BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Cum arată scenariile de revenire a economiei României în viziunea analiştilor financiari CFA

    Revenirea economiei locale se va face în formă de W sau în forma unui semn radical, care prevede ca o parte din scăderea economică să se recupereze rapid, iar o parte să se recupereze lent, arată datele celui mai recent sondaj realizat în rândul membrilor CFA Society, organizaţia profesioniştilor în investiţii din România care adună peste 250 de participanţi cu activităţi în instituţii de reglementare, instituţii bancare, firme de asigurari sau fonduri de pensii.

    “În luna iulie, CFA Society a interogat analiştii şi cu privire la modul de revenire al economiei, din care s-au desprins două opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, şi anume, revenirea in W, având în vedere revenirea crizei medicale, şi revenirea de forma unui semn « radical » adică, se va recupera rapid o parte din scaderea economică, iar recuperarea celeilalte părţi va fi lenta”, spun analiştii CFA.

    Potrivit sondajului, majoritatea analiştilor consideră că modificarea comportamentului din timpul crizei în ceea ce priveşte consumul, munca şi călătoriile va fi de lungă durată, de ordinul anilor, iar impactul asupra unor anumite sectoare din economie va rămâne permanent.

    În plus, investiţiile în infrastructură, educaţie, sănatate, tehnologie şi digitalizare, precum şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi îmbunătăţirea eficienţei parteneriatelor public-private, reprezintă principalele măsuri care ar trebui luate pentru ieşirea din acestă criză.

    În luna mai 2011, CFA a lansat Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica  prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

    Asociatia CFA Romania este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). În prezent, Asociatia CFA Romania are 250 de membri, detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice.

     

  • Ce cred analiştii externi: Pentru a salva Occidentul şi generaţia millennials trebuie taxat capitalismul rentier, financiar şi imobiliar. Iar pensionarii trebuie să plătească factura pentru tineri

    Dimpotrivă, le-au accentuat şi mai mult.
    Dobânzile aproape de zero şi chiar negative, tipărirea continuă de bani de către băncile centrale şi aruncarea lor pe piaţă în speranţa că vor ajunge în economia reală nu au rezolvat deloc problemele economice din marile ţări occidentale, ci dimpotrivă, doar au amânat viitorul război social care va apărea.
    Noile generaţii, în frunte cu millennials, au fost cel mai afectate de criza anterioară şi vor plăti cel mai mult preţul crizei de astăzi.
    În aceste condiţii, aceste generaţii nu vor mai putea să acumuleze nimic, vor trăi permanent sub ghilotina şomajului (deja şomajul este cuprins între 25 şi 40% în rândul acestor generaţii), economia nu creează suficiente joburi mai bine plătite decât cel de chelner sau ghid turistic pentru pensionari, iar educaţia lor începe să crape.
    Dacă bunicii şi părinţii lor au putut să-şi cumpere o casă din salariile pe care le-au avut, noile generaţii n-au nicio şansă să se apropie de un activ imobiliar, din cauza creşterii fără precedent a preţurilor din real estate datorată printării de bani şi scăderii dobânzilor.
    Dobânzile spre zero practicate în acest moment de bănci fac ca procesul de economisire, pe care s-au bazat bunicii şi părinţii în crearea unei averi familiale, să nu aibă sens.
    Capitalismul financiar, imobiliar, rentier şi monopolistic nu mai încurajează deloc spiritul antreprenorial, ci chiar îl suprimă cu bani şi putere.
    Occidentul a acumulat prea multă bogăţie care a devenit rentieră, care stă degeaba în bănci, pe burse, în fonduri mutuale şi care se hrăneşte din dobânzi, dividende sau creşteri ale preţului acţiunilor.
    Acest capitalism financiar nu poate rezista la nesfârşit atâta timp cât nu ajunge în economia reală ca să creeze oportunităţi şi joburi şi pentru noua generaţie.
    Marile publicaţii de business din lume încep să trateze din ce în ce mai mult aceste probleme ale Occidentului care hrănesc şi cresc mari nemulţumiri, care la un moment dat vor izbucni. Până acum, aceste nemulţumiri şi-au găsit o exprimare pe Facebook sau pe alte reţele sociale, ajungând mai puţin în stradă.
    Vă recomand să citiţi patru articole:
    1. Martin Wolf, Financial Times: We must think as citizens – Covid-19 could transform many western societies by demonstrating the need for competent government. But without a thriving and stable middle class, the state risks succumbing to plutocracy
    2. Philip Stephens, Financial Times: The path from Covid-19 to a new social contract
    3. Andreas Kluth, Bloomberg: OK Boomer, we’re gonna socialize you. The pandemic is turning millennials into socialists
    4. Chris Giles, Martin Arnold, Financial Times: High saving rates pose dilemma for central banks. Consumer pandemic cash will help drive economic recovery or hold back growth
    În esenţă, ceea ce spun analiştii este că Occidentul are nevoie de un nou contract social care să restabilească echilibrele şi care să dea posibilitatea şi noilor generaţii să aibă aceeaşi viaţă ca a bunicilor şi a părinţilor.
    Capitalismul actual, care a permis crearea de mari averi, economisiri imense în bănci, proprietăţi imobiliare mari, a devenit o frână pentru economii.
    În aceste condiţii, capitalismul rentier trebuie taxat mult mai mult, guvernele trebuie să schimbe raportul de forţe din societate încurajând iniţiativele prin taxe mai mici, inclusiv pe muncă, iar la polul opus taxând banii care stau degeaba. Aceşti bani au devenit o povară şi pentru băncile centrale, care nu mai pot acţiona eficient pentru că nivelul de economisire este prea mare.
    Dacă nu se iau acum măsuri, inegalităţile vor creşte, iar noile generaţii se vor ridica la un moment dat chiar împotriva Occidentului. 

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Emilia Popa, head of marketing and communication, Mazars România

     Ea a jucat un rol central în două procese de rebranding implementate cu succes, şapte produse nou lansate în ultimii trei ani, obţinerea locului 1 trei ani la rând în cadrul unui grup de companii prezent în 67 de ţări în ceea ce priveşte expunerea în media şi 170 de evenimente de business. De la începutul acestui an, Emilia este implicată în proiectele educaţionale şi de antreprenoriat social, fiind unul dintre membrii Fundaţiei C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români). A absolvit recent cu magna cum laude Oxford College of Marketing, fiind recunoscută ca membră asociată a Chartered Institute of Marketing. A studiat management economic în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, cu o bursă de 6 luni la Faculdade de Economia da Universidade do Porto. A absolvit programul de masterat Managementul Proiectelor organizat de Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică în colaborare cu Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

  • Germania: Tinerii, afectaţi cel mai mult financiar de pandemie. Femeile germane suferă mental mai mult decât bărbaţii

    Nemţii cu vârste de sub 30 de ani sunt afectaţi cel mai puternic din punct de vedere financiar de pandemie, relevă un nou studiu, potrivit Deutsche Welle.

    Acesta a găsit de asemenea că femeile suferă mental mai mult decât bărbaţii în urma pandemiei.

    În total, aproape o treime din cei intervievaţi în cadrul tuturor categoriilor de vârstă au declarat că au suferit un efect considerabil la nivelul veniturilor proprii sau ale partenerului, relevă studiul realizat de Asociaţia Producătorilor Germani de Medicamente (BAH).

  • Cum putem încetini răspândirea coronavirusului la nivel global: 2,8 miliarde de oameni care trăiesc în sărăcie au nevoie de sprijin financiar pentru a putea sta în casă

    Cei mai săraci 2,8 miliarde de oameni din 132 de ţări în curs de dezvoltare au nevoie de sprijin financiar pentru a contribui la eforturile prin care se încearcă oprirea răspândirii virusului, în contextul în care pentru munca de acasă în timpul pandemiei nu reprezintă o opţiune pentru aceştia, potrivit unei lucrări publicate de Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, citat de CNBC.

    Intitulată „Venit de bază temporar: Protejarea oamenilor săraci şi a celor vulnerabili din ţările în curs de dezvoltare”, lucrarea sugerează că o soluţie pentru oamenii care nu îşi permit să lucreze de acasă ar putea fi aceea a unui sprijin financiar temporar.

    În total, 1,07 miliarde de oameni trăiesc sub ceea ce cunoaştem la nivel internaţional drept limita subzistenţei– considerată a fi 1,9 dolari pe zi în Asia de Sud şi în Africa subsahariană; 3,2 dolari pe zi în Asia de Est, regiunea Pacificului, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi 5,5 dolari pe zi în Europa, Asia Centrală, America Latină şi zona Marea Caraibilor – conform autorilor lucrării, George Gray Molina, economistul-şef al Programului Naţiunilor Unite şi Eduardo Ortiz-Juarez, cercetător la Londra în cadrul King s College.

    Conform lucrării, încă 1,71 miliarde de persoane se confruntă cu un risc semnificativ de a cădea sub limita subzistenţei.

    În total, cei 2,78 miliarde oameni aflaţi în această situaţie reprezintă 44% din populaţia ţărilor aflate în curs de dezvoltare. Autorii lucrării sugerează că aceştia ar trebui să primească plăţi lunare temporare care nu sunt condiţionate de rezidenţă sau statutul în piaţa muncii, ci doar de câştigurile pe care o persoană le are.

    Reprezentanţii Naţiunilor Unite susţin că mijloacele pe are le are o persoană la îndemână pentru a se întreţine sunt uşor de urmărit, astfel încât banii să ajungă doar la oamenii care au nevoie urgentă de alimente, adăpost şi un minim de condiţii sanitare şi servicii medicale.

    Deşi în mai multe ţări, precum SUA, s-au instaurat aceste plăţi temporare, în ţările mai sărace nu există astfel de sisteme.

    Problema devine cu atât mai importantă în contextul în care coronavirusul se răspândeşte rapid în ţări precum Brazilia, Mexic, Peru, Africa de Sud, India, Bangladesh sau Pakistan.

  • Carmina Dragomir, Metropolitan Life România: „E important să alocăm timp în funcţie de priorităţi şi circumstanţe”

    „Metropolitan Life a parcurs un 2019 important în care am aniversat 20 de ani de prezenţă pe piaţa locală. La capitolul realizări, pot fi înscrise atât dezvoltarea constantă a portofoliului de produse pentru toate liniile noastre de distribuţie, inovatoare şi în ton cu cererea pieţei, cât şi programe interne de calificare şi specializare pentru consultanţii noştri. La capitolul realizări, atribuite bineînţeles întregii echipe, ţin să menţionez şi programele de responsabilitate socială cu obiectiv de incluziune socială şi educaţie financiară adresate tinerilor”, descrie Carmina Dragomir cele mai importante reuşite profesionale din ultima vreme. Pentru anul în curs, ea spune că îşi menţine obiectivul de a facilita accesul la asigurări de viaţă moderne şi creşterea gradului de protecţie financiară, dar şi de a dezvolta echipa de consultanţi a companiei. În opinia sa, „modul pozitiv în care femeile privesc lucrurile, atenţia la detalii şi dorinţa de a construi conexiuni puternice, bazate pe încredere şi empatie cu angajaţii pe care îi coordonăm şi cu clienţii totodată, sunt lucrurile care fac diferenţa între femei şi bărbaţi”. Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională Carmina Dragomir spune că îl consideră un mit. „Nu cred că cele două se exclud reciproc, ci funcţionează în interdependenţă. În special atunci când conduci o afacere, devine aproape imposibil să fii complet deconectat, aşadar e important să alocăm timp în funcţie de priorităţi şi circumstanţe, astfel încât să fim cât mai prezenţi în toate aspectele vieţii noastre personale şi profesionale.”

  • Deloitte: 67% dintre directorii financiari din România se aşteaptă la o scădere a veniturilor companiei

    Percepţia directorilor financiari din România cu privire la evoluţia principalilor indicatori financiari ai companiilor pe care le conduc s-a schimbat dramatic în doar câteva luni din cauza pandemiei de COVID-19, potrivit studiului CFO Survey România, realizat pe Deloitte în perioada aprilie-mai 2020 pe baza opiniilor exprimate de directorii financiari din România. Principala îngrijorare a directorilor financiari pentru acest an este legată de scăderea cererii, 73% dintre participanţi estimând o scădere a cererii interne, iar 45% dintre ei, a cererii externe. Ponderea celor care se aşteaptă la o scădere a veniturilor este de 67%, în condiţiile în care, la finalul lui 2019, 78% dintre ei estimau venituri în creştere, potrivit studiului. În aceste condiţii, pentru următoarele 12 luni, directorii financiari iau în calcul, ca principală strategie, reducerea costurilor (58%), urmată, la distanţă mare, de asigurarea fluxului de numerar (16%) şi de creşterea organică (13%).

     

    Doar 9% dintre respondenţi mai estimează o creştere a investiţiilor în următoarele 12 luni, faţă de 39%, la finalul lui 2019. De asemenea, proporţia celor care anticipează o scădere a numărului de angajaţi este de 44%.
    „Incertitudinea este în mod tradiţional menţionată ca un factor principal de risc de către participanţii la studiul Deloitte CFO Survey, însă, în contextul actual, nu mai puţin de şapte din zece directori financiari resimt foarte intens această tensiune. Companiile din sectorul tehnologie, media şi telecomunicaţii sunt singurele care resimt un nivel de incertitudine obişnuit, conform studiului. Acest context duce, în mod natural, la aversiune aproape unanimă, de 96%, faţă de riscuri. Astfel, priorităţile directorilor financiari pe termen scurt sunt protejarea angajaţilor, creşterea lichidităţii şi a eficienţei operaţionale, reducerea riscurilor, inclusiv a celor cibernetice, o comunicare adecvată pentru a menţine încrederea angajaţilor, a clienţilor şi a investitorilor şi, nu în ultimul rând, implementarea unor planuri de redresare adecvate pentru a răspunde incertitudinilor cauzate de pandemia COVID-19”, a declarat Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

    Trei sferturi din participanţii la sondaj (75%) sunt pesimişti cu privire la viitorul apropiat, în contextul în care mulţi dintre ei se aşteaptă ca evoluţia financiară a companiei pe care o reprezintă să fie puternic afectată de criza economică generată de pandemie.

    Referitor la măsurile anunţate de România pentru a sprijini economia locală în lupta cu efectele pandemiei de COVID-19, 58% dintre directorii financiari chestionaţi le consideră mai puţin eficiente decât pe cele adoptate de alte state europene.

    La nivel de companie, principalele măsuri adoptate în contextul COVID-19 au fost implementarea muncii la domiciliu (87%) şi renegocierea contractelor în derulare (73%). În consecinţă, companiile din România au tratat cu prioritate îmbunătăţirea sistemelor IT pentru a permite munca la distanţă (peste 35%). De asemenea, 28% dintre respondenţi spun că s-au concentrat pe transformarea digitală în vânzări, în relaţiile cu clienţii şi în lanţul de aprovizionare.
     

  • Pandemia nu loveşte toate ţările la fel: Românii şi grecii sunt cei mai afectaţi din Europa în ceea ce priveşte bunăstarea financiară din cauza crizei coronavirusului

    Urmările economice ale pandemiei de Covid-19 afectează cel mai puternic bunăstarea financiară a românilor şi a grecilor, în timp ce locuitorii ţărilor scandinave sunt cel mai slab afectaţi, potrivit unui sondaj realizat în luna mai de recuperatorul de creanţe suedez Intrum, citat de Bloomberg.

    Aproape jumătate din respondenţi susţin că bunăstarea lor financiară este mai precară astăzi decât era în urmă cu şase luni.

    „Sondajul arată clar că preocupările oamenilor legate de propria stabilitate financiară s-au înmulţit”, a remarcat Mikael Ericson, directorul executiv al recuperatorului de creanţe Intrum.

    Sondajul Intrum a fost realizat în luna mai, iar în cadrul acestuia au fost intervievaţi 4.800 de persoane din 24 de ţări, cu un minim de 200 de respondenţi din fiecare ţară.

    O treime dintre respondenţi se aşteaptă ca bunăstarea lor fianciară să fie afectată în continuare în următoarele şase luni, în timp ce doar 23% dintre respondenţi se aşteaptă ca situaţia să se îmbunătăţească.

    În timp ce cumpărăturile online au prins avânt în ultimele luni, pe măsură ce au fost impuse măsuri de carantină în toată regiunea, „mare parte din aceste cumpărături sunt realizat prin credit, ceea ce alimentează expansiunea înregistrată pe partea de credit”, a explicat Ericson.

    Cu toate acestea, sondajul Intrum arată că o treime dintre cei intervievaţi au început să economisească mai mult şi au deveni mai atenţi în privinţa cheltuielilor.

    În cadrul sondajului Intrum, 54% dintre respondenţi au sesizat o scădere a veniturilor din gospodărie, ca rezultat al pandemiei de Covid-19.

    În acelaşi timp, aproape 40% economisesc mult mai puţin decât o făceau înainte de pandemie.

    Unul din cinci respondenţi a fost nevoit să acumuleze datorii pentru a acoperi o parte din cheltuielile vieţii de zi cu zi, în urma şocurilor economice.

  • Sper că guvernul Orban nu riscă stabilitatea financiară a României, câştigată acum cu câteva miliarde de euro, pentru câteva voturi şi menţinerea la guvernare după alegeri

    Cu eforturi financiare mari, de câteva miliarde de euro/lei, făcute de BNR, băncile comerciale şi chiar Ministerul Finanţelor, România este într-o poziţie financiară destul de stabilă (curs valutar stabil, dobânzi la lei în scădere, finanţarea bugetului de stat), chiar dacă se află în mijlocul unei crize economice fără precedent adusă de coronavirus.

    După 2-3 săptămâni extrem de tensionate la mijlocul lunii martie, în care s-au retras miliarde de lei din bănci şi sute de milioane de euro, dacă nu chiar peste 1 miliard de euro, iar bugetul de stat aproape că a rămas fără bani, BNR a stabilizat piaţa financiară, a dat lichiditate de urgenţă băncilor care aveau nevoie, a început să finanţeze indirect statul, mai ales pentru a reduce randamentul la titlurile de stat (la începutul crizei randamentul urcase la 6% iar acum este la 4% pentru titlurile pe 10 ani), a stabilizat cursul valutar leu/euro în ciuda deficitului comercial major de anul trecut şi a redus dobânzile la lei de două ori într-o lună, întâi de la 2,5% la 2%, iar de săptămâna aceasta de la 2% la 1,75%, cu perspectiva de a opera şi alte reduceri.

    ROBOR-ul, indicatorul de referinţă folosit la credite, a scăzut de la 3,5% la începutul lunii martie la 2,25% acum.

    După intervenţiile BNR pe piaţa monetară, Ministerul Finanţelor a putut să se împrumute fără probleme, după ce la începutul crizei foarte puţine bănci riscau să cumpere titluri de stat. Şi oricum, băncile care finanţau bugetul erau cele cu capital românesc.

    Pe fondul acestei stabilităţi, Ministerul Finanţelor a putut să iasă pe piaţa externă şi să împrumute 3,3 miliarde de euro pentru finanţarea bugetului.

    Dacă piaţa monetară interbancară ar fi fost tensionată, cu o variaţie mare a dobânzilor la lei şi implicit cu randamente mari la titlurile de stat, Ministerul Finanţelor nu ar fi reuşit să se împrumute de pe piaţa externă.

    După ce au făcut mai mulţi paşi înapoi la începutul crizei, acum băncile au revenit în piaţa comercială, indispuse să acorde credite chiar şi la dobânzi în scădere (vezi oferta lansată de Banca Transilvania pentru persoanele fizice).

    După închiderea economiei începută la mijlocul lunii martie, continuată în toată luna aprilie şi încă două săptămâni din mai, economia şi businessul au început să revină la viaţă, chiar dacă cererea este mult mai scăzută.

    În aprilie, consumul privat s-a prăbuşit cu 20-30%, şi chiar dacă în mai a început să-şi mai revină, această scădere a consumului faţă de perioada anului trecut se va menţine, ceea ce va afecta foarte multe businessuri.

    Din HoReCa, numai 25% din afaceri se vor mai redeschide, ceea ce înseamnă că toată lumea are de pierdut.

    Deja avem 500.000 de şomeri cu acte în regulă, iar criza încă nu este la maxim.

    Punctul vulnerabil al României este bugetul de stat, unde veniturile scad, cheltuielile cresc, iar deficitul explodează, varianta optimistă pentru acest an fiind de 72 mld. lei, adică 13 mld. euro, iar varianta pesimistă ajunge chiar şi la 100 mld. lei, adică 20 mld. euro.

    Nici BNR nu poate finanţa un asemenea deficit, iar cu cât este mai mare, cu atât creşte riscul şi, implicit, dobânzile cerute de investitori.

    Datoria publică a crescut cu 28 mld. lei în T1, ajungând la 401 mld. lei şi nici nu începuse criza.

    Faptul că avem o datorie publică ca procent din PIB de sub 40% nu ne ajută foarte mult, având în vedere gradul redus de venituri pe care poate să le strângă bugetul, un indicator la care investitorii se uită foarte mult.

    De asemenea, sau poate în primul rând, structura cheltuielilor bugetare din România este extrem de rigidă, posibilităţile de tăiere, restructurare fiind aproape nule: 80% din veniturile bugetului se duc pe plata pensiilor şi salariilor.

    Deşi sectorul privat este în criză, peste 1 milion de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic în starea de urgenţă, iar acum 500.000 devin şomeri, de cei 1,2 milioane de bugetari nu s-a atins nimeni.

    Deşi PNL se declară un guvern liberal, povara bugetului de stat este pusă pe umerii sectorului privat: la 4 milioane de angajaţi în sectorul privat (asta înainte de criză), sunt 1,2 milioane de bugetari şi 5 milioane de pensionari.

    Guvernul nu are nicio intenţie să se atingă de sectorul bugetar, având în vedere că urmează alegerile.

    Pieţele financiare şi agenţiile de rating au păsuit România câteva săptămâni/luni, mai ales după intervenţiile BNR şi stabilizarea pieţelor financiare.

    Toate aceste lucruri pozitive câştigate acum în criză cu un cost de câteva miliarde de lei/euro se pot pierde de Guvernul Orban, în special de premierul Ludovic Orban, din cauza discuţiilor legate de creşterea pensiilor.

    Ministerul Finanţelor/Guvernul/companiile şi angajaţii care plătesc taxe şi impozite şi, în final, România nu are resurse financiare pentru a majora pensiile cu 40% şi nici chiar cu 10%, o variantă avansată de Executiv.

    Nu există resurse financiare nici pentru acest an, nici pentru anii următori.

    Veniturile bugetare sunt aduse din economia reală, din ceea ce produc companiile. În acest an, cifra de afaceri a companiilor va scădea cu cel puţin 10%, adică cu 70 mld. euro (în 2019, cifra de afaceri a firmelor din România s-a situat la 360 mld. euro). De unde să plătească companiile bani la buget având în vedere că de-abia supravieţuiesc în această criză cu o cerere care scade, cu pieţe de desfacere care sunt închise, cu parteneri care poate nu îşi plătesc datoriile?

    În ciuda discursului public, Guvernul are foarte puţini bani pentru investiţii, având în vedere că PNL, partidul aflat la guvernare, nu vrea să se atingă de sectorul bugetar.

    Guvernul Orban, şi în frunte cu permierul, ar fi putut să tranşeze problema majorării pensiilor încă de la începutul crizei şi să nu ajungă până în ultima clipă să rişte stabilitatea financiară a României.

    O scădere a ratingului României de către agenţiile internaţionale (pe 5/6 iunie urmează decizia agenţiei americane S&P), ar arunca România într-o criză financiară, pe lângă cea economică.

    Toate eforturile BNR şi ale băncilor de scădere a dobânzilor s-ar pierde peste noapte. Finanţarea bugetului ar fi în aer, având în vedere că ministerul Finanţelor ar trebui să ia bani de pe piaţa internă, furând resursele care ar putea merge către sectorul privat. Oricum băncile sunt la limită cu expunerea pe titluri de stat.

    Având în vedere că ministerul Finanţelor a reuşit săptămâna trecută să iasă pe piaţa externă, de unde a luat 3,3 miliarde euro, mai mult ca sigur că decizia agenţiei de rating Standard and Poor`s este de a nu scădea acum ratingul României la categoria junk.

    Dar dacă Guvernul nu va tranşa rapid problema majorării pensiilor (credeţi că dacă va veni altcineva la guvernare va avea bani pentru majorarea pensiilor?), păsuirea şi stabilitatea de care beneficiază acum România se va evapora a doua zi.

    Sper că premierul Orban şi PNL nu riscă stabilitatea financiară a României pentru câteva voturi şi pentru menţinerea la putere după alegeri.

     

     

  • Arta celor care nu există

    Colecţionarii închipuiţi au şi ei parte de serviciile unor persoane specializate în alcătuirea de colecţii, că doar trebuie să dea bine în filmele şi serialele în care apar, scrie New York Times.  Asemenea specialişti au rolul de a selecta opere de artă care să se potrivească cu personajele şi atmosfera dintr-un film sau serial, încercând să înţeleagă cum doresc aceste personaje să se prezinte lumii, precum şi obţinerea permisiunii de utilizare a unei lucrări sau alteia de la reprezentanţii artiştilor, acolo unde este cazul. Ei mai trebuie şi să se asigure că lucrările care apar în colecţiile din film nu sunt prea scumpe pentru posibilităţile financiare ale personajelor sau că nu sunt mai noi de anul în care se petrece acţiunea.