BusinessMagazin

Tag: europa

  • Criza de apă din Europa ia amploare din mai multe cauze

    Seceta şi incendiile înregistrate în sudul Europei în această vară sunt cele mai clare semne că problema penuriilor de apă de pe continent devine din ce mai dramatică pe fondul schimbărilor climatice, scrie Financial Times, citat de ZF.

    Tensiunile au atins cote atât de ridicate în Franţa şi Spania, încât con­flicte au izbucnit între fermieri, cei mai mari consumatori de apă ai con­tinentului, şi grupurile de mediu. În anii care vin, o combinaţie de politici deficitare, anumite interese şi schim­bările climatice rapide vor înrăutăţi probabil situaţia.

    Obişnuiţi cu ierni reci şi niveluri ridicate, constante de precipitaţii, stra­tegii europeni au tins să dea pu­ţină atenţie rezervelor de apă, însă acum reformele sunt vitale.

    Impactul deficitului de apă este acut pentru fermieri, dar va fi resimţit în egală măsură de gospodării şi alte industrii. Nu doar ţările cele mai secetoase resimt problema, ci şi ţări ca Polonia şi Germania. Belgia se confruntă cu cel mai ridicat nivel de stres din Euro­pa în privinţa apei din cauza den­sităţii populaţiei şi infra­structurii deficitare.

    Europa se încălzeşte mai rapid decât orice alt continent, însă pro­ble­ma a fost complicată de alte aspecte. Fluxurile de apă topită alpină sunt în scădere, iar solurile afectate de se­cetă nu reţin suficient apa din pre­cipitaţii.

    Însă în pofida temerilor privind penuria de apă, abordarea faţă de dis­tribuţie rămâne deficitară, 25% din apa potabilă din UE fiind pier­dută din cauza conductelor defecte. Pentru executivii din industrie, scur­gerile nu reprezintă doar o risipă de apă, ci şi de bani, însă identificarea şi eliminarea lor este dificilă.

    De asemenea, în condiţiile în ca­re apa este gestionată de o combi­na­ţie între companii locale şi autorităţi municipale, strategilor naţionali şi de la nivel european le este dificil să acţioneze.

    Mark Bierkens, profesor de hidrologie la Utrecht University, spu­ne că doar puţine ţări încurajează eforturile de conservare a apei.

    Organismul din industrie Water Europe recomandă un focus mai ma­re pe tipurile de apă folosite pentru di­verse scopuri, cum ar fi apă reci­clată pentru industrie şi agricultură, în timp ce apa de ploaie este păstrată pentru băut.

    Costul inacţiunii „ar depăşi de cinci ori investiţiile“ pe care industria ar trebui să le facă pentru combaterea riscurilor legate de penuria de apă.

    Unele măsuri au început a fi luat la nivel de politici. Reguli la nivel de UE privitoare la reutilizarea apei au intrat în vigoare în iunie, iar Bruxelles-ul a cerut statelor membre să lucreze la planuri de gestionare a secetei.

    Totuşi, criticii spun că autorităţile nu acţionează suficient de rapid.

    Utilizarea mai eficientă a preţioasei resurse este vitală, notează Deutsche Welle.

    O soluţie pentru agricultură ar putea fi folosirea într-un grad sporit a apei reziduale pentru irigaţii şi protejarea rezervelor de apă dulce. De şase ori mai multă apă reziduală ar putea fi refolosită faţă de nivelurile actuale.

    O altă cale de economisire a apei ar putea fi recurgerea la culturi care nu necesită foarte mult apă.

  • Nu e bine deloc: După scăderea producţiei din Europa, acum urmează şi scăderea serviciilor într-un ritm mult mai alert decât se aştepta. „În mod clar, economia nu merge bine, având în vedere aceste cifre”.

    Scăderea activităţii economice din zona euro s-a intensificat, investitorii cred acum că Banca Centrală Europeană va întrerupe ciclul de înăsprire monetară la şedinţa de luna viitoare, scrie Bloomberg.

    În luna august serviciile şi-au încetat creşterea urmând trendul setat de sectorul industrial în două dintre cele mai mari econonomii ale continentului, forţând schimbări pe piaţa muncii şi ducând la scăderea monedei unice.

    Cifrele au fost deosebit de slabe în Germania, unde activitatea economică a scăzut în cel mai rapid ritm de la începtutul pandemiei de Covid în 2020. Franţa a raportat, de asemenea, o scădere pentru a treia lună consecutivă, în timp ce contracţia din restul regiunii s-a moderat.

    Datele indică faptul că economia zonei euro se va contracta cu 0,2% în al treilea trimestru, comparativ cu o creştere de 0,3% în al doilea trimestru, potrivit lui Cyrus de la Rubia, economist şef la Hamburg Commercial Bank.

    „Argumentul celor care pledează pentru o oprirea creşterii ratelor a devenit mai puternic”, a spus Dirk Schumacher, economist la Natixis SA. „În mod clar, economia nu merge bine, având în vedere aceste cifre”.

  • Cum a reuşit creşterea ratelor să dea peste cap viaţa chiriaşilor din întreaga Europă

    Marianne şi partenerul ei deţineau apartamentul din Paris de şapte ani, când au decis să cumpere unul mai mare după naşterea celui de-al doilea copil. După îndelungi căutări, cuplul a descoperit apartamentul perfect la un preţ care se încadra în bugetul lor. Cu toate acestea, după negocierile purtate cu creditorii, cei doi au ales să se îndrepte din nou către piaţa chiriilor. Motivul? Costul crescut al creditelor.

    Financial Times prezintă pe scurt povestea celor doi tineri care, descurajaţi de costurile din ce în ce mai mari ale creditelor, au ales să-şi modifice substanţial traiectoria, departe de alternativa unui împrumut bancar. „Împrumutul de 800.000 de euro ne-ar costa 500.000 de euro [în dobânzi], faţă de 50.000 de euro pentru 500.000 de euro în 2019″, a declarat Marianne, care a cerut să nu i se folosească numele complet. „Pur şi simplu nu are sens. Va trebui să apelăm din nou la o chirie”.

    La fel ca familia lui Marianne, mulţi europeni sunt forţaţi să-şi ducă viaţa în chirii, deoarece costurile ridicate ale împrumuturilor, cerinţele de venit şi necesitatea unor depozite mari fac ca achiziţionarea de locuinţe să devină irealizabilă. Cu toate acestea, cei care fug de creditele bancare către chirii se alătură unei pieţe deja încinse.

    Chiriile în oraşe europene precum Londra, Paris şi Berlin sunt la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată; chiriaşii simt presiunea costurilor din insulele greceşti şi până în Tallinn. Pe măsură ce tot mai mulţi cumpărători din clasa de mijloc sunt forţaţi să rămână în locuinţe închiriate, această presiune suplimentară pe piaţă a crescut costurile pentru chiriaşii cu venituri mai mici din locaţiile menţionate.

    Unii dintre cei care îşi caută o locuinţă au recurs la soluţii care variază, locuitul în dube devenind din ce în ce mai la modă printre cetăţenii bătrânului continent. Cu toate acestea, există puţine soluţii; supraaglomerarea se agravează, iar lipsa de locuinţe ţine milioane de tineri acasă cu părinţii lor, ceea ce le modelează viaţa până la vârsta de a fi părinţi şi dincolo de aceasta.

    Creşterea preţurilor în Londra a determinat-o pe Emily, o artistă vizuală în vârstă de 29 de ani, să doarmă pe canapeaua surorii sale în fiecare săptămână, de luni până joi. La sfârşit de săptămână, ea doarme într-o cameră care este închiriată altcuiva în timpul săptămânii.

    „Nu pot justifica să plătesc peste 1.000 de lire sterline [pe lună] pentru o cameră”, a spus ea. „Plăteşti doar ca să exişti şi nici măcar nu plăteşti ca să te poţi bucura pe deplin de ceea ce are de oferit oraşul, pentru că încerci doar să îţi păstrezi un acoperiş deasupra capului”.

    Paul Tostevin, şeful departamentului de cercetare la nivel mondial al agenţiei imobiliare Savills, a declarat: „Chiriile cresc în întreaga Europă în faţa unei oferte limitate şi a unei cereri puternice din partea chiriaşilor din ţară, a chiriaşilor internaţionali care se mută pentru muncă şi studii şi a potenţialilor cumpărători care s-au orientat către piaţa chiriilor pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor.”

    În timp ce chiriile medii din unele ţări europene au scăzut în ultimii ani, costul locuinţelor din centrele de ocupare a forţei de muncă şi din zonele turistice continuă să atingă noi maxime. Dar lipsa de locuinţe face ca aceste zone să nu poată satisface cererea; la capătul lor, acest lucru reprezintă faptul că numărul persoanelor fără adăpost este în creştere.

    „Dacă ar trebui să dau o explicaţie într-un singur cuvânt, aceasta ar fi: oferta”, a declarat Boris Cournède, şeful interimar al departamentului de economie publică al OCDE. Yolande Barnes, profesor la Institutul Bartlett Real Estate de la University College din Londra, a declarat: „Aceste oraşe sunt victimele propriului lor succes”.

    Sarah Coupechoux, şefa pentru Europa a fundaţiei Abbé Pierre, o organizaţie caritabilă pentru locuinţe, a declarat că lipsa de locuinţe la preţuri accesibile a declanşat un proces de „selecţie naturală” a chiriaşilor care îi afectează în mod deosebit pe tinerii europeni.

    „Persoanele care nu sunt bine pregătite din punct de vedere financiar se luptă pentru a avea acces la locuinţe de bună calitate”, a spus ea. „Printre aceştia se numără şi tinerii care au mai multe şanse să aibă un loc de muncă precar, fără un venit stabil, mai ales dacă şi studiază.” 

    Creşterea chiriilor înseamnă că spaţiile accesibile pentru tineri sunt în scădere. Cei cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani sunt mai predispuşi să locuiască în locuinţe supraaglomerate, definite ca locuinţe care nu au suficiente camere pentru a găzdui în mod rezonabil toţi membrii gospodăriei.

  • Unic în Europa, „Marea Moartă” din Ardeal: Lacul din unic în lume, în care poţi face baie în apă rece, dar şi caldă în acelaşi timp

    Unic în Europa şi nu numai, comparat cu Marea Moartă, lacul Ursu, aflat în extremitatea estică a judeţului Mureş (Depresiunea Praid-Sovata), la poalele sud-vestice ale Munţilor Gurghiului (grupă muntoasă a Carpaţilor Moldo-Transilvani ce aparţin lanţului carpatic al Orientalilor), pe teritoriul administrativ al oraşului Sovata se bucură de o faimă bine meritată. Suprafaţa sa de aproximativ 4 hectare îl transformă într-un loc de relaxare şi vindecare. Denumirea sa se datorează formei uimitoare a apei, asemănătoare cu o piele întinsă de urs.

    Ceea ce face acest lac cu adevărat fabulos este compoziţia sa unică. Cu un conţinut uriaş de sare heliotermică, lacul oferă turiştilor senzaţia de plutire, asemănătoare celei din Marea Moartă. Concentraţia sării este de aproximativ 100 g/l, dar creşte semnificativ în profunzime. Această particularitate îl transformă într-o adevărată oază terapeutică.

    Pe lângă caracteristicile sale helioterme, Lacul Ursu oferă şi un nămol bogat în proprietăţi terapeutice. Acest nămol reglează aciditatea pielii, are efect antiseptic, cicatrizant şi purificator. Turiştii care vizitează lacul au ocazia să se bucure de tratamente naturale, într-un cadru spectaculos de frumos.

    Lacul Ursu  este special deoarece este un lac helioterm, adică se încălzeşte de la soare. Astfel, în unele momente ale zilei el poate fi rece, iar la soare devine cald.

    Fenomenul heliotermic (acumulare de energie termică) se referă la faptul că încălzirea apei se datorează pur şi simplu căldurii emise de soare. Razele solare trec prin apa dulce de la suprafaţa lacului şi se acumulează în apa sărată, mărindu-i continuu temperatura.

    În vecinătatea rezervaţiei naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural şi turistic; astfel:

    Vila Bernády
    Lacurile Aluniş, Negru, Tineretului
    Muntele de sare – cu un spectaculos aspect şi care se află în spatele Lacului Roşu şi Lacului Verde
    Vila Magistraţilor, fosta vilă a Casei Regale
    Vila Bernády – construită în 1904, cumpărată în 1929 de familia lui György Bernády, fostul primar al municipiului Târgu Mureş; monument istoric (cod LMI MS-II-m-B-16033).
    Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”
    Biserica ortodoxă de lemn „Schimbarea la Faţă”
    Turnul Belvedere

    Cititi mai multe pe www.apuseni.info/

  • Stăpânii zonei euro au greşit, iar nota de plată va fi achitată de toate economiile europene: Majorările tot mai mari ale ratei dobânzii dirijate de BCE, combinate cu politica restrictivă privind cheltuirea banilor publici şi inflaţia care pare să nu dea înapoi riscă să arunce Europa într-o furtună economică

    Cei mai importanţi factori de decizie politică riscă să arunce Europa în recesiune, într-una din ceea poate fi catalogată drept cea mai mare lovitură data economiei regiunii pe fondul deciziilor unor instituţii cheie precum BCE, scrie Bloomberg.

    Combinaţia dintre ratele dobânzilor mai mari şi o nouă politică restrictive privind  cheltuielile publice ameninţă să blocheze expansiunea economică şi să crească riscul unei recesiuni dure.

    Pe fondul costurilor de împrumut din ce în ce mai mari, care vor impacta şi anul 2024, economia Europei s-ar putea contracta cu 3,8%. În funcţie de preţurile energiei, eliminarea măsurilor de sprijin a gospodăriilor, micilor intreprinderi şi afaceri, ar putea duce la o contracţie şi mai severă de 5%.

    Această dublă lovitură pentru creşterea economică reflectă efectele negative ale rundelor de majorare a ratei dobânzii dirijate de BCE, la care se adaugă o iminentă restrângere a cheltuieilor, unde Germania a dat tonul.

    Combinaţia dintre ratele ridicate şi guvernele cu posibilităţi limitate de a sprijini expansiunea economică riscă să blocheze zona euro într-o menghină.

    „Există pericolul ca rezistenţa de care a dat dovadă până acum economia să provoace oarecare mulţumire, iar austeritatea şi continuarea politicii de înăsprire monetară să provoace haos pentru că nu vor veni brusc, ci vor avea efecte în timp. Până atunci, există şanse mari ca guvernele să nu poată face mare lucru pentru a stabiliza activitatea economică”, a declarant Jamie Rush de la Bloomberg Economics.

    În timp ce analiştii se uită cu optimism către cazul Rezervei Federale unde anticipează acum o aterizare uşoară pentru economia SUA, criza care apasă asupra zonei euro, evidenţiată de calculele lor, indică o diminuare a perspectivelor unui rezultat similar pentru Europa.

    Impactul ar putea depăşi ciclul anterior de înăsprire de dinaintea crizei financiare mondiale şi ar putea rivaliza cu consecinţele crizei datoriilor suverane de acum zece ani.

    Dilema cu care se confruntă BCE şi ministerele de finanţe este dacă economia este suficient de robustă pentru a susţine această presiune fără o recesiune, într-un moment în care niciuna dintre părţile implicate în mixul de politici nu se confruntă în mod deschis cu această perspectivă.

    Economiile europene se confruntă cu o problemă destul de complexă: costurile de împrumut din ce în ce mai mari, care ar putea să se menţină în viitorul apropiat, şi eliminarea măsurilor de sprijin oferite anterior de guverne, la care se adaugă şi problema inflaţiei.

    După ce a fost criticată pentru că a început cu întârziere procesul de înăsprire a politicii monetare, BCE este deja în vizorul politicienilor pentru problemele pe care încep să le provoace creşterile de rate.

    Până în prezent, economia s-a dovedit rezistentă în faţa mai multor runde de înăsprire şi a retragerii treptate a măsurilor de finanţare guvernamentală oferite în timpul crizei energetice.

    Zona euro a evitat o recesiune în timpul iernii şi apoi şi-a revenit în al doilea trimestru, desi nu în mod complet, deoarece Germania a stagnat, iar Italia s-a contractat economic.

    Cel mai sumbru semnal a fost dat chiar de şeful BCE, Christine Lagarde, care după ce a pus pe pauză temporar politica de înăsprire monetară, a recunoscut că perspectivele economice al regiunii s-au deteriorat.

  • România, Slovacia, Polonia şi Ungaria, singurele ţări UE cu inflaţie de peste 10%

    Patru ţări din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Slovacia, Polonia şi Ungaria, sunt singurele state membre ale UE unde inflaţia se încăpă­ţânează să rămână la peste 10% la jumătatea anului.

    La polul opus, în Grecia şi Spania ea a scăzut sub pragul de 2%, conform unei analize făcute de ZF pe baza datelor de la Trading Economics.

    În ceea ce priveşte rata medie a inflaţiei la nivelul tuturor ţărilor UE, nivelul este de 6,4% în iunie 2023, iar în zona euro el scade la 5,5%.

    Astfel, deşi aceasta este o problemă generală în întreaga Europă, ritmul de creştere al preţurilor diferă foarte mult între Vest şi Est. Mai exact, ţări bogate, cu salarii de câteva ori mai mari decât în România, anunţă creşteri de preţuri de o cifră.

  • Europa tropicală: avocado în loc de castraveţi, mango în loc de portocale

    Valurile de căldură prelungite, ier­nile calde şi precipitaţiile rare sunt practic un semn al unei realităţi viitoare în care climatul din Grecia se va transforma într-unul tropical.

    În faţa riscului dispariţiei cultu­ri­lor tradiţionale din cauza schimbării condiţiilor climatice, comunitatea ştiinţifică urmează deja două direcţii. În primul rând, aceasta analizează per­spectiva cultivării de plante sub­tropicale în Grecia, acestea urmând să devină o sursă alternativă de venit pentru fermieri.

    În al doilea rând, aceasta identifi­că, îmbunătăţeşte şi dezvoltă diferite tipuri de culturi tradiţionale greceşti care, de exemplu, vor necesita mai pu­ţină apă sau care vor putea face faţă unor temperaturi de iarnă mai ridicate şi unor precipitaţii neaş­teptate.

    De anul trecut, un program expe­rimental de cultivare a cinci plante subtropicale se află în dezvoltare în Peloponez sub supravegherea Dimi­tra Hellenic Agricultural Organiza­tion din cadrul ministerului dezvoltă­rii agricole. Programul se desfăşoară pe cinci ani.

    „Fructele de avocado se coc deja, iar primele fructe de mango sunt re­col­tate acum. Suntem destul de opti­mişti“, spune Teresa Tzatzani, cerce­tător în cadrul organizaţiei.

    De altfel, culturile de fructe tro­pi­cale sunt în creştere în întreaga zonă mediteraneană, potrivit scmp.com. Turiştii care vizitează sudul Europei sunt adesea surprinşi să vadă culturi de lici şi kiwi, fructul dragonului şi alte fructe tipice pentru ţările din Asia şi America de Sud.

    Din cauza schimbărilor climatice, o revoluţie a fructelor este în desfăşu­rare în sudul Europei, din Portugalia şi Spania până în Italia şi Grecia.

    Astăzi, Italia este al doilea producător ca mărime din lume de kiwi, cu originea în China.

    Odată cu creşterea mediei temperaturilor, fermierii au realizat că pământurilor lor devin potrivite pentru cultivarea fructelor exotice. Cei deschişi la experimentare au lucrat cu experţi din universităţi pentru a obţine mai multe informaţii şi au mers în ţări tropicale pentru a aduce acasă cele mai bune seminţe.

    Microclimatul ideal pentru fructe tropicale în Italia este regiunea Siciliei, urmată de Puglia şi Calabria în sud şi Latium în centru.

    Rosolino Palazzolo, un fermier sicilian de 44 de ani, tocmai a terminat de cules primele pitanga şi acerola din ferma sa aflată în sătucul Terrasini, în apropiere de Palermo.

    „Italia devine o ţară tropicală. De aceea cultiv şi papaya, mango, fructul pasiunii, banana baby, Annona“, a declarat Palazzolo mândru pentru inews.co.

  • Atenţie! Un virus transmis de căpuşe se răspândeşte în Europa

    Un virus transmis de căpuşe se răspândeşte în Europa. La şase ani de la descoperirea sa în China, virusul Alongshan (ALSV), purtat de căpuşe ,s-a răspândit în mare parte din Europa, potrivit unor experţi germani, relatează Agerpres, citând DPA.

    Virusul, care nu a fost legat de nicio boală gravă la oameni, a fost găsit în căpuşe în Finlanda, Franţa, Rusia, Elveţia şi acum în Germania, a confirmat Centrul pentru medicina de călătorie (CRM) din Dusseldorf.

    Cercetători de la Universitatea de Medicină Veterinară (TIHO) din Hanovra, oraş din nordul Germaniei, au găsit dovezi ale transmiterii ALSV prin intermediul căpuşelor la animale sălbatice, cum ar fi căprioarele, în landul Saxonia Inferioară din nord-vestul Germaniei.

    Zonele de distribuţie ale multor specii de căpuşe indigene s-au extins semnificativ în ultimii ani, a declarat directorul ştiinţific al CRM, Tomas Jelinek, scrie Agerpres.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Vremea extremă topeşte Europa şi ameninţă să carbonizeze industria turismului de 2 trilioane de dolari. Destinaţii de vis din ţări precum Grecia, Spania sau Italia ar putea să devină doar o amintire

    O vacanţă de vară idilică s-a transformat într-un coşmar după ce mii de oameni au fost evacuaţi de pe insulele greceşti afectate de incendii de vegetaţie – cel mai recent exemplu care ne aminteşte că industria turistică europeană trebuie să se confrunte cu realităţile schimbărilor climatice şi să se adapteze rapid, scrie Bloomberg.

    Un studiu din 2019 preconizează că, în 2050, clima Madridului va semăna cu cea a oraşului Marrakesh din nordul Africii; Londra va semăna mai mult cu Barcelona, iar Stockholm cu Budapesta. Aceasta ar fi o schimbare uriaşă pentru industria europeană a călătoriilor şi a turismului, care a contribuit anul trecut cu 2,1 trilioane de dolari la economia regională, şi ar reface tiparele de călătorie într-un mod care va da probabil o lovitură unor ţări din sudul Europei.

    Verile au devenit mai călduroase în sudul Europei, iar incendiile din Grecia sunt un memento sumbru al incendiilor care au devastat ţara în 2021. Căldura insuportabilă din acest an a forţat autorităţile să închidă Acropola şi a alungat turiştii de pe insula italiană Sardinia. Şi asta în condiţiile unei încălziri globale de doar 1,2C faţă de nivelurile preindustriale. Oamenii de ştiinţă spun că situaţia se va înrăutăţi chiar dacă vom limita creşterea temperaturii la obiectivul de 2C stabilit în Acordul de la Paris.

    Este posibil ca industria să nu fi luat încă pe deplin în considerare acest aspect.

     „Există încă o mare parte a industriei care abia se trezeşte. Nu cred că sunt cu adevărat pregătiţi” a declarat Catharina Martinez-Pardo, partener la Boston Consulting Group, specializată în climă şi sustenabilitate în industria ospitalităţii.

    Aproximativ 19.000 de persoane au trebuit să fie evacuate în weekend de pe insula grecească Rodos, în timp ce incendiile au continuat şi zborurile au fost anulate. În ultimele zile, iubitorii de plajă au urmărit cum avioanele pompierilor aterizau pe apă pentru a prelua provizii – un fundal sinistru pentru oamenii care înotau sau făceau sporturi nautice.

    În weekend, mulţi turişti care au plecat în excursii de o zi nu s-au putut întoarce la hoteluri pentru a-şi lua paşapoartele şi bunurile. Un adăpost din Faliraki a găzduit cel puţin 100 de persoane, unele dintre ele încă în costume de baie.

    În alte zone, turiştii cazaţi în facilităţi sportive, centre de conferinţe, hoteluri şi clădiri publice au primit mâncare şi apă, potrivit Ministerului grec al Protecţiei Civile. O zonă specială a fost amenajată în aeroportul din Rodos, cu paturi pliante pentru familiile cu copii şi pentru cei cu nevoi speciale, a precizat ministerul.

    Cu toate acestea, este puţin probabil ca industria turismului din regiune să ia decizii pe termen lung pe baza evenimentelor imediate din această vară.

    TUI, o companie germană de turism, şi compania aeriană EasyJet au declarat săptămâna trecută că au văzut puţine reacţii la căldura extremă. Dar temperaturile au deja un impact asupra călătorilor din alte părţi. În SUA, săptămâna trecută, pasagerii au fost lăsaţi să stea ore întregi într-un avion al companiei Delta în căldură sufocantă, în timp ce aşteptau să decoleze din Las Vegas spre Atlanta.

    Chiar dacă se estimează că sectorul turismului din Europa va creşte cu o rată medie anuală de 3,3% până în 2032, frecvenţa evenimentelor extreme din sudul Europei ar putea împinge călătorii spre destinaţii din partea de nord a continentului. Valurile de căldură ar putea „reduce atractivitatea Europei de Sud ca destinaţie turistică pe termen lung sau cel puţin ar putea reduce cererea în timpul verii, potrivit Moody’s Investors Service.

    Unii cercetători au analizat scenarii extreme pentru a evalua consecinţele pentru diferite părţi ale economiei. Într-o lume care ar ajunge la o încălzire de 4C, pe lângă colapsul ecologic, s-ar înregistra o scădere abruptă de peste 9% a turismului în insulele ionice greceşti, potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în acest an. Acelaşi scenariu ar duce la o creştere a turismului cu aproximativ 16% în vestul Ţării Galilor.

    Această schimbare va fi o lovitură pentru ţările care se bazează foarte mult pe vizitatori pentru creşterea economică. Industria turismului a contribuit cu 14,9% la produsul intern brut al Greciei în 2021, în timp ce pentru Italia şi, respectiv, Spania a adăugat până la 9,1% şi 8,5%.

    Temperaturile au atins 46C pe insula italiană Sardinia săptămâna trecută, ceea ce a dus la străzi goale în timpul a ceea ce este de obicei sezonul turistic principal. Telefoanele mobile au încetat să mai funcţioneze în condiţiile în care temperaturile s-au apropiat de un record. Un bărbat în vârstă de 84 de ani a murit în maşina sa după ce a tras pe dreapta în Sardinia în această lună, la câteva zile după ce un alt bărbat de jumătate din vârsta sa s-a prăbuşit în timp ce vopsea marcajele stradale pentru o trecere de pietoni din Milano.

    Un incident diplomatic minor din această lună a scos în evidenţă mizele ridicate pentru acest sector. În timp ce se afla în vizită în Italia, ministrul german al sănătăţii, Karl Lauterbach, a scris pe Twitter despre căldura extremă şi despre faptul că unele destinaţii de vacanţă din sudul Europei „nu vor avea niciun viitor pe termen lung”.

    Postarea a declanşat reacţii puternice din partea ministrului italian al turismului, Daniela Santanchè, care a subliniat că încălzirea globală are un impact asupra întregii planete şi nu doar asupra unei singure ţări.

    „Criza climatică este deja aici. Suntem în război”, a declarant recent premierul grec Kyriakos Mitsotakis

  • Cele mai mari economii din Europa trag semnalul de alarmă. Performanţele economice tot mai slabe anunţă că recesiunea e pe drum

    Germania şi Franţa au început cel de-al treilea trimestru cu contracţii ale economiilor lor din sectorul privat, în timp ce slăbirea constantă a industriei prelucrătoare începe să provoace repercusiuni tot mai mari asupra serviciilor, scrie Bloomberg.

    Indicele S&P Global Flash Purchasing Managers’ Index pentru Germania a scăzut la cel mai scăzut nivel din acest an, cu o valoare de 48,3 în luna iulie, sub pragul de 50, care indică o creştere. Franţa s-a descurcat şi mai rău, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni, de 46,6. Cifrele pentru ambele ţări au fost mai proaste decât cele prognozate de orice economist în sondajele Bloomberg.

    În Germania, rezultatul negativ a fost determinat de industria prelucrătoare, care a fost sub 50 de mai bine de un an şi care se află acum aproape de nivelurile văzute ultima dată la începutul pandemiei în 2020. Creşterea în sectorul serviciilor a încetinit pentru a doua lună.

    „Există o probabilitate crescută ca economia să intre în recesiune în a doua jumătate a anului. În ultimele luni am asistat la o scădere a cererii şi a o serie de blocaje, care acum se accentuează la cel mai rapid ritm de la începutul pandemiei şi până în prezent. Aceşti factori înseamnă veşti rele, iar restul anului 2023 se află sub semnul întrebării privind stabilitatea economică”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist şef la Hamburg Commercial Bank.

    În Franţa, atât industria prelucrătoare, cât şi serviciile au fost din nou în contracţie, industria performând mai prost decât serviciile.

    „Datele semnalează o răcire vizibilă a economiei, arătând cea mai puternică reducere a activităţii de afaceri din noiembrie 2020, care a precedat o contracţie a PIB-ului” în Franţa, a declarat Norman Liebke, economist la Hamburg Commercial Bank.

    Rezultatele negative ale Germaniei şi Franţei eprezintă un avertisment pentru întreaga regiune, pentru care cifrele care vor fi publicate mai târziu, luni, vor arăta, probabil, de asemenea, o contracţie a sectorului privat.

    Datele anterioare au arătat o contracţie în Australia şi o expansiune stabilă în Japonia, în timp ce în Marea Britanie şi în SUA se preconizează o creştere solidă pentru luna iulie.