Tema atragerii fondurilor UE a figurat pe agenda tuturor guvernelor de după 2007, fiind în egală măsură motiv de critici la adresa miniştrilor implicaţi în acest proces, dar şi prilej de critici din partea opoziţiei. De cele mai multe ori, însă, discuţiile pe acest subiect s-au limitat la declaraţii, dovadă fiind faptul că, deşi România beneficiază de fonduri structurale de peste 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la data de 31 august plăţile efectuate din contribuţia UE în raport cu alocarea totală de la Uniune fiind de 13,5%. Înfiinţarea ministerului condus de Orban survine unei perioade în care atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc au invocat necesitatea atragerii fondurilor europene, ca o soluţie pentru problemele de infrastructură, de mediu sau de dezvoltare regională, în contextul unei creşteri economice limitate inclusiv de contextul internaţional. România beneficiază de fonduri structurale în cuantum de 19.213.036.712 euro (81.665.012.544 miliarde de lei) care pot fi accesate prin mai multe programele operaţionale.
Tag: fonduri europene
-
Leonard Orban: În absorbţia fondurilor UE nu se pot face progrese peste noapte
El a făcut aceste afirmaţii după audierea şi validarea sa pentru funcţia de ministru în cadrul comisiile parlamentare reunite. Orban a menţionat că până la sfârşitul anului 2012 va trebui să se ajungă la o rată de absorbţie pentru fondurile pentru politica de coeziune de minimum 20 la sută. “Nu mi-am luat în nici un fel angajamentul că nu vor fi dezangajate fonduri la sfârşitul anului 2012, pentru că nu numai că trebuie să cheltuim 1,9 miliarde până la sfârşitul anului viitor, dar trebuie ca pe fiecare program în parte să atingem un anumit nivel şi, aşa cum arată situaţia în momentul de faţă, sunt anumite programe la care este aproape imposibil, dacă nu imposibil, să atingem acel nivel”, a spus el.
-
Ministerul lui Leonard Orban, noul măr al discordiei politice
Opoziţia, care în urmă cu patru ani a făcut exact acelaşi lucru după eliminarea miniştrilor democraţi din guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, a ameninţat că nu va aproba noua formulă, considerând că se încalcă astfel Constituţia.
Restructurarea Guvernului presupune, conform Constituţiei, “aprobarea Parlamentului”, însă precedentul din 2007 a făcut ca această aprobare să fie în urma unui vot cu majoritate simplă, nu a unui vot de învestitură. Cum actuala coaliţie deţine teoretic majoritatea simplă în plenul celor două camere (neluând în calcul un absenteism inopinat), votul pentru noua formulă de guvern se anunţă o formalitate, presărată, fireşte, cu luările de poziţie acide ale opoziţiei.
Încă nu este clar dacă preluarea de către Orban a acestui portofoliu va reuşi să liniştească valurile stârnite de oficialii europeni în ce priveşte administrarea de către România a fondurilor comunitare, dar este evident că actuala coaliţie reuşeşte să aşeze sub un paratrăsnet apolitic un domeniu atât de sensibil şi plin de susceptibilităţi, exact în perioada organizării depozitelor de muniţie electorală pentru alegerile din 2012.
-
Cat mai dureaza pana intram in spatiul Schengen?
“Aşteptările noastre trebuie să fie extrem de prudente, să fim foarte clari ce putem obţine maximum şi să nu cumva să încercăm să ne creăm aşteptări care nu vor putea fi realizate”, a spus Leonard Orban.
În ceea ce priveşte Mecanismul de Verificare şi Cooperare în domeniul justiţiei (MCV), Orban a spus că speră ca la mijlocul anului viitor să poată fi finalizat acest mecanism: “Este evident că această finalizare nu va fi doar rezultatul unui demers diplomatic, ci în primul rând al continuării reformelor profunde în domeniul judiciar”.
Numele fostului comisar european este vizat pentru postul nou-înfiinţat de ministru al fondurilor europene, însă Orban nu a dorit să facă comentarii referitoare la subiect.
Primul-ministru Emil Boc a declarat tot în această săptămână că se aşteaptă ca în luna septembrie să fie asigurată aderarea României la spaţiul Schengen în cursul anului viitor, iar ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a afirmat că speră ca România să obţină un consens la Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) din 22 septembrie pentru aderare, dar că nu vrea să fie “euforic” în această privinţă. Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat însă convins, la întâlnirea cu ambasadorii, că aderarea la spaţiul Schengen va avea loc în acest an, în urma Consiliului JAI.
-
Aproximativ 2.000 de proiecte au fost finalizate cu fonduri nerambursabile. Valoarea totala depaseste 374 milioane de euro
Din cele peste 33.000 de proiecte pentru care s-au semnat
contracte de finantare, aproximativ 2.000 de proiecte sunt in
intregime finalizate, iar restul se afla in diferite etape.
Valoarea contractata a tuturor proiectelor finalizate depaseste 374
de milioane de euro.Cele mai multe proiecte finalizate (959 proiecte) sunt pentru
“Modernizarea exploatatiilor agricole” (Masura 121).Pentru aceste proiecte, APDRP a semnat contracte de finantare in
valoare de peste 202 milioane de euro. Fondurile acordate
investitiilor Masurii 121 au ca obiectiv cresterea competitivitatii
sectorului agricol.Valoarea cea mai mare a platilor efectuate se regaseste tot la
Masura 121. Astfel, pentru beneficiarii care au depus dosare de
plata aferente investitiilor Masurii 121, APDRP a facut plati de
peste 276 de milioane de euro, aceasta valoare cuprinzand si
platile pentru proiectele care nu sunt inca finalizate.Alte 488 de proiecte au fost finalizate in cadrul Masurii 312
(“Crearea si dezvoltarea microintreprinderilor”). Acestea au
beneficiat de fonduri nerambursabile in valoare de peste 63,2
milioane de euro. Obiectivul general stabilit pentru Masura 312 il
reprezinta dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea
activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri
de munca si a veniturilor aditionale.De asemenea, in cadrul Masurii 123 (“Cresterea valorii adaugate
a produselor agricole si forestiere”), dar si a Schemelor de Ajutor
de Stat XS 13/2008 si XS 28/2008 au fost finalizate 227 de proiecte
de investitii, pentru care au fost semnate contracte de finantare
in valoare de aproximativ 75 milioane de euro. Masura 123 are drept
scop general obtinerea de noi produse agricole si forestiere.
Pentru “Instalarea tinerilor fermieri” (Masura 112), beneficiarii
au finalizat deja 83 de proiecte pentru care au primit aproximativ
1,8 milioane de euro.Beneficiarii Masurii 313 (“Incurajarea activitatilor turistice”)
au finalizat 5 proiecte din cele 890 de contracte semnate in
valoare de 153 de milioane de euro.Valoarea totala a proiectelor finalizate depaseste 550.000 de
euro.Pentru aceasta masura de investitii a fost propus ca obiectiv
general dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care
sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a
veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii
spatiului rural.S-au mai acordat peste 24 de milioane de euro beneficiarilor
publici, pentru 13 proiecte finalizate in cadrul “Renovarii si
dezvoltarii satelor” (Masura 322), fiind semnate contracte de
finantare cu 619 beneficiari, in valoare de 1,53 miliarde de
euro.Din cadrul Axei IV Leader, Masura 431, submasura 431.1 – Faza 3
“Sprijin financiar pentru pregatirea dosarelor pentru selectia GAL”
sunt deja finalizate 91 de proiecte pentru care s-au semnat
contracte de finantare de peste 5,2 milioane de euro.Submasura 431.1 sprijina constructia de parteneriate
public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si
pregatirea planului de dezvoltare locala in vederea participarii la
selectie a Grupurilor de Actiune Locala (GAL).Pentru “Operatiuni de asistenta tehnica” (Masura 511) au fost
finalizate 15 proiecte, in valoare de 2,1 milioane de euro. -
Reducerea cofinantarii proiectelor UE va aduce Romaniei economii de pana la 714 mil.euro
Masurile propuse ar trebui sa contribuie la relansarea
economiilor care se confrunta cu cele mai mari dificultati la
nivelul UE, respectiv Grecia, Irlanda, Portugalia, Romania, Letonia
si Ungaria, se arata într-un comunicat al CE. Statele vor putea
sa-si diminueze contributia în cadrul cofinantarii într-o perioada
în care bugetele nationale se confrunta cu presiuni considerabile.
Contributia UE va creste la 95%, daca acest lucru va fi solicitat
de unul dintre cele sase state. Potrivit regulilor actuale,
guvernele trebuie sa contribuie cu cel putin 15% din costul unui
proiect aprobat, înainte ca Bruxelles-ul sa plateasca
diferenta. -
Romania ar putea avea acces mai usor la fonduri europene. CE propune reducerea cofinantarii de la 15% la 5% pentru sase state
Planul nu va implica majorarea finantarii care revine UE si va
simplifica reglementarile privind cofinantarea pentru Grecia,
Irlanda, Portugalia, Ungaria, Letoniasi Romania, astfel incat
aceste state sa nu mai fie nevoite sa vina cu la fel de multe
fonduri proprii pentru a primi finantari UE, potrivit Financial
Times. Potrivit regulilor actuale, guvernele trebuie sa contribuie
cu cel putin 15% din costul unui proiect aprobat, inainte ca
Bruxelles-ul sa plateasca diferenta. Lipsa cofinantarii este unul
dintre motivele pentru care unii din cei mai saraci membri UE nu
reusesc sa acceseze fondurile europene puse la dispozitie, o
situatie ciudata in spatiul comunitar, unde membrii duc lupte grele
pentru a obtine o parte cat mai mare din bugetul european, noteaza
FT. -
Firmele senatorilor si deputatilor ruleaza 30 de milioane de euro pentru proiecte cu finantare UE
In top conduce senatorul PSD Florin Constantinescu, firmei la
care senatorul este actionar, ACK, aprobandu-i-se, in 2010, din
fondul de mediu, un proiect de 16,3 milioane de euro, din care 4,7
nerambursabili. “Este vorba de un parc eolian de 40 de megawati.
Proiectul a fost depus in 2008, inainte ca eu sa devin senator.
Lucrarea nu a inceput inca”, a declarat, pentru gandul, senatorul
PSD. -
Ce faci cand te critica Banca Mondiala
Banca Mondiala reproseaza ministerului condus de Elena Udrea ca
autoritatile locale au fost astfel descurajate sa mai acceseze
fonduri europene, iar proiectele pe care acestea le dezvolta acum
sunt de o calitate inferioara. In fine, Banca Mondiala considera ca
birocratia excesiva, capacitatea redusa de cofinantare si lipsa de
experienta sunt cauzele absorbtiei scazute a fondurilor
europene.“Sunt de acord cu aproape toate concluziile raportului Bancii
Mondiale. Ele vin sa intareasca toate lucrurile pe care le-am tot
spus fata de activitatea ministerului si fata de nevoia acestuia de
a se schimba”, a dat replica, pe blogul sau, Elena Udrea.“Atat eu personal, cat si alti functionari din MDRT, le-am explicat
expertilor BM problemele si dificultatile cu care ne confruntam,
cerand in schimb solutii de rezolvare si eficientizare a
activitatii ministerului. Am discutat cu cei de la BM asupra
elementelor pe care eu le consideram ineficiente sau redundante.
Printre acestea se numarau suprapunerea programelor ministerului
cu cele ale altor ministere peste POR, dar si nevoia de a
eficientiza activitatea institutiei prin refacerea organigramei si
redistribuirea atributiilor angajatilor”, arata ministrul
dezvoltarii.Concluziile analizei functionale facute de Banca Mondiala au fost
prinse intr-un raport ce urmeaza a fi discutat si aprobat in
Guvern. De mentionat ca asemenea analize functionale au fost
realizate si in cazul altor ministere, adauga Elena Udrea.