BusinessMagazin

Tag: concedieri

  • Vezi aici tarile in care se dau afara cei mai multi imigranti

    In momentul de fata, imigrantii din toata lumea resimt din plin
    impactul crizei. Pusi in fata deciziei de a alege pe cine sa
    concedieze, angajatorii prefera sa pastreze angajatii locali, in
    detrimentul celor care vin de peste hotare.


    Unul dintre motivele pentru care se inregistreaza un val atat de
    pronuntat de emigranti care raman fara serviciu este ca, in genere,
    ei lucreaza in domenii extrem de sensibile la orice miscare din
    economie. Cu alte cuvinte, vorbim despre sectoarele in care cererea
    de forta de munca se accentueaza abrupt atunci cand lucrurile merg
    bine, dar si scade dramatic, atunci cand apar si cele mai mici
    probleme.

    Constructiile, turismul sau serviciile reprezinta cateva exemple
    clare in acest sens.

  • Managerii sunt pesimisti: urmeaza concedieri si cresteri de preturi!

    In cadrul anchetei de conjunctura din luna septembrie 2010,
    managerii din industria prelucratoare preconizeaza, pentru
    urmatoarele trei luni, o relativa stabilitate a volumului
    productiei (sold conjunctural +2%), arata datele Statisticii.

    Cititi mai multe despre opiniile managerilor
    din Romania pe www.incont.ro.

  • De unde scoate Guvernul 1,5 mld. euro pentru investitii

    Pe de o parte, statul s-a angajat fata de FMI sa respecte in
    2011 tinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB si in 2012 sa ajunga
    la plafonul de 3% din PIB necesar pentru convergenta cu zona euro,
    in conditiile in care incadrarea in aceste tinte ar urma sa se faca
    exclusiv prin reducerea cheltuielilor sociale (inca 15.000 de
    bugetari concediati pe langa cei 74.000 promisi pentru 2010,
    mentinerea inghetarii pensiilor, eliminarea subventiilor pentru
    incalzire, plafonarea cresterii salariilor in sectorul public,
    desfiintarea celui de-al 13-lea salariu si a altor bonusuri) si nu
    prin majorari de taxe sau impozite.

    Pe de alta parte, din valoarea estimata a deficitului bugetar
    pentru 2011, de 5,7 miliarde de euro, presedintele vrea ca macar
    1,5 miliarde sa mearga in investitii, iarasi fara a recurge la
    majorari de taxe (“trebuie sa facem ceva in zona cheltuielilor
    sociale daca vrem sa construim un kilometru de autostrada”). Pariul
    cel mare pentru autoritati va fi, asadar, sa gaseasca formule noi
    de a taia din cheltuielile sociale (s-a vorbit in ultima vreme de o
    eventuala desfiintare a venitului minim garantat ori de instituirea
    unor salarii variabile in functie de PIB), fara a afecta nici pacea
    sociala, nici sansele de supravietuire a actualului cabinet
    Boc.

    In scrisoarea de intentie catre FMI, Guvernul isi rezerva
    dreptul de a recurge si la alte masuri decat cele specificate mai
    sus, pentru a reusi incadrarea in deficitul bugetar, atat in acest
    an, cat si pe mai departe; rezultatul consultarilor presedintelui
    cu specialistii, in perioada urmatoare, ne va arata exact de unde
    anume vor mai taia autoritatile pentru ca acel “macar 1,5
    miliarde”, suma necesara ca aerul intr-un an preelectoral ca 2011,
    sa poata fi obtinut si folosit in economie.

  • Blue Air da afara piloti si insotitori de bord, in urma reducerii capacitatii de zbor cu 33%

    “Urmeaza un proces de disponibilizare, in urma caruia vor pleca
    in special piloti si insotitori de bord, in conditiile
    restructurarii flotei de avioane”, a declarat Ussama, care a mai
    adaugat ca in prezent sunt 780 de angajati in companie.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Gandul anunta ca Ministerul Transporturilor va analiza
    pana joi propunerile sindicalistilor de echilibrare a bugetelor de
    venituri si cheltuieli, pentru a nu mai fi nevoie de
    disponibilizari la CFR, iar dezbaterea pe programul de
    restructurare amana concedierile dupa 15 septembrie. Statul
    vrea sa vanda in septembrie obligatiuni de stat si certificate de
    trezorerie in valoare de 4,6 miliarde de lei (1,09 miliarde de
    euro), la fel cat anuntase si pentru august.

    Comerciantul de incaltaminte Leonardo a obtinut de la creditori
    aprobarea planului de reorganizare judiciara si acelasi anunt a
    fost facut de Flanco saptamana trecuta: specialistii citati de
    Evenimentul Zilei remarca aceste reusite, in conditiile in care mai putin
    de 5% din companiile intrate in insolventa ating aceasta
    performanta. Cardurile valorice, emise de producatori sau
    comercianti, pot fi o solutie pentru cei care evita sa ofere un
    cadou nepotrivit.

    Cat costa scolile private? intreaba Romania
    Libera    , dand cateva exemple din care reiese ca in medie
    costurile lunare de scolarizare ajung la nivelul unui salariu mediu
    pe economie, cele mai scumpe fiind scolile care predau integral in
    limba engleza si folosesc sistemul scolar american sau cel britanic
    Cambridge. Mai multe banci au ales in al doilea trimestru al anului
    sa majoreze scadentele maxime pe care acorda credite populatiei,
    conform BNR, iar “in cazul creditarii ipotecare exista si semnale
    privind o eventuala relaxare a termenilor de creditare”.

    Riscul valutar ii loveste pe cei cu credite in franci, noteaza Adevarul, in
    conditiile in care francul elvetian s-a scumpit de la inceputul
    anului cu peste 40 de bani, ajungand la 3,23 lei, din cauza
    apetitului investitorilor pentru monedele considerate de refugiu,
    iar restantele la imprumuturile in franci au crescut de peste noua
    ori in intervalul iunie 2009 – iunie 2010. De miercuri vin noi
    scumpiri; pretul uleiului va creste cu cel putin 15%, fiindca
    semintele de floarea soarelui se vand la pret dublu fata de anul
    trecut.

    Motorina si benzina se lupta pentru un loc fruntas in topul
    scumpirilor la nivel european, socoteste Ziarul Financiar,
    observand ca Romania se numara printre tarile cu cea mai puternica majorare a
    preturilor la carburanti la nivel european (locul 7 din 27), de la
    inceputul anului si pana acum. In ultimii cinci ani, 25 de fabrici
    detinute de cei mai mari producatori ai industriei alimentare si a
    bauturilor si-au inchis portile, aproape 3.000 de persoane fiind
    disponibilizate in urma acestor decizii de restructurare.

  • Berceanu pregateste listele de concedieri de la CFR

    “O sa le prezint sindicatelor acest program, care are si
    disponibilizari, dar nu este batut in cuie, este o propunere. Daca
    in discutiile cu sindicatele vom gasi si alte solutii de reducere a
    cheltuielilor si crestere a veniturilor o sa se diminueze numarul
    disponibilizatilor”, a afirmat Berceanu, la deschiderea circulatiei
    pe pasajul de la Brazi de pe centura Ploiesti. El a aratat ca
    pierderile de la calea ferata sunt de circa 600- 700 milioane lei
    anual.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semne rele pe Wall Street. Bursele scad, investitorii se tem de un al doilea val de recesiune

    Indicele Dow Jones al bursei din New York a cazut cu 189 de puncte, ajungand la
    10,271.71, iar S&P 500 a pierdut 2%. Indicele compozit Nasdaq a
    coborat cu 44 de puncte – o depreciere de 2%.

    Dupa ce in zilele precedente, profiturile bune anuntate de
    retele comerciale ca Wal-Mart, Home Depot sau Target au sustinut
    cresterea burselor, datele macro publicate joi i-au intors pe
    investitori la cea mai mare temere a lor – spectrul unui al doilea
    val de recesiune, sau in cel mai bun caz o incetinire substantiala
    a redresarii economice a SUA.

    Ultimul raport al Departamentului Muncii vorbeste de cresterea
    la cel mai mare nivel din ultimele noua luni a cererilor de intrare
    in somaj – e vorba de cei ce solicita pentru prima data ajutor de
    somaj: in ultima saptamana, numarul celor ramasi fara slujba a
    crescut neasteptat de mult, pentru a treia saptamana consecutiv,
    ajungand la 500.000, dupa ce saptamana trecuta
    era de 488.000. “Pragul psihologic de 500.000 este foarte dificil
    de suportat. Pentru ca poti uneori sa ignori o cifra mare si sa
    zici ‘in fine, e vorba doar de o saptamana’. Dar cand ai saptamana
    dupa saptamana cu cresteri, e clar vorba de o tendinta negativa”,
    afirma Tim Quinlan, economist la Wells Fargo.

    In acelasi timp, indexul principalilor indicatori economici,
    care masoara perspectiva performantei economice, a crescut in iulie
    abia cu 0,1%, desi analistii se asteptasera la 0,2%. In anumite
    zone, semnele rele au venit brutal: indicele activitatii economice
    masurat de Rezerva Federala din Philadelphia a ajuns la -7,7 in
    august, ceea ce indica o scadere a activitatii de productie in
    estul Pennsylvaniei, sudul statului New Jersey si Delaware, dupa ce
    analistii se asteptau la o valoare pozitiva de 7,5 a indicelui.

    “Stirile de azi despre economia americana au fost pur si simplu
    ingrozitoare”, a comentat Paul Ashworth, economist la Capital
    Economics, intr-o nota catre investitori. Semnificatia lor este
    aceea ca orice crestere de profit la o companie, de genul celor ce
    au miscat pietele in sus zilele trecute, nu are nici un sens atata
    vreme cat perspectiva economiei nu e buna, cat consumul si
    productia scad si somajul creste. “Toti banii din bilanturile
    companiilor nu inseamna nimic pentru consumatori, atata vreme cat
    firmele nu incep sa angajeze, cat nu se creeaza locuri de munca”,
    adauga Tim Quinlan.

    COMPANIILE NU MAI AU ANGAJATI DE CONCEDIAT

    Christian Tegllund Blaajberg, chief equity strategist la Saxo
    Bank, afirma intr-un comentariu remis BUSINESS Magazin ca nu va mai
    trece mult si actiunile insesi vor incepe sa scada, dintr-un motiv
    simplu: companiile incep sa-si epuizeze parghia restructurarii prin
    concedieri de personal, iar productivitatea incepe sa se reduca,
    “pentru ca angajatii nu pot fi mai productivi de atat”.

    Pe termen scurt, afirma Blaajberg, costul muncii va stagna,
    pentru ca nu poate fi stimulata productivitatea prin salarii mai
    mari fara a afecta marjele de profit ale companiilor si profitul pe
    actiune. Mai devreme sau mai tarziu insa, efectele acestei politici
    isi vor spune cuvantul: fie stagnarea veniturilor salariale “pune
    presiune asupra consumului viitor, fapt ce va duce, in final, la un
    nivel mai scazut al vanzarilor”, perpetuand astfel cercul vicios
    din economie, fie companiile se decis sa recurga la stimulente
    salariale pentru a creste productivitatea, ceea ce le va afecta
    profitul. In ambele cazuri, consecinta va fi deprecierea actiunilor
    la burse.

    Cat despre crearea de noi locuri de munca, despre care se
    vorbeste atat de mult de ambele parti ale Atlanticului, analistul
    Saxo Bank considera ca “Marea Recesiune a lasat in urma un nivel
    neobisnuit de ridicat al somajului, care nu pare sa arate semne de
    normalizare in urmatorii ani. De fapt, o serie de studii au
    demonstrat ca, pentru a atinge nivelurile dinainte de recesiune,
    este nevoie de inca 17 ani la nivelul estimat al cresterii
    locurilor de munca”.

  • Revista presei economice din Romania

    Guvernul este decis sa modifice Codul Muncii pana in luna
    octombrie, fie si prin asumarea raspunderii in Parlament, anunta
    Evenimentul Zilei; noua lege ar trebui sa stimuleze angajarea in regim part-time si sa
    “flexibilizeze” contractului individual de munca, contractul
    colectiv de munca si salariile. Atac cu preturi mici la centrale
    termice: celor care se debranseaza de la sistemul centralizat de
    incalzire li s-au pregatit oferte promotionale.

    Finantele nu renunta la dobanzile de pana in 7% si se imprumuta
    iarasi prin titluri de stat, insa doar cu o treime din valoarea programata initial,
    informeaza Gandul. Dupa ce ajunsese la o cota de 36% din
    pia­ta la inceputul anului, contrabanda cu tigari s-a redus cu 14%,
    pe fondul schimbarilor legislative, ceea ce inseamna ca pierderile
    la bugetul statului vor fi mai mici cu aproape 170 milioane de euro
    in 2010.

    Cat mai platim pentru manopera unei case? Fata de perioada
    2007-2008, mesterii au redus tarifele cu peste 25%, pe fondul
    lipsei de comenzi, dar si al micsorarii preturilor la materialele
    de constructii, socoteste Adevarul. Recordul recent de noua
    ore de intarziere a unui tren al CFR nu l-a impresionat pe
    ministrul transporturilor, Radu Berceanu, care invoca in continuare
    “greaua mostenire” si lipsa de bani; Romania a investit in reparatii
    si modernizari 147 de euro pe kilometrul de cale ferata, fata de
    8.500 de euro in Bulgaria.

    Johnson Controls, unul dintre principalii parteneri ai Dacia,
    este primul furnizor Ford care ajunge la un acord pentru deschiderea unei fabrici in Craiova, scrie
    Romania Libera. Daca de la 1 ianuarie 2011 va intra in
    vigoare ordinul BNR ca toate bancile sa-si raporteze rezultatele
    dupa standardele contabile internationale, primele care vor avea de
    castigat vor fi bancile listate (BRD, Banca Transilvania si
    Carpatica) si CEC, care pana acum au raportat conform standardelor
    romanesti, mai dure.

    Principala etapa a restructurarii administratiei locale s-a
    incheiat ieri, insa Guvernul nu pare a sti care sunt economiile facute prin
    eliminarea din administratie a 53.000 de bugetari, singura cifra
    enuntata de vreun oficial fiind de 1,5 mld. lei in 2010 (0,3% din
    PIB), estimare a ministrului administratiei Vasile Blaga, constata
    Ziarul Financiar. Piata valutara este mai animata decat vara
    trecuta, cu schimburi de 35 miliarde de euro in iulie, cu 26% mai
    mult decat in aceeasi luna a lui 2008.

  • BNR: tinta de inflatie s-a modificat, obiectivul de adoptare a euro in 2015 ar putea fi rediscutat

    “Influenta majorarii TVA asupra preturilor, calculata de
    specialistii nostri, este de circa 2,9% in runda I”, apreciaza
    Isarescu. Cat despre runda a doua, efectele vor fi modeste, de
    ordinul unei cresteri a preturilor de 1%, chiar daca BNR n-are
    acelasi optimism ca specialistii FMI, care considera ca ele vor fi
    neglijabile, tot din cauza cererii scazute din economie.

    Acolo unde exista scumpiri mai importante, ele au la baza si
    alti factori, ca de pilda la tigari, unde pretul unui pachet ar
    urma sa se majoreze cu peste 5%, fiindca acciza se va aplica la un
    nivel de baza mai mare (la pretul cu TVA).

    BNR a modificat prognoza de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la
    3,1%, dupa ce pentru anul in curs, estimarea privind rata inflatiei
    a fost majorata de la 3,7% la 7,8%. Tinta de inflatie pentru acest
    an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.

    In context, guvernatorul BNR a mentionat pentru prima oara
    posibilitatea ca tinta privind adoptarea euro in 2015 sa fie
    rediscutata, desi banca centrala continua “sa se bata” pentru ea.
    “Daca evolutiile duc spre altceva si tinta nu mai e credibila,
    evident ca trebuie sa o rediscutam”, a spus Isarescu, referindu-se
    la criteriile de aderare la zona euro – inflatia sa nu urce cu
    peste 1,5% peste media din cele mai performante trei state ale
    eurozonei, deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si
    datoria publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga
    stabilitatea cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa
    varieze cu mai putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de
    euro. Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
    mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
    euro, insa in ultimul an a crescut sustinut, ajungand in aprilie la
    34% din PIB.

    Guvernatorul BNR s-a folosit de prilejul iesirii in public –
    prezentarea raportului asupra inflatiei – pentru a comenta
    afirmatiile presedintelui Traian Basescu privind “obraznicia”
    bancilor, vinovate de a fi dezechilibrat bugetul dand credite cu
    buletinul. Isarescu apreciaza ca este normal pentru banci sa aiba
    un comportament prociclic, respectiv sa profite de boom-ul economic
    ca sa dea credite cu larghete (“bancile iti dau umbrela cand e
    soare si o iau cand ploua”), dar nu e normal un asemenea
    comportament prociclic din partea guvernantilor, respectiv sa ofere
    cresteri de salarii si pensii de natura sa incurajeze creditarea de
    consum, adica asa cum s-a intamplat la noi in 2007-2008.

    Cat priveste recentele declaratii ale ministrilor Vladescu,
    Videanu si ale premierului Emil Boc ca de la anul sunt posibile din
    nou majorari de salarii in sectorul public, Mugur Isarescu
    considera ca ele sun premature, intrucat mai intai trebuie operate
    concedierile masive de care e nevoie in sectorul bugetar “si apoi
    discutam”.

    In perspectiva mentinerii deficitului bugetar in limita de 6,8%
    din PIB, Guvernul a convenit cu FMI ca anul acesta vor mai fi
    disponibilizati circa 74.000 de angajati din sectorul public, pe
    langa cei aproape 30.000 care au iesit din sistem de la inceputul
    anului pana acum. Recent, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR,
    declara ca un sfert dintre bugetari (circa 345.000) ar trebui sa
    fie concediati astfel incat salariile bugetarilor sa revina la
    nivelul dinainte de reducerea cu 25%.

    Despre masurile de austeritate preconizate si convenite cu FMI,
    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, a comentat ca
    “atingerea tintelor de disponibilizari din sectorul bugetar va fi o
    provocare extrem de mare si va necesita o vointa politica
    puternica”.

  • Concedierea a 74.000 de bugetari convenita cu FMI este insuficienta, afirma presedintele Basescu

    Conform intelegerii cu FMI, autoritatile urmeaza sa dea afara
    anul acesta 74.000 de angajati din sectorul bugetar si inca 15.000
    in 2011. Presedintele a amintit ca in 2009 au fost disponibilizati
    18.000 de bugetari, iar anul acesta au mai plecat din sistem inca
    27.265 de oameni.

    Traian Basescu a precizat ca toate concedierile sunt strict
    necesare si ca trebuie accelerate, intrucat in prima jumatate a
    anului, structura bugetului arata un dezechilibru clar in favoarea
    cheltuielilor sociale – 31% din buget a fost alocat pentru salarii,
    45,6% pentru pensii si programe sociale si doar restul de nici 14%
    pentru cheltuieli materiale. Aceasta explica de ce apelul unor
    critici la reducerea cheltuielilor materiale ale aparatului
    guvernamental, ca solutie de evitare a concedierilor, nu se
    justifica. “Ministerele au nevoie de bani de energie, de curatenie,
    de masini – reducerea cheltuielilor materiale are o limita”, a spus
    seful statului.

    Basescu a adaugat ca PDL este singurul partid care si-a asumat
    programul de austeritate – “ma rog la Dumnezeu sa-l si
    implementeze” – si ca acest program trebuie sa continue si in 2011,
    pentru ca Romania nu mai poate continua sa “cerseasca” imprumuturi
    pentru salarii si pensii, in loc sa ia credite pentru a face
    autostrazi. “O tara care se imprumuta ca sa poata plati salariile
    si pensiile este o tara de mana a doua”, a declarat el.

    In context, presedintele a criticat insa faptul ca nici nu s-au
    incheiat “ecourile conferintei de presa” de dupa negocierile cu FMI
    si Comisia Europeana si deja au fost ministri care au iesit sa
    declare ca salariile din sectorul public vor putea fi majorate din
    nou de la anul. Traian Basescu n-a nominalizat nici un ministru,
    insa in ultimele zile, ministrii Adriean Videanu si Sebastian
    Vladescu au anuntat ca salariile bugetarilor ar putea creste
    treptat de la anul, urmand sa se apropie de nivelul dinaintea
    reducerii cu 25% din acest an. Ulterior, premierul Boc a precizat
    la randul sau ca daca nu se va acorda al 13-lea salariu (adica asa
    cum s-a convenit cu FMI) si daca statul se va incadra in nivelul de
    cheltuieli salariale de 39 de miliarde de lei stabilit cu FMI,
    salariile ar putea creste in medie cu 10%.

    Cat priveste soarta concediatilor, presedintele a precizat ca
    exista 3 miliarde de euro alocate din bani europeni pentru
    recalificari profesionale si ca ei trebuie folositi. “Doresc sa le
    transmit insa mesajul si lor, si liderilor sindicali care ii
    reprezinta cu veselie: primii responsabili de neatragerea
    fondurilor europene sunt ei, ministrii au doar responsabilitate
    politica”.

    Basescu a admis insa ca piata muncii din Romania nu mai poate
    oferi insa acum nici posibilitate de absorbtie rapida a fortei de
    munca, nici un nivel inalt al salariilor in sectorul bugetar, iar
    “acesta e un adevar ce trebuie recunoscut” si in aceasta lumina
    trebuie privita migrarea in strainatate a medicilor, a profesorilor
    sau a altor specialisti care “nu pot fi platiti asa cum
    merita”.

    El a dat insa o conotatie pozitiva faptului ca exista categorii
    de oameni care prefera sa plece sa munceasca in strainatate: in
    fond, spune el, “liberalizarea pietei muncii a fost cel mai
    important obiectiv al Romaniei – dreptul nostru de a pleca acolo
    unde ne e mai bine”. Basescu le-a multumit romanilor care au ales
    sa plece sa lucreze in strainatate, in loc sa ramana in tara si sa
    ceara ajutoare sociale.