Tag: depozite

  • Grecii de la NBG mai au depozite de la clienţi de 700 mil. euro

    Banca Românească se numără printre instituţiile de credit care au menţinut presiunea pe dobânzile la depozite în încercarea de a nu pierde prea mulţi clienţi din cauza percepţiei legate de situaţia dificilă a băncilor din Grecia. Chiar şi în prezent banca oferă dobânzi de 4,2% pe an la depozitele în euro pe patru luni, respectiv de 6,25% la cele în lei, cu efectele de rigoare la nivelul contului de profit şi pierdere. În acelaşi timp, gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane a scăzut de la 51% în septembrie la 2011, la 44% în septembrie 2012.

    Mai multe pe zf.ro

  • Clienţii băncilor au pus mai mulţi bani în depozitele în valută

    Economiile în monedă locală au scăzut în acelaşi timp cu peste 3 miliarde de lei şi au ajuns la 125 miliarde de lei. Faţă de luna octombrie 2011, depozitele în lei sunt în creştere cu aproape 5%, adică un ritm de trei ori mai mic decât cel din primăvară. Depozitele în euro, dolari sau alte valute au crescut în paralel cu 11% faţă de toamna anului trecut. Spre comparaţie, în primele luni din acest an depozitele în valută înregistrau o dinamică anuală negativă, clienţii preferând depozitele în lei datorită dobânzilor mai mari şi stabilităţii cursului de schimb. La nivel agregat, depozitele populaţiei şi firmelor au avansat cu 8,5% în ultimul an.

    Mai multe pe zf.ro

  • Decizie istorică: BCE a coborât dobânda de politică monetară la 0,75% şi rata la depozite la zero

    Anterior, rata la depozite era de 0,25%. Instituţia a coborât totodată rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală de la 1,75% la 1,5%. Dobânda BCE s-a aflat la 1% şi în perioada mai 2009 – aprilie 2011, când a fost redusã şi apoi menţinută la acest nivel pentru a stimula creditarea către economie în urma crizei financiare mondiale.

    Anul trecut, rata cheie la euro a fost majorată în două rânduri, în aprilie la 1,25% şi în iulie la 1,5%. După preluarea mandatului de preşedinte de către Mario Draghi, BCE a tăiat de două ori dobânda cheie, la 1,25% în noiembrie şi la 1% în decembrie.

    Depozitele overnight la BCE au devenit modalitatea preferată de băncile europene să-şi adăpostească banii în perioade de volatilitate extremă pe pieţele financiare. Scăderea ratei depozitelor ar putea încuraja instituţiile de credit să ducă banii în altă parte, fie pe piaţa datoriilor de stat, fie în economia reală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancpost distribuie un nou produs unit-linked al EFG Eurolife Asigurări de Viaţă

    InvestControl este un produs cu componentă duală, de protecţie şi de investiţie. Componenta de protecţie este reprezentată de o asigurare de viaţă cu suma asigurată de 3.000 de euro, acordată fără evaluare şi valabilă pe toată durata contractului. Componenta de investiţie este asigurată prin achiziţia de unităţi de fond. Structura fondului de investiţii este de minim 80% într-o Notă Structurată şi de maxim 20% în depozite Bancpost pe termen scurt. Nota Structurată are la bază un activ suport format dintr-un coş de acţiuni emise de 20 de companii internaţionale şi este listată la bursa din Luxemburg.

    Clienţii pot contracta produsul InvestControl printr-o primă unică, în valoare de minimum 500 de euro. Din suma iniţială se vor deduce costul asigurării de viaţă, de 20 de euro, şi comisionul de emitere – 3,25% x (prima de asigurare – costul asigurării de viaţă). Suma astfel obţinută este folosită pentru cumpărarea unităţilor de fond, al căror preţ este de 9 euro pe unitate. Clientul va deţine astfel un număr de unităţi de fond, constant pe durata contractului, al căror preţ este calculat şi publicat zilnic. Valoarea contului clientului la un moment dat se calculează prin înmulţirea numărului de unităţi de fond cu preţul acestora din ziua respectivă.

    Prin suma minimă de 500 de euro şi garantarea 100% a investiţiei iniţiale, InvestControl este un produs accesibil oricărui client persoană fizică, indiferent de venituri sau de gradul său de familiarizare cu astfel de produse. Durata contractului este de 5,5 ani, cu maturitate pe 14 decembrie 2017. Taxa de administrare este de 1,5% pe an din activul total al fondului.

    La maturitate, performanţa fondului este calculată printr-un mecanism de evaluare al cărui principal beneficiu este că performanţa anuală luată în calcul este cel puţin egală cu cea aferentă anului anterior. Se elimină astfel posibilitatea unui randament negativ şi se maximizează potenţialul de câştig. Mai mult, dacă la maturitate valoarea fiecărei acţiuni este mai mare decât valoarea ei la momentul emiterii Notei Structurate (14 decembrie 2011), clienţii vor obţine un bonus de 5%.

    După primele 6 luni, clienţii care doresc să îşi răscumpere unităţile de fond înainte de maturitate o pot face în orice moment, la valoarea lor de piaţă, din care se reţine o taxă de răscumpărare de 2%. În primele 6 luni, taxa de răscumpărare este de 100% din valoarea contului clientului.

  • Noul şef al trezoreriei statului are lichidităţi în depozite bancare şi acţiuni de un milion de euro

    Rezultă aşadar o avere lichidă de peste un milion de euro, la care se adaugă proprietăţile imobiliare mai greu de evaluat. Misterul legat de salariul unui trezorier de bancă mare rămâne intact, Sporiş invocând clauza de confidenţialitate din contractul de muncă pentru a nu-şi publica veniturile salariale pe 2011. Cu siguranţă câştigul de la Raiffeisen nu se compară cu salariul de secretar de stat – Bogdan Drăgoi, predecesorul său, a încasat în 2011 circa 58.000 de lei, însă funcţiile adiacente de la CEC, Eximbank şi AVAS care vin la pachet cu funcţia compensează diferenţa. Numai de la CEC Drăgoi a încasat anul trecut circa 105.000 euro ca membru în consiliul de administraţie. Odată cu numirea ca secretar de stat responsabil cu managementul datoriei publice, Sporiş a preluat conducerea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la Eximbank, post care i-a adus anul trecut lui Drăgoi, actualul ministru de finanţe, un venit de peste 50.000 de euro. Sporiş urmează să intre şi în consiliul de administraţ ie al celeilalte bănci de stat, CEC Bank, însă acolo procedurile durează mai mult, fiind necesară şi aprobarea BNR.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ministrul Finanţelor: Avem rezerve de lichiditate peste aşteptări

    “Ne-am atins obiectivul de a constitui un buffer de lichiditate confortabil. Suntem chiar peste aşteptări. Era o asigurare cerută şi de partenerii externi şi care ne oferă stabilitate în contextul extern actual în care situaţia nu este totuşi deloc roz în pofida acalmiei actuale din zona euro “, a declarat Drăgoi pentru Ziarul Financiar. El admite că o asemenea rezervă consistentă de lichiditate implică şi costuri, însă spune că acestea merită asumate pentru că bufferul va proteja România. FMI a cerut o rezervă de lichiditate care să permită Finanţelor să reziste patru luni făcând toate plăţile curente fără să acceseze piaţa.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Lichidităţile păstrate de bănci în depozite la BCE au atins un nou record, de 777 miliarde de euro

    Băncile au plasat overnight 776,9 miliarde de euro la BCE joi, cu aproximativ două treimi mai mult faţă de ziua anterioară, alegând siguranţa de a-şi ţine banii la BCE în locul investirii imediate în piaţă, potrivit Financial Times. Prin programul BCE de lichidităţi nelimitate pe perioadă de trei ani, 800 de bănci au împrumutat săptămâna aceasta 529,5 miliarde de euro la dobândă de 1%. Pentru păstrarea banilor în depozite overnight la BCE, băncile comerciale primesc doar o dobândă de 0,25%. Reprezentanţii băncilor centrale explică majorarea puternică a depozitelor ca o consecinţă automată a lichidităţilor introduse de BCE în sistemul financiar. În cazul în care situaţia se menţine fără o creştere a creditării către economia reală, va sublinia una din frustrările multor lideri europeni: că băncile acumuleză lichidităţile sau le folosesc pentru investiţii în instrumente financiare, precum obligaţiunile guvernamentale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ţinut minte: cifrele săptămânii

    543,8 mil. lei
    profitul Fondului Proprietatea în 2011, mai mare cu 20% faţă de 2010, cea mai mare parte fiind datorată dividendelor de la companiile unde este acţionar

    47%
    cu atât au crescut din 2008 până acum depozitele bancare în alte monede decât lei şi euro, la echivalentul a 5 mld. lei

    44,3%
    creşterea activităţii de construcţii în Germania în decembrie 2011 faţă de decembrie 2010, cea mai puternică din UE, pe locul al doilea fiind Cehia, cu o creştere de 16,1%

    7,7%
    deficitul comercial al zonei euro în 2011, comparativ cu un deficit de 14,7 mld. euro în 2010, în timp ce deficitul comercial al UE a fost de 152,8 mld. euro (159,5 mld. euro în 2010)

    0,6%
    scăderea în termeni reali a soldului creditelor acordate firmelor şi populaţiei în luna ianuarie, până la 222,5 miliarde de lei

  • Cât aţi economisit anul trecut?

    Ponderea celor care nu intenţionează să economisească nicio sumă a scăzut uşor; în schimb, s-au înmulţit cei ce au de gând să pună deoparte cel puţin 5.000 de lei.

    Întrebare din sondaj: Ce sumă aveţi de gând să economisiţi în noul an?

    Sursa: Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), raportul “Proiecţii sociale pentru anul 2012”, decembrie 2011. Eşantion sondaje: 1.374 persoane (8 dec. 2010), 1.435 persoane (13 dec. 2011). Eroare maximă tolerată: 2,7% (2010), 2,6% (2011).

  • Garanti Bank extinde gama de servicii fără card oferite în reţeaua de bancomate

    Cei care doresc să vândă euro, chiar dacă nu sunt clienţi ai băncii sau nu au un card bancar, pot folosi în acest scop bancomatele ATM Garanti Bank.

    Pe parcursul anului 2011, banca a lansat două opţiuni de a efectua operaţiuni fără card în reţeaua proprie de ATM-uri: plata facturilor şi reîncărcarea cartelelor preplătite. Acum, clienţii îşi pot rambursa şi ratele pe cardul de credit Bonus Card şi şi pot depune bani în conturile personale deschise în cadrul băncii. Toate operaţiunile efectuate fără card prin intermediul reţelei de ATM-uri Garanti Bank au comision zero.

    “Strategia noastră este de a investi continuu în lansarea, în cadrul reţelei noastre de ATM-uri, de servicii fără card, astfel încât să putem răspunde solicitărilor venite atât din partea clienţilor Garanti Bank, cât şi ale tuturor celor care au nevoie să facă diverse operaţiuni şi nu sunt clienţii noştri sau ai vreunei alte bănci”, a declarat Murat Atay, CEO al Garanti Bank România.

    Garanti Bank România, deţinută de grupul turc Garanti, este o bancă universală, cu peste 230.000 de clienţi. Banca deţine o reţea de 78 de agenţii, 193 de bancomate şi peste 7.300 de terminale POS. La finele lui 2010, Garanti Bank România avea active de 1,4 miliarde de euro, ocupând poziţia a 14-a în clasamentul băncilor din România.

    Agenţia de evaluare financiară Fitch a atribuit recent Garanti Bank România ratingul “BB+” pentru credite pe termen lung, cu perspectivă stabilă, reflectând sprijinul pe care banca îl poate primi din partea grupului turc Garanti. Garanti Bank este a doua mare bancă privată din Turcia, cu active de peste 66 miliarde de euro la sfârşitul lui 2010.