbătă şi va marca un nou capitol în istoria teritoriilor britanice de peste ocean.

    Guvernul britanic a anunţat primele planuri de construire a unui aeroport pe insula Sfânta Elena în 2005, dar problemele întâmpinate în găsirea unei firme de construcţii potrivită şi presiunile financiare aduse de recesiunea globală au determinat întârzierea semnării contractelor până în 2011.

    Aeroportul a fost deschis oficial în iunie 2016, dar cu o mare problemă: aeronavele mari nu pot ateriza aici din cauza vânturilor puternice. Pe 18 aprilie 2016, un zbor de test operat de Comair pentru British Airways a dus la concluzia că un Boeing 737-800 avea nevoie de trei încercări pentru o aterizare de succes şi timp de mai mult de un an doar mici aeronave private au putut să folosească aeroportul.

    Un raport oficial publicat anul trecut demonstra că impactul condiţiilor meteo de aici nu era prevăzut şi descria aeroportul – descris de unii ”cel mai nefolositor aeroport din lumea” – drept un elefant alb de 285 de milioane de dolari care nu îi deserveşte nici pe pasageri, nici plătitorii de taxe, care au acoperit ”nota de plată”.

    Autorităţile estimau că după deschiderea aeroportului până la 30.000 de oameni pe an ar fi putut vizita Sfânta Elena după stabilirea unei conexiuni aeriene. Totuşi, serviciul săptămânal SA Airlink va putea să susţină doar 4.000 de pasageri anual – şi aceasta în cazul în care aeronavele ar fi pline.

    Costul zborului (pe un singur segment) este de aproximativ 395 de lire sterline, potrivit Telegraph Travel. Limita de 68 de pasgeri a fost pusă în scopul asigurării că aeronava este suficient de uşoară pentru a decola şi ateriza; iar piloţii au fost instruiţi să evite o porţiune a pistei unde vânturile sunt cel mai des des întâlnite. Potrivit presei internaţionale, Sf.

    Elena este o insulă potrivită pentru turiştii dornici de natură, sălbăticie; este totodată locul în care a fost închis Napoleon după bătălia de la Waterloo. Climatul este blând în majoritatea anului, cu temperaturi care variază între 20 şi 27 de grade Celsius; engleza este limba principală , bucătăria insulei esta malaysiană, cu influenţe chineze.
     

  • Himoinsa investeşte 500.000 de euro într-un centru logistic la Chiajna

    Centrul logistic are o suprafaţă de peste 1.500m2, spaţiul de depozitare fiind alocat stocării generatoarelor industriale şi va fi administrat de All Generating, distribuitorul Himoinsa în România. Prin deschiderea acestui centru, Himoinsa şi All Generating vor reduce timpii de livrare către clienţii din regiune, vor scădea costurile logistice cu până la 5% şi vor asigura un stoc tampon de generatoare din gama uzuală, oferind în acelaşi timp clienţilor un serviciu rapid şi un punct de distribuţie pentru piese de schimb.

    „Intenţionăm să ne extindem activitatea în zona de servicii la nivel naţional, iar  noul centru logistic ne oferă exact suportul de care avem nevoie. Dacă evoluţia pieţei va fi pozitivă, avem în vedere majorarea valorii stocului de la 500.000 de euro la finele acestui an, până la 1 milion de euro, în 2018”, a declarat Cătălin Stănciulescu, director comercial All Generating.

    În 2004, Himoinsa a deschis o filială în Polonia, de unde sunt deservite direct pieţele din Lituania, Estonia, Letonia, Belarus şi Ucraina. Odată cu deschiderea centrului logistic din Chiajna, Himoinsa îşi extinde prezenţa în Europa de Est, unde deţine o importantă reţea de distribuţie.

    În prezent, piaţa de generatoare electrice din România este estimată la 20 de milioane de euro, aceste echipamente fiind utilizate preponderent în sectoare precum: sănătate, administraţie publică, construcţii, retail, minerit, comunicaţii, turism, agricultură, IT&C (data center).

    Himoinsa este prezentă pe piaţa din România din anul 2010, printre proiectele majore livrate numărându-se furnizarea de generatoare pentru compania Transgaz, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale, care asigură alimentarea de urgenţă a centrelor de comandă din staţiile de manipulare, prevenind astfel funcţionarea defectuoasă a reţelei electrice cauzată de întreruperea alimentării cu gaz şi portul Constanţa, unde Himoinsa furnizează generatoare pentru macaralele care încarcă şi descarcă containerele.
     

  • Cum să faci sute de mii de euro vânzând tricouri – VIDEO

    Acel ceva s-a dovedit a fi tricouri imprimate cu expresii amuzante: expresii româneşti tradiţionale traduse  mot à mot în engleză. Aşa au ajuns să producă tricouri imprimate cu expresii precum “walk on my hand”, “go walk the bear” sau “you are dust”.

    Au pornit la drum în 2014 ”cu toţi banii de care dispuneam atunci“, adică 2.000 de euro, într-un domeniu cu care niciunul nu era familiarizat, o greşeală din care aveau să înveţe. ”Nu ştiam cum se poate imprima un tricou, nu cunoşteam furnizori de materii prime sau de utilaje, nu aveam mari cunoştiţe de editare grafică“.

    Acum, în magazinul Ruvix se găsesc tricouri cu tot felul de mesaje şi imagini imprimate, dar şi căni, pijamale imprimate, fuste şi rochii clasice

    Ruvix a avut o cifră de afaceri de peste 230.000 de euro în 2016, cu un profit de aproape 26.000 de euro.

    ”Până acum ne-am cam atins ţintele şi estimăm să terminăm anul cu un rulaj de aproximativ 700.000 euro.“  În momentul de faţă, divizia dedicată clientului final este principala activitate a firmei, dar ”B2B câştigă tot mai mult teren, iar acum ne aduce în jur de 35% din totalul cifrei de afaceri“.

  • DRAMATIC: Patru români din 10 sunt expuşi riscului de sărăcie, tinerii sunt cei mai vulnerabili

    Pe sexe, sunt expuse 39,8% dintre femei şi 37,8% dintre bărbaţi. În rândul persoanelor de peste 65 de ani, 34% sunt vulnerabile, la fel ca 73,5% dintre şomeri şi 42,5% dintre părinţi.

    Pe plan european, România şi Bulgaria (40,4%) au cele mai mari probleme cu sărăcia populaţiei, faţă de o medie de 23,4%. Cel mai bine stau Cehia, cu 13,3%, Finlanda şi Danemarca.

    Studiul mai arată că în jur de o treime dintre europeni nu-şi permit o vacanţă de o săptămână pe an, cu cea mai mare proporţie în România (66%) şi cea mai scăzută în Suedia (8,2%). 11,5% din absolvenţii de facultate din Europa sunt expuşi riscului de sărăcie, cei mai mulţi în Grecia (21,1%) şi cei mai puţini în Malta (3,4%).

  • Momentul de GLORIE al României în care a avut cea mai mare cantitate de AUR în rezervă, mai mult decât Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi aproape cât Japonia

    La acea vreme BNR avea mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi aproape cât Japonia. De la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice – războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.

    Astfel, România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone.

    Un important punct de inflexiune în această direcţie este perioada 1915-1920, când România a predat Rusiei tezaurul. În 1920, BNR avea mai puţin de două tone de aur, însă rezerva a revenit în următorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone în 1925, de la 64,1 tone în 1915, cu un an înainte de semnarea decretului de predare a Tezaurului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salvatoarea de vieţi, Elena Ştefan, românca medaliată în Italia cu “Crucifixul de aur”: ”În România la loc de cinste sunt şpaga şi nepotismul”

    Elena Ştefan are 44 de ani, este originară din Iaşi, iar în ţară a absolvit facultatea de medicină veterinară. Are doi copii, un băiat şi o fată, de care este deosebit de mândră, ambii absolvenţi de studii superioare. Băiatul a terminat Academia de Poliţie, iar fata, Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei.

    În Italia, Elena nu s-a mulţumit doar cu un simplu loc de muncă şi a făcut tot posibilul să se perfecţioneze. A urmat cursurile şcolii de infirmiere din Siena şi în prezent lucrează ca paramedic.

    Elena a făcut parte din echipajele Protecţiei Civile italiene care au intervenit încă din primele ore în zonele afectate de inundaţiile din Liguria în 2015 sau în localităţile din jurul oraşului Aquila afectat de cutremurul din 2009. A salvat vieţi, dar a şi suferit, găsind corpuri fără viaţă sub dărâmături, inclusiv cel al unui copil român. Pentru merite deosebite, pe 2 octombrie 2011 i s-a acordat cea mai înaltă disticţie primită de voluntari: ”Crucifixul de aur”.

    Nu de puţine ori, Elena s-a gândit la posibilitatea reîntoarcerii în patrie. Multe lucruri însă, în opinia sa, nu funcţionează bine.

    Elena într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Diaspora Azi. şi preluat de gazetaromaneasca.com:”Aş porni de la un exemplu. Cunosc persoane care, după ani de muncă în străinătate, s-au întors în România şi au început o afacere. Şi partea frumoasă care este ? Nu poţi face lucruri cinstite mai bine zis NU eşti lăsat în pace şi nu poţi supravieţui.

    Cei care au averi colosale le-au făcut cinstit? O ştim cu toţii, că aici, o mână spală pe alta. De aceea, aş vrea să se schimbe câteva lucruri esenţiale: o altă gândire, o altă mentalitate, să poţi oferi copiilor un alt viitor, alte oportunităţi, şansa de a deveni un om cu drepturi dar şi obligaţii, să respectăm orice om indiferent de statutul social…apoi totul vine de la sine.”, ne-a spus ea.

    ”În România la loc de cinste este şpaga, nepotismul şi prostia. Diaspora trimite bani acasă şi acoperă găurile din deficitul României…dar implicarea ei nu este binevenită. Banii cu care venim sunt bani munciţi, nu bani din ajutoare sociale, aşa cum se acordă ajutoarele sociale în România.

    Bani pe care plătim taxe şi impozite în ţările unde suntem rezidenţi. Noi, diaspora, am învăţat să nu mai tolerăm abuzurile, să ne respectăm şi de aceea nu suntem bineveniţi acasă. Iată de ce ne simţim străini în ţara noastă, România.”