Tag: coruptie

  • Motivare DNA: Gheorghe Bunea Stancu şi Florin Mija s-au folosit de funcţii ca să prejudicieze CJ Brăila

    Consideraţiile anchetatorilor apar în documente din dosarul penal în care, alături de cei doi, este cercetat Nicolae Moisiu, funcţionar public în cadrul Biroului Achiziţii Publice al CJ Brăila.

    În respectivele documente, obţinute de MEDIAFAX, se arată că Bunea Stancu şi Mija, care “ar fi trebuit să asigure respectarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte desfăşurarea corectă a procedurilor de achiziţie publică, precum şi gestionarea eficientă a fondurilor instituţiei publice la care erau angajaţi, s-au folosit de prerogativele conferite de funcţiile deţinute, prejudiciind Consiliul Judeţean Brăila şi lezând interesele legitime ale altor agenţi economici participanţi la aceste proceduri, în acelaşi timp determinând şi producerea unui prejudiciu patrimonial foarte mare în dauna Consiliului Judeţean Brăila”.

    Potrivit anchetatorilor, încrederea pe care populaţia le-a acordat-o, la vot, celor aleşi preşedinte şi vicepreşedinte al CJ Brăila “nu este susţinută de respectarea de către aceştia, în primul rând, a unor principii etice”.

    În aceleaşi documente se arată că infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii sunt în măsură să lezeze ordinea socială, iar privarea acestora de libertate “este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

    Preşedintele şi vicepreşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu şi Florin Mija, sunt în arest la domiciliu, după ce Tribunalul Galaţi a respins, vineri seară, propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă a lor. În cazul lui Nicolae Moisiu, instanţa a stabilit cercetarea acestuia sub control judiciar.

    Decizia Tribunalului Galaţi nu este definitivă şi a fost contestată de procurori.

    Bunea Stancu este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi conflict de interese, iar Mija, pentru abuz în serviciu în formă continuată.

    Potrivit DNA, în perioada 2009 – 2010, Gheorghe Bunea Stancu, Florin Mija şi Nicolae Moisiu şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila.

    Modul în care au fost organizate şi s-au derulat licitaţiile în perioada de referinţă determinat ca trei societăţi comerciale să deţină monopolul lucrărilor licitate de CJ Brăila, fiind practic singurele firme care participau şi câştigau contractele de achiziţie publică pe plan local şi judeţean.

    În situaţia în care existau şi alţi ofertanţi, firmele agreate fie ofereau preţul cel mai mic, fie îndeplineau “anumite” condiţii apreciate ca esenţiale de către membrii comisiilor de analizare şi evaluare a ofertelor, situaţie care, în mod inevitabil, a dus la câştigarea procedurilor respective, arătau procurorii DNA.

    De altfel, la una din firme, Bunea este, în mod indirect, acţionar, mai spuneau procurorii.

    Totodată, la această situaţie s-a ajuns din cauza exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor, prin alegerea unor oferte financiare neprofitabile, dar şi gestionării ineficiente a bugetului local de către preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care avea şi calitatea de ordonator principal de credite.

    Potrivit DNA, urmare a îndeplinirii în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii menţionaţi s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei şi vătămarea intereselor legitime ale agenţilor economici care au participat la procedurile de achiziţii publice şi au fost descalificaţi în mod discriminatoriu.

    În acelaşi dosar sunt urmărite penal, pentru abuz în serviciu, alte 12 persoane – funcţionari de la CJ Brăila.

  • RECORD pentru justiţia germană: Ecclestone a plătit 100 de milioane de dolari pentru a scăpa de acuzaţiile de corupţie. El risca 10 ani de închisoare

     Banii pe care Ecclestone s-a angajat să-i plătească depăşesc cu mult cele 3,2 milioane de euro achitate, în 2006, de un fost CEO al Deutsche Bank, Josef Ackerman, pentru a scăpa de acuzaţiile de abuz de încredere cu circumstanţe agravante, sumă care reprezenta precedentul record în Germania.

    Fostul cancelar Helmut Kohl, acuzat de deturnare de fonduri din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a acceptat să plătească 300.000 de mărci (circa 150.000 de euro) pentru a pune capăt procesului de la Tribunalul din Bonn, în 2001, în timp ce fostul ciclist Jan Ullrich a obţinut oprirea anchetării sale pentru dopaj, în 2006, în schimbul sumei 250.000 de euro.

    Justiţia germană prevede posibilitatea de a retrage acuzaţiile în schimbul achitării unei sume de bani, chiar şi după ce a început procesul. Potrivit unui raport comandat de Curtea Constituţională din Karlsruhe, în 2012, între 25 şi 33 la sută dintre sentinţe sunt negociate.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Legea care elimină pensiile speciale ale magistraţilor condamnaţi pentru corupţie a fost promulgată

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

    Este vorba despre legea care prevede eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

    Proiectul de lege a trecut tacit de Camera Deputaţilor, în data de 22 octombrie 2013, a ajuns ulterior la Senat, unde a fost amânat în mai multe rânduri.

    Legea a fost adoptată de plenul Senatului în data de 18 iunie, cu 98 de voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” şi o abţinere şi prevede că nu beneficiază de pensia de serviciu şi de indemnizaţie judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie sau fapte asimilate infracţiunilor de corupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buni de plată pentru o bancă în faliment: soluţia austriacă

    În loc de declararea insolvenţei, de natură să afecteze deţinători de obligaţiuni ale băncii garantate de stat şi cu prioritate la plată în valoare de 11 mld. euro, statul a ales să impună pierderi deţinătorilor de obligaţiuni fără prioritate la plată, dar tot garantate în prealabil de stat, în valoare de 890 mil. euro, ba chiar şi foştilor acţionari, cum e cazul băncii germane BayernLB.

    Soluţia în cazul Hypo Alpe Adria impune, în premieră europeană, ca investitorii să suporte o pierdere de 100% din creanţele lor în raport cu o instituţie afectată de criză, după ce în cazul statului grec pierderile asumate de creditorii privaţi ai acestuia au fost parţiale, iar în cazul Ciprului s-a optat pentru aruncarea poverii pe umerii depunătorilor, ca să nu mai fie salvate băncile cu bani publici.

    Cazul băncii austriece intervine în contextul în care guvernul Germaniei a aprobat un proiect de lege care, tot pentru a scuti contribuabilii de a plăti iarăşi salvarea băncilor, obligă creditorii să susţină începând din 2015 băncile aflate în dificultate, proiect ce face parte din legislaţia privind uniunea bancară europeană.

  • Hollande îndeamnă la respectarea “prezumţiei de nevinovăţie” după inculparea lui Sarkozy

     Preşedintele socialist a subliniat asupra principiului “independenţei justiţiei”, a declarat Stéphane Le Foll, purtătorul de cuvânt al Guvernului, la finalul unei şedinţe a Consiliului de Miniştri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Referat DNA: Şeful Poliţiei s-a prezentat la Guvern, la solicitarea premierului, să discute cu Duicu

    Procurorii DNA spun, în referatul din 27 iunie pentru prelungirea arestării lui Adrian Duicu, fostul şef al CJ Mehedinţi, că Petre Tobă s-a prezentat la Guvern pe 13 iunie, la solicitarea premierului Victor Ponta, pentru a discuta cu Duicu.

    Procurorii DNA precizează că “mai multe persoane au fost audiate în calitate de martor şi au fost solicitate înscrisuri de la mai multe instituţii, mijloacele de probă astfel administrate confirmând situaţia de fapt”.

    În acest sens, ei menţionează, printre altele, “declaraţia martorului Tobă Petre, inspectorul general al Poliţiei Române, din care rezultă faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Duicu Ioan-Adrian în sediul Guvernului, prilej cu care acesta din urmă a făcut ‘aprecieri pozitive’ la adresa inculpatului Ponea Constantin Stefan (fostul şef al Poliţiei Mehedinţi, n.r.)”.

    La data de 13 iunie 2013, Duicu s-a deplasat la Bucureşti, spun procurorii. “Aici, de la cabinetul prim-ministrului, l-a sunat pe numitul Ponea Constantin Ştefan, transmiţându-i că la premier se află ministrul afacerilor interne. Apoi, numitul Duicu Ioan-Adrian i-a transmis lui Ponea Constantin Ştefan un SMS, transmiţându-i că prim-ministrul l-a chemat pe Tobă Petre la Guvern. La solicitarea prim-ministrului, numitul Tobă Petre s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul Duicu Ioan-Adrian, care i-a solicitat menţinerea temporară a numitului Ponea Constantin Ştefan în funcţia deţinută şi promovarea sa ulterioară în funcţia de director adjunct al Direcţiei Ordine Publică, solicitare cu care numitul Tobă Petre s-a arătat de acord”, se arată în referatul procurorilor.

    Adrian Duicu şi Ştefan Ponea sunt în prezent cercetaţi în stare de arest pentru fapte de corupţie. Potrivit ordonanţei de efectuare a urmăririi penale, Duicu i-ar fi promis lui Ponea că-şi va folosi relaţiile din Guvern şi din MAI ca să-l menţină temporar pe Ponea în funcţia de inspector şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliţiei Române, precum şi să o numească pe soţia acestuia, Elisabeta Ponea, într-o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.
     

  • Referat DNA: Şeful Poliţiei s-a prezentat la Guvern, la solicitarea premierului, să discute cu Duicu

    Procurorii DNA spun, în referatul din 27 iunie pentru prelungirea arestării lui Adrian Duicu, fostul şef al CJ Mehedinţi, că Petre Tobă s-a prezentat la Guvern pe 13 iunie, la solicitarea premierului Victor Ponta, pentru a discuta cu Duicu.

    Procurorii DNA precizează că “mai multe persoane au fost audiate în calitate de martor şi au fost solicitate înscrisuri de la mai multe instituţii, mijloacele de probă astfel administrate confirmând situaţia de fapt”.

    În acest sens, ei menţionează, printre altele, “declaraţia martorului Tobă Petre, inspectorul general al Poliţiei Române, din care rezultă faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Duicu Ioan-Adrian în sediul Guvernului, prilej cu care acesta din urmă a făcut ‘aprecieri pozitive’ la adresa inculpatului Ponea Constantin Stefan (fostul şef al Poliţiei Mehedinţi, n.r.)”.

    La data de 13 iunie 2013, Duicu s-a deplasat la Bucureşti, spun procurorii. “Aici, de la cabinetul prim-ministrului, l-a sunat pe numitul Ponea Constantin Ştefan, transmiţându-i că la premier se află ministrul afacerilor interne. Apoi, numitul Duicu Ioan-Adrian i-a transmis lui Ponea Constantin Ştefan un SMS, transmiţându-i că prim-ministrul l-a chemat pe Tobă Petre la Guvern. La solicitarea prim-ministrului, numitul Tobă Petre s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul Duicu Ioan-Adrian, care i-a solicitat menţinerea temporară a numitului Ponea Constantin Ştefan în funcţia deţinută şi promovarea sa ulterioară în funcţia de director adjunct al Direcţiei Ordine Publică, solicitare cu care numitul Tobă Petre s-a arătat de acord”, se arată în referatul procurorilor.

    Adrian Duicu şi Ştefan Ponea sunt în prezent cercetaţi în stare de arest pentru fapte de corupţie. Potrivit ordonanţei de efectuare a urmăririi penale, Duicu i-ar fi promis lui Ponea că-şi va folosi relaţiile din Guvern şi din MAI ca să-l menţină temporar pe Ponea în funcţia de inspector şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliţiei Române, precum şi să o numească pe soţia acestuia, Elisabeta Ponea, într-o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.