BusinessMagazin

Tag: conflict

  • Philip Breedlove: Confruntările militare din estul Ucrainei s-au intensificat

    “Situaţia pe linia frontului nu este bună. Confruntările s-au intensificat, ajungând la nivelul anterior acordurilor şi, uneori, chiar depăşindu-l”, a afirmat Breedlove.

    “În unele zone, forţele proruse au avansat spre est, depăşind linia de contact stabilită”, precizează Breedlove.

    Generalul NATO nu a putut confirma cifra de 9.000 de militari ruşi care ar fi prezenţi în Ucraina, avansată de preşedintele Petro Poroşenko.

    “NATO a depistat sisteme de apărare antiaeriană şi sisteme electronice folosite în trecut de trupele ruse. În prezent, vedem aceste tipuri de echipamente în estul Ucrainei”, a spus Breedlove.

    Cel puţin 41 de oameni au murit, în ultimele 24 de ore, în confruntările din estul Ucrainei.

  • Prizonieri ucraineni, obligaţi să defileze în faţa unei mulţimi furioase la Doneţk

    Potrivit AFP, câteva zeci de locuitori din Doneţk îi înconjoară şi aruncă spre ei cu cioburi de sticlă sau diferite obiecte de la ferestrele imobilelor din jur.

    Treisprezece persoane au fost ucise şi aproximativ zece au fost rănite, joi dimineaţă la Doneţk, în estul Ucrainei, în momentul în care un troleibuz a fost lovit de un obuz într-un cartier al oraşului care până în prezent a fost ferit de lupte.

    Acesta este cel mai sângeros atac împotriva civililor de la semnarea acordurilor de pace de la Minsk, în septembrie.

    Ministrul ucrainean al Apărării a acuzat separatiştii proruşi că s-ar afla la originea bombardamentului care a ucis 13 civili, joi dimineaţa, în propriul lor bastion din Doneţk, în estul rebel al ţării. La rândul său, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a acuzat Rusia că “poartă responsabilitatea” bombardamentului, pentru că îi susţine pe separatişti.

    Pe de altă parte, Rusia a acuzat forţele ucrainene că au fost la originea tirului de obuz care a ucis 13 civili într-un troleibuz din Doneţk, afirmând că este vorba despre o “provocare grosolană pentru a submina procesul de pace privind criza ucraineană”.

  • Prizonieri ucraineni, obligaţi să defileze în faţa unei mulţimi furioase la Doneţk

    Potrivit AFP, câteva zeci de locuitori din Doneţk îi înconjoară şi aruncă spre ei cu cioburi de sticlă sau diferite obiecte de la ferestrele imobilelor din jur.

    Treisprezece persoane au fost ucise şi aproximativ zece au fost rănite, joi dimineaţă la Doneţk, în estul Ucrainei, în momentul în care un troleibuz a fost lovit de un obuz într-un cartier al oraşului care până în prezent a fost ferit de lupte.

    Acesta este cel mai sângeros atac împotriva civililor de la semnarea acordurilor de pace de la Minsk, în septembrie.

    Ministrul ucrainean al Apărării a acuzat separatiştii proruşi că s-ar afla la originea bombardamentului care a ucis 13 civili, joi dimineaţa, în propriul lor bastion din Doneţk, în estul rebel al ţării. La rândul său, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a acuzat Rusia că “poartă responsabilitatea” bombardamentului, pentru că îi susţine pe separatişti.

    Pe de altă parte, Rusia a acuzat forţele ucrainene că au fost la originea tirului de obuz care a ucis 13 civili într-un troleibuz din Doneţk, afirmând că este vorba despre o “provocare grosolană pentru a submina procesul de pace privind criza ucraineană”.

  • Siria se plânge la ONU de vizite “ilegale” ale lui Bernard Kouchner şi John McCain

    Într-o scrisoare din data de 24 decembrie, ambasadorul sirian la ONU Bachar Jaafari îl menţionează şi pe influentul senator american John McCain. Acesta din urmă a trecut în mai 2013 din Turcia în Siria pentru a se întâlni timp de câteva ore cu şefi rebeli sirieni.

    Kouchner, fost ministru de Externe, a vizitat în noiembrie zone kurde din nordul Siriei, “fără ca Guvernul sirian să ştie”, se arată în scrisoare.

    Damascul consideră că guvernele ţărilor de origine ale acestor persoane sunt “responsabile” de “încălcarea suveranităţii sale”.

    Scrisoarea, distribuită celor 15 state membre ale Consiliului, solicită ca secretarul general ONU Ban Ki-moon şi Consiliul să “exercite presiuni asupra acestor guverne pentru a lua imediat măsurile necesare împotriva cetăţenilor lor care au intrat ilegal în teritoriul sirian”.

    Ambasadorul sirian mai menţionează vizite efectuate în decembrie 2014 de Peter Galbraith, fost ambasador american în Croaţia, şi în septembrie 2013 de Walid al-Tabtaba’i, fost membru al Parlamentului kuwaitian.

  • Premierul irakian Haidar al-Abadi îndeamnă triburile din ţara sa să se răscoale împotriva organizaţiei Stat Islamic

    “O revoluţie tribală este necesară pentru a debarasa societatea irakiană de acest duşman”, a anunţat biroul lui Abadi, care s-a exprimat în faţa lui Souhaib al-Rawi, noul guvernator al Al-Anbar, o provincie din vestul Irakului ocupată în mare parte de jihadişti din cadrul SI.

    El a apreciat că este “important ca triburile şi fiii provinciei să ia parte la eliberarea zonelor aflate sub controlul organizaţiilor teroriste”.

    Organizaţia sunnită extremistă SI a cucerit în 2014 vaste teritorii în Irak, inclusiv în provincia Al-Anbar, la frontiera cu Siria.

    Obţinerea susţinerii triburilor sunnite este considerată ca fiind esenţială pentru învingerea SI. De altfel, combatanţii tribali – de-acum antrenaţi de către Bagdad – au jucat un rol cheie pentru a împiedica SI să preia controlul total asupra privinciei Al-Anbar.

    Forţele de securitate, care au cunoscut o derută totală în contextul ofensivei SI în iunie 2014 la nord de Bagdad, recâştigă teren de atunci, puţin câte puţin, cu ajutorul atacurilor desfăşurate de coaliţia internaţională coordonată de Statele Unite.

    Haidar al-Abadi şi-a intensificat contactele cu oficiali ai minorităţii sunnite, care s-a simţit exclusă în perioada mandatului fostului premier irakian Nouri al-Maliki.

  • Cel puţin 31 de insurgenţi au fost ucişi în urma unor raiduri aeriene ale armatei pakistaneze

    Raidurile, care au avut loc în Valea Tirrah, în districtul tribal Khyber, au distrus, de asemenea, patru cuiburi de insurgenţi.

    Începând din octombrie, armata pakistaneză efectuează raiduri în regiune împotriva talibanilor şi islamiştilor din cadrul mişcării Lashkar-e-islam.

    “Patru cuiburi de terorişti şi un centru pentru formare de kamikaze au fost distruse. Treizeci şi unu de terorişti, printre care şi kamikaze, au fost ucişi”, precizează comunicatul armatei.

    Armata pakistaneză şi-a intensificat atacurile în regiunile tribale după masacrarea, la 16 decembrie, a 150 de persoane, dintre care 134 de copii, într-o şcoală din Peshawar.

    În urma acestui carnagiu, pe care Pakistanul l-a calificat drept un “mini 11 septembrie”, Islamabadul a anulat, pentru cazurile de terorism, moratoriul privind pedeapsa cu moartea.

    Şapte rebeli condamnaţi au fost spâzuraţi de atunci.

  • Peste 76.000 de persoane, ucise în Siria în 2014. Bilanţul total depăşeşte 200.000 de morţi

    Anul 2014 a fost cel mai sângeros în Siria, bilanţul fiind de 76.000 de morţi; în 2013, războiul civil s-a soldat cu 73.000 de morţi, iar, în 2012, cu aproape 50.000 de morţi, potrivit AFP.

    În 2014, în Siria au fost omorâţi 17.790 de civili, dintre care 3.501 copii, conform bilanţului realizat de Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului. Printre persoanele decedate în 2014 se numără 15.747 de membri ai forţelor opoziţiei şi 16.979 de combatanţi islamişti, majoritatea străini. De partea serviciilor de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, bilanţul este de 12.861 de morţi în 2014. În confruntările armate au murit şi 366 de membri ai mişcării islamiste şiite Hezbollah.

    “În cursul anului 2014, s-a constatat creşterea numărului islamiştilor străini ucişi în confruntările armate”, a declarat Rami Abdel Rahman, directorul OSDO, în contextul în care grupul terorist Stat Islamic a început să ocupe de anul trecut regiuni din Siria şi Irak.

    Siria se confruntă, începând din martie 2012, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant).

  • Damascul anunţă că a doborât un avion de recunoaştere. Israelul afirmă că nu este la curent

    “O sursă militară a anunţat duminică seara că un avion de recunoaştere israelian fără pilot, de tip Skylark-1, a fost doborât în spaţiul aerian al provinciei Quneitra, în apropiere de satul Hader”, situat în zona Platoului Golan, ocupat de Israel din 1967, a anunţat agenţia oficială siriană Sana.

    “Avionul, cu o lungime de doi metri şi 3,12 metri lăţime, are o rază de zbor de 20 de kilometri şi este ghidat printr-o staţie de la sol”, adaugă Sana.

    Dar, “armata israeliană a dat asigurări că nu este la curent cu faptul că un aparat aerian a fost doborât în Siria”, scrie cotidianul israelian Haaretz.

    Aviaţa israeliană a vizat în martie poziţii militare în regiunea Quneitra. Damascul acuză Israelul că susţine rebeliunea în sudul Siriei.

  • Peste 360 de persoane rănite în revoluţia din Ucraina au fost tratate în străinătate, 11 în România

    În total, 363 de persoane rănite în cursul protestelor desfăşurate la începutul anului în Piaţa Independenţei din Kiev au beneficiat de tratament în străinătate.

    Unsprezece persoane au fost spitalizate în România, 144 în Polonia, 58 în Slovacia, 38 în Cehia, 25 în Germania, 24 în Italia, 22 în Lituania, 11 în Austria, 10 în Israel, opt în Letonia, şase în Estonia, trei în Franţa, doi în Spania şi una în Suedia.

    Treizeci şi şase de militari ucraineni răniţi în conflictul separatist din estul ţării au primit îngrijiri medicale în Lituania, Polonia, Estonia şi Germania.

    Revoluţia Euromaidan a avut ca rezultat înlăturarea de la putere a regimului prorus condus de preşedintele Viktor Ianukovici. Conflictul separatist care a urmat s-a soldat cu peste 4.300 de morţi.

  • Peste 360 de persoane rănite în revoluţia din Ucraina au fost tratate în străinătate, 11 în România

    În total, 363 de persoane rănite în cursul protestelor desfăşurate la începutul anului în Piaţa Independenţei din Kiev au beneficiat de tratament în străinătate.

    Unsprezece persoane au fost spitalizate în România, 144 în Polonia, 58 în Slovacia, 38 în Cehia, 25 în Germania, 24 în Italia, 22 în Lituania, 11 în Austria, 10 în Israel, opt în Letonia, şase în Estonia, trei în Franţa, doi în Spania şi una în Suedia.

    Treizeci şi şase de militari ucraineni răniţi în conflictul separatist din estul ţării au primit îngrijiri medicale în Lituania, Polonia, Estonia şi Germania.

    Revoluţia Euromaidan a avut ca rezultat înlăturarea de la putere a regimului prorus condus de preşedintele Viktor Ianukovici. Conflictul separatist care a urmat s-a soldat cu peste 4.300 de morţi.