BusinessMagazin

Tag: fabrici

  • General Motors vrea să deschidă patru fabrici în China, în trei ani

     Potrivit planului, GM, care anul trecut a comercilizat 2,8 milioane de vehicule în China, intenţionează să îşi majoreze capacitatea de producţie la cinci milioane de automobile pe an. Producătorul american se va concentra pe fabricarea de vehicule sport utilitare şi maşini de lux.

    Bob Socia, şeful GM în China, a declarat că grupul intenţionează să vândă 100.000 de Cadillac-uri în 2015, faţă de 30.000 în 2012.

    El a adăugat că GM intenţionează să crească exporturile din China la 300.000 de unităţi, până în 2015. În acest an, grupul anticipează să exporte 100.000-130.000 de vehicule fabricate în această ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce planuri are Henkel pe piaţa locală în pragul finalizării unei fabrici de 12 mil. € în judeţul Neamţ

    Nemţii de la Henkel se pre­gă­tesc să deschidă prima fa­brică importantă de ade­zivi din zona Moldovei, toc­mai în judeţul Neamţ, în loca­litateta Roznov, într-o perioadă în care in­ves­tiţiile în industria materialelor de con­strucţii au pierdut din elan, iar cei mai mulţi jucători se luptă cu cererea în scă­dere şi cu un şir lung de insolvenţe şi fa­li­mente, scrie revista Business Construct, care apare astăzi alături de ZF. “Dacă nu obţineam finanţarea euro­peană, nu mai realizam investiţia”, spune Andrei Dumitrescu, direc­torul de marketing şi de vânzări al diviziei de ade­zivi a Henkel, arătând că şi giganţii din business îşi caută sus­ţi­nerea, fie ea finan­ciară sau nonfinan­ciară, nu numai la com­pa­nia-ma­mă, ci şi în facilităţile puse la dispo­ziţie de Uniunea Euro­peană. Pe de altă parte, tot el re­cunoaşte că noua fa­brică va reduce din presiunea de pe unităţile de pro­ducţie ale Henkel din Pan­telimon şi Câm­pia Turzii, care, oarecum atipic pentru această piaţă, au lucrat la supra­ca­pacitate în ultimul an, când vânzările de mate­riale de construcţii ale com­paniei au atins în lei nivelul din perioada de boom.

    Citit mai multe pe zf.ro

  • Operaţiunile Dufa pentru România şi Bulgaria preluate de AdePlast

     ”Atâta vreme cât avem capacitatea, ştim şi putem să producem la standardele impuse de Meffert AG am decis să aducem lângă marca de vopsele AdePlast şi un alt brand cu notorietate şi cotă importantă de piaţă,” declară Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast..

    “Am ales compania AdePlast pentru a reprezenta marca Dufa în România dat fiind ca în spatele investiţiilor masive din ultimii ani se află o strategie puternică de dezvoltare, care are la bază un model cu adevărat german de organizare. Mai mult decât atât, noile capacităţi de producţie sunt de un nivel tehnic de ultimă generaţie.

    De asemenea, între AdePlast şi Meffert va exista o sinergie şi pe zona de mortare uscate şi polistiren, astfel că vom prelua de aici produse pentru o parte din pieţele în care suntem prezenţi”, declară Dieter Meffert, CEO Meffert A.G., deţinătorul mărcii Dufa. 

    Divizia Vopsele a AdePlast a preluat departamentul de vânzări, distribuţia şi clienţii cu care funcţiona Dufa în România, iar producţia de vopsea a Dufa a fost transferată în fabricile AdePlast, în primă fază la Oradea, ulterior, după deschidere, şi în cea din Ploieşti.

    ”Pentru moment producem vopselele Dufa în fabrica noastră de la Oradea, o fabrică cu tehnologie de ultimă generaţie, urmând ca din vara acestui an să demarăm producţia şi în fabrica din Ploieşti, odată cu pornirea acesteia, programată pentru luna iunie” declară Bogdan Pîrvu, director divizia vopsele a AdePlast.

    În primă fază produsele premium marca Dufa vor fi importate din Germania, de la fabricile grupului Meffert AG. În contrapartidă AdePlast va produce pentru Meffert, sub brand privat, mortare, adezivi si polistiren pentru pieţele din Germania, Ungaria şi Ucraina.

    ”Divizia vopsele a AdePlast va funcţiona cu două departamente diferite de vânzări, câte unul pentru fiecare dintre cele doua mărci de vopsea. Astfel, în mai puţin de 3 ani ne propunem să devenim unul dintre jucătorii importanţi şi pe această piaţă.” declară Bogdan Pîrvu.

    Anul trecut AdePlast a vândut vopsele şi tencuieli decorative în valoare de aproximativ 1,7 milioane  de euro. La aceasta se adaugă suma realizată de Dufa în România anul trecut, de aproximativ 1,9 milioane de euro. ”Pentru 2013, asteptam o crestere semnificativa a cifrei de afaceri pentru Divizia Vopsele a Adeplast fata de suma vanzarilor realizate de cele două branduri, Dufa şi Adeplast în 2012, pe seama sinergiilor,” declară Bogdan Pîrvu.

    Compania AdePlast a anunţat la începutul lunii martie un amplu proces de reorganizare a afacerii, pe trei divizii de business: Divizia Vopsele, Divizia Termosistem şi Divizia Adezivi şi Mortare Uscate, fiecare dintre acestea având management separat. Divizia Vopsele este condusă de Bogdan Pîrvu, iar Divizia Termosistem este coordonată de Octavian Nicula.

    “Eu mă voi ocupa în continuare de dezvoltarea Diviziei de Adezivi şi Mortare Uscate până când voi găsi persoana potrivită care să preia şi acest business,” precizează Marcel Bărbuţ.

    Grupul de companii Meffert s-a înfiinţat în 1947, în prezent numărându-se printre liderii producătorilor de vopsele pentru construcţii din Europa. Spectrul său de producţie şi distribuţie cuprinde produse de înaltă valoare ca: vopsele de faţadă, tencuieli interioare, lacuri, lazuri, produse de renovare şi conservare a construcţiilor.

    Orientarea internaţională a companiilor din concern a început foarte timpuriu şi s-a desfăşurat expansiv la începutul anilor 90. Actualmente grupul numără în toată lumea peste 21 de capacităţi de producţie şi de distribuţie cu peste 1200 de angajaţi. Cifra de afaceri a grupului depăşeşte 300 milioane de euro pe an. Sediul central al companiei se află în Germania, la Bad Kreuznach, unde se găseşte şi principala fabrică.

    AdePlast este cel mai important producător român de adezivi şi mortare uscate, cu două facilităţi de producţie dezvoltate la nivel naţional, o fabrică la Ploieşti şi una la Oradea. Capacitatea totală de producţie pentru sectorul mortarelor se ridică la 700.000 de tone anual.

    Capacitatea de producţie pentru vopsele, tencuieli decorative şi adezivi speciali în stare umedă se ridică la 20.000 de tone pe un schimb. Unitatea de producţie de vopsele şi tencuieli decorative este una dintre cele mai moderne la nivel naţional, fiind inaugurată la începutul anului 2009 la Oradea. începând cu anul 2011 AdePlast a pus în funcţiune o fabrică de polisitern expandat la Ploieşti, cu o capacitate de producţie de 700.000 metri cubi pe an, iar în 2012 au fost achiziţionate utilajele pentru dotarea unor noi facilităţi de producţie de polistiren la Ploieşti şi Oradea, capacitatea crescând la 1.100.000 metri cubi anual.

    Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componentede de bază  realizate în fabricile proprii.

  • „Regele lemnului“: Nu există materie primă suficientă pentru a ajunge la 1 mld. euro

    Omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, care deţine pe piaţa locală mai multe fabrici de prelucrare a lemnului şi panouri din lemn, spune că în 2012 a avut afaceri de jumătate de miliard de euro, iar pentru anul acesta aşteaptă un avans de 10%. „Regele lemnului“, care a realizat profituri cumulate de peste 160 mil. euro în intervalul 2009 – 2011 pe piaţa locală, spune însă că nu va putea ajunge niciodată la afaceri de 1 mld. euro.

    „În România nu vom avea niciodată afaceri de un miliard de euro. Există limitări. Vom investi mai mult, însă nu putem merge decât până la un anumit nivel. Nu există suficientă materie primă pentru cinci fabrici aici. În industria lemnului în care activăm nu avem aşa multe posibilităţi să creştem“, a spus el.

    Schweighofer şi-a început afacerile în România în urmă cu 12 ani şi a ajuns să deţină cel mai mare business din industria de prelucrare a lemnului.

    El operează o fabrică la Rădăuţi (pentru producţia de cherestea, înfiinţată în 2008), Sebeş (tot pentru cherestea, înfiinţată în 2003), la Siret (unitate de producere a panourilor încleiate, preluată în 2008) şi la Comăneşti (pentru magazinele de tip do-it-yourself, preluată în 2009). El mai are şi păduri, dar şi terenuri agricole şi un hotel la Rădăuţi.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Percheziţii în două fabrici de procesare din Marea Britanie care ar fi livrat carne de cal

    “FSA a suspendat activitatea celor două fabrici (…), confiscând documente administrative, inclusiv listele clienţilor”, a comunicat agenţia.

    Scandalul din Marea Britanie s-a amplificat la începutul săptămânii trecute, când compania britanică de congelare Findus a recunoscut că, de aproximativ şase luni, există probleme cu pachete de carne care ar fi trebuit să fi fost de vită şi care erau livrate de producătorul francez Comigel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult fum peste hotare – ţigările made in România ajung în zeci de ţări

    “ESTE O ADEVĂRATĂ PIATRĂ DE HOTAR PENTRU NOI,” spune Mike Edwards, directorul fabricii British American Tobacco de la Ploieşti. El se referă la faptul că la sfârşitul lui 2014 va fi finalizată investiţia totală de 40 de milioane de euro pentru extinderea, dotarea şi echiparea fabricii, iar volumele exportate vor creşte de la 46% în prezent la circa 60%. Edwards a fost încântat să preia, în toamna lui 2009, operaţiunile fabricii din România, având anterior un mandat de conducere a unităţii de producţie din Serbia şi după ce mai lucrase anterior în alte trei ţări. Pentru cele 40 de milioane de euro investite la Ploieşti, pe lista scurtă s-au aflat mai mulţi candidaţi. Oraşul aflat la o aruncătură de băţ de Capitală a câştigat duelul, fiind luaţi în calcul mai mulţi factori: aşezarea geografică pentru a avea costuri logistice bune, infrastructura (“străzile nu sunt neapărat bune, dar proiectele se vor încheia la un moment dat”), apropierea de portul Constanţa (“importăm materii prime, deci e important”), calificarea personalului (pentru că în oraş au investit deja zeci de multi-naţionale) şi, nu în ultimul rând, costurile cu salariile (care, în mod evident, sunt mai mici decât în alte ţări din Uniunea Europeană). Singurul dezavantaj pe care îl vede Mike Edwards în ce priveşte Ploieştiul faţă de alte oraşe europene este costul energiei electrice, care ar putea creşte în perioada următoare, iar volumul de energie consumat de utilajele din fabrică este uriaş.

    La Ploieşti sunt produse 19 mărci care sunt exportate acum în toată Europa, şase fiind branduri internaţionale (Dunhill, Kent, Pall Mall, Vogue, Viceroy şi Lucky Strike), restul fiind locale (de exemplu MS, care are o cotă de piaţă consistentă pe piaţa Italiei). Fumătorii români sunt atipici, constată Edwards, pentru că aici mărcile internaţionale deţin cea mai importantă felie din piaţă, mărcile locale având cote neîn-semnate. Fostul monopol de stat, Societatea Naţională Tutunul Românesc, care producea pe vremuri Snagov şi Carpaţi, a pierdut aproape toţi consumatorii în favoarea mărcilor celor trei producători internaţionali. Şi pentru că “rutele logistice sunt bune, ţigaretele de la depozitul logistic ajung pe piaţa din Marea Britanie în numai câteva zile”, spune directorul fabricii de la Ploieşti. 540 de oameni lucrează acum în fabrică, iar în toamnă numărul va creşte, estimează Edwards, cu aproximativ 20%. Pentru creşterea capacităţii de producţie a fost nevoie de ridicarea din temelii a unei noi construcţii pe terenul deţinut de companie, iar depozitul va fi relocat în parcul logistic West Park. De acolo va pleca spre restul Europei 46% din producţia de 26 de miliarde de ţigarete a fabricii BAT din Ploieşti.

    Ponderea exporturilor este chiar mai mare în cazul fabricii pe care o are Philip Morris în Otopeni, adică 80%, cea mai mare parte având ca destinaţie 15 pieţe din UE, din care cea mai importantă este Italia, unde ajung produse precum Muratti, Merit sau Diana, spune Sorana Mantho, corporate affairs director. “În 2012, Philip Morris România a investit un milion de euro în modernizarea fabricii din Otopeni pentru instalarea unei noi unităţi de răcire eficientă din punct de vedere energetic”, declară Mantho. Investiţia face parte dintr-un program mai amplu care are ca scop reducerea impactului asupra mediului. Grupul deţine 56 de centre de producţie în 33 de ţări, în care produce peste 860 de miliarde de ţigarete în fiecare an. Fabrica din România este construită pe 3,3 hectare, iar investiţia totală ajunge la 120 de milioane de euro.
    CU PROCENTE BUNE S-A MĂRIT PE PARCURSUL ANULUI TRECUT ŞI SUPRAFAŢA FABRICII JTI DIN PIPERA, pentru că şi JTI a decis să sporească volumele de producţie. Valoarea proiectului este de 25 de milioane de euro, spune Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria. Suma totală a investiţiilor companiei pe piaţa locală se apropie de 100 de milioane de euro. Compania şi-a început operaţiunile pe piaţa autohtonă în 1993, moment în care importa ţigarete din Germania. Situaţia s-a schimbat radical de-atunci, pentru că în prezent JTI exportă circa 65% din producţie în peste 45 de ţări din întreaga lume, principalele pieţe de desfacere din Europa fiind Germania, Austria şi Cehia.

    Unele ţigaretele produse la Bucureşti străbat însă drumuri mai lungi, având ca destinaţii America de Sud sau Asia. “Ca termen de comparaţie, pot spune că în acest moment capacitatea de producţie este la un nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creşterii pieţei negre volumele fabricate au fost reduse”, declara anterior Gilda Lazăr. Pentru cei familiarizaţi cu mărcile pe care producătorul le aduce pe piaţa românească – cum sunt Camel, Sobranie, Winston – pachetele ce pot fi văzute în fabrică sunt în mod evident diferite, atât în ce priveşte numele (de pildă Time sau Camel fără filtru pentru fumătorii care îşi doresc un gust foarte puternic), cât şi culorile sau mărimea pachetelor, la Pipera fiind produse ţigarete extra lungi, care nu se vând pe piaţa locală. “Exportăm Camel fără filtru în toate ţările UE. Este un sortiment destinat exclusiv exportului ca, de altfel, multe alte mărci care nu figurează în portofoliul destinat pieţei româneşti”, adaugă Gilda Lazăr. Personalul fabricii de ţigarete a crescut cu 125 de oameni în urma noii investiţii, ajungând acum la 333 de angajaţi (compania are în prezent aproape 1.000 de angajaţi), dar în nicio zonă a fabricii nu este aglomeraţie. Majoritatea etapelor de fabricaţie exclud complet manopera muncitorilor, cu câteva apăsări pe butoanele computerelor fiind selectate procesele dorite. “Şi forţa de vânzări s-a mărit cu mai mult de 50 de oameni”, mai spune reprezentanta JTI. Grupul are peste 20 de fabrici pe toate continentele, iar cea din Pipera este recunoscută în grup pentru eficienţa costurilor şi are o întreagă pleiadă de certificări. “JTI Manufacturing a fost prima companie din România recunoscută ca “5S – Best in Class”, în 2009, certificarea fiind înmânată reprezentanţilor JTI chiar de către fondatorul Institutului Kaizen, profesorul Masaaki Imai”, spune Gilda Lazăr. În grupul JTI mai există o singură fabrică certificată 5S, la Trier, în Germania, iar în Europa sunt doar opt companii care au această certificare.

    Una peste alta, după ce ani în şir România s-a dovedit a fi o piaţă excelentă de consum, mai nou păşeşte încet în liga exportatorilor. Are o serie de avantaje, între care aşezarea geografică, costul forţei de muncă raportat la calificări şi fabrici de ultimă generaţie. Avantaje de pe urma cărora ar putea câştiga bani buni şi producătorii din alte domenii.

  • Symmetrica şi-a majorat business-ul cu 10% după ce a inaugurat două fabrici anul trecut

    Producătorul sucevean de pavele, borduri şi rigole Symmetrica, deţinut de Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu, şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 10%, până la 14,6 milioane de euro. “Această creştere a fost susţinută cu precădere de majorarea producţiei prin inaugurarea a două noi fabrici, la Prejmer (Braşov) şi Şintereag (Bistriţa)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica. Compania estimează că în 2012 piaţa de pavele şi borduri a scăzut cu aproape 10%, până la 66,3 milioane de euro, pe fondul instabilităţii politice, a lipsei capacităţii de atragere a fondurilor private şi a întreruperii unor lucrări de reabilitare. “Cu toate că în primul semestru am observat o creştere a pieţei cu aproximativ 15-20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a doua parte a anului a consemnat un regres puternic”, a spus Bobu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Companiile poloneze se extind chiar şi pe timp de criză: producătorul de îngrăşăminte Grupa Azoty vrea să deschidă fabrici în Africa şi China

    Compania poloneză Grupa Azoty, al doilea producător de îngrăşăminte chimice ca mărime din UE, intenţionează să deschidă fabrici în Kenya şi China, ceea ce subliniază rezistenţa Poloniei la criza din Europa, regiune pentru care tinde să devină un nou motor economic. În ultimele două decenii economia poloneză n-a cunoscut recesiunea şi este mai atractivă pentru investiţii chiar decât Marea Britanie. În prezent, Kenya utilizează doar şapte kg de fertilizatori minerali anual pentru un hectar, mai puţin de 1% din cât se foloseşte în alte ţări precum China. Însă cererea din Africa pentru îngrăşăminte chimice creşte în fiecare an cu 2%, potrivit publicaţiei poloneze Dziennik Gazeta Prawna.

    Mai multe pe zf.ro

  • Grecia primeşte o mână de ajutor din partea Philip Morris, cel mai mare producător de ţigări din lume

    Anunţul a fost făcut săptămâna aceasta de preşedintele şi directorul executiv al subsidiarei greceşti, Nikitas Theofilopoulos, la inaugurarea unei noi linii de producţie în localitatea Aspropyrgos la care a participat şi viceministrul dezvoltării Notis Mitarakis. În noua unitate au fost investite trei milioane de euro, producţia urmând a fi exportată în 15 ţări. Viceministrul grec a afirmat că în anii următori se vor crea noi locuri de muncă în sectorul privat, adăugând că investiţiile importante, precum cea a grupului Philip Morris, care ajută la relansarea economiei. Philip Morris este a doua companie multinaţională care îşi mută o parte din producţie în Grecia, după Unilever, aceasta fiind o strategie care ajută, de asemenea, la creşterea operaţiunilor subsidiarei locale.

    Mai multe pe zf.ro

  • Grecia primeşte o mână de ajutor din partea Philip Morris, cel mai mare producător de ţigări din lume

    Anunţul a fost făcut săptămâna aceasta de preşedintele şi directorul executiv al subsidiarei greceşti, Nikitas Theofilopoulos, la inaugurarea unei noi linii de producţie în localitatea Aspropyrgos la care a participat şi viceministrul dezvoltării Notis Mitarakis. În noua unitate au fost investite trei milioane de euro, producţia urmând a fi exportată în 15 ţări. Viceministrul grec a afirmat că în anii următori se vor crea noi locuri de muncă în sectorul privat, adăugând că investiţiile importante, precum cea a grupului Philip Morris, care ajută la relansarea economiei. Philip Morris este a doua companie multinaţională care îşi mută o parte din producţie în Grecia, după Unilever, aceasta fiind o strategie care ajută, de asemenea, la creşterea operaţiunilor subsidiarei locale.

    Mai multe pe zf.ro