BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • Ioan Niculae va construi cea mai inalta cladire din Romania. Afla unde si cat costa

    Omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro,
    intentioneaza sa construiasca in cinci ani un complex imobiliar
    care va cuprinde si doua turnuri de 32-33 de etaje. Ansamblul, care
    va cuprinde in total cinci cladiri si o galerie comerciala, va fi
    ridicat pe un teren de 7 hectare langa Carrefour Orhideea.
    Investitia totala este estimata de omul de afaceri la jumatate de
    miliard de euro. “Consider ca acesta va fi noul centru financiar al
    Bucurestiului. Nu mi-am propus sa fac cea mai inalta cladire din
    Capitala. Dar PUZ-ul nostru (planul urbanistic zonal – n.red.)
    prevede ca cele doua turnuri sa aiba 32-33 de etaje, va fi unul mai
    mare si unul mai mic. In centrul vechi al Bucurestiului nu se mai
    poate face nimic din punct de vedere imobiliar”, a declarat pentru
    gandul Ioan Niculae.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Jumatate dintre cladirile din centrul vechi al Bucurestiului se pot prabusi la un seism de 7 grade

    “Centrul vechi al Bucurestiului este un satulet de provincie
    prafuit pe langa centrul altor orase, cum ar fi Praga.Are doua
    strazi cu casute care stau sa cada si cu carciumi in care te duci
    sa bei o cafea la pret triplu fata de alta locatie si in care
    nimeni n-a bagat un ban in consolidare”, a spus Dumitrascu. El a
    adaugat ca aproximativ 90% din cladirile centrului vechi sunt in
    sectorul 3.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Ce facem cu cladirile istorice

    Un exemplu care ilustreaza foarte bine aceasta idee este Royal
    William Yard, un ansamblu de cladiri construite intre 1826 si 1835
    in zona Plymouth, ce adaposteau ateliere, depozite si spatii de
    luat masa pentru personalul naval britanic. Inchiderea acestui
    centru ca urmare a masurilor de reducere a costurilor luate de
    Marina Britanica in 1992 a facut ca locul sa ramana in parasire,
    pâna când a intrat in atentia unui dezvoltator cu experienta in
    restaurarea monumentelor istorice, Urban Splash.

    Cladirile din complexul cu o suprafata de circa 6,5 hectare au fost
    restaurate atent si transformate in peste 200 de apartamente,
    spatii comerciale si birouri, care s-au vandut rapid, cumparatorii
    fiind atrasi de incarcatura istorica a locului si de privelistea
    superba, altadata inacessibila publicului. Spatiile comerciale si
    birourile de la Royal William Yard s-au ocupat aproape in
    intregime, iar acum mai sunt disponibile doar câteva apartamente,
    la preturi cuprinse intre echivalentul a 300.000 si 700.000 de
    euro.

    La randul sau, Portland Royal Naval Air Station, din apropiere de
    Chesile Beach din Dorset, a devenit Osprey Quay, un proiect ce
    cuprinde locuinte luxoase si scumpe, o zona pentru ambarcatiuni,
    dar si un sat care ii va gazdui pe sportivii participanti la
    probele nautice de la Olimpiada din 2012 de la Londra.

    Un alt proiect ce ar trebui sa fie gata pana in 2014 este in
    desfasurare tot la Plymouth, intr-o baza navala dominata de
    cladirea Amiralitatii, construita in secolul al XVIII-lea, unde au
    fost gazduite de-a lungul timpului persoane importante, ca Winston
    Churchill sau regele George al VI-lea. Pe langa spatiul ce va fi
    folosit pentru construirea de locuinte, care se vor alatura
    cladirii restaurate a Amiralitatii, centrul are si o retea de
    tuneluri secrete, bune de inflacarat imaginatia publicului,
    folosite pe timp de razboi drept centru de informatii si
    telecomunicatii. Locul va fi transformat intr-un data center. Acest
    proiect a atras deja nu numai interesul unora dintre parintii cu
    copii aflati la studii superioare in Plymouth, ci si al unor
    investitori din Orientul Mijlociu sau Extremul Orient.

  • Cum a gasit Nusco in criza chiriasi pentru un turn de birouri cu 18 etaje

    Michele Nusco, cel care
    co­ordoneaza afacerile din Ro­mania ale familiei oa­menilor de
    afaceri italieni Nusco, care au extins pe piata locala afacerea cu
    usi la inceputul anilor ’90, povesteste, proaspat intors de pe
    santierul turnului de birouri Nusco Tower, ca “terenul pe care se
    afla proiectul a fost cumparat in 2001-2002 pentru un show-room al
    fabricii de usi, dar eu am dorit apoi sa facem un turn cu 18
    etaje”.

    Nusco a facut, la fel ca
    numerosi oameni de afaceri locali, pasul dinspre pro­ductie catre
    imobiliare in perioada de boom a pietei si s-a trezit in fata
    situatiei de a incepe lucrarile la o investitie de circa 40 de
    milioane de euro la inceputul anului 2008, exact cand piata isi
    incepea declinul.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • Vizavi de Banca Nationala se vor construi cladiri de birouri

    “Tot frontul de cladiri de vizavi de Banca Nationala, incepand
    de la intersectia strazilor Doamnei cu Academiei si pana la sediul
    Bibliotecii Nationale va fi demolat si vor fi construite imobile de
    birouri si o parcare subterana cu 200 de locuri”, a spus Isarescu,
    intrebat de
    MEDIAFAX     daca Terasa Doamnei va fi demolata.

    Parcarea va fi dispusa pe patru niveluri subterane, potrivit
    guvernatorului BNR.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Dezvoltatorii imobiliari, amenintati de faliment din cauza impozitului

    “In perioada urmatoare, veti vedea ca autoritatile locale vor
    cere falimentul unor dezvoltatori pentru ca acestia nu vor putea
    plati impozitul pus pe cladire, de 1,5% din valoarea acesteia, si
    nu vor putea obtine credite pentru a-l achita”, a spus Biris.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top BM: Cele mai mari chirii din Bucuresti – GALERIE FOTO

    Majoritatea agentilor de vanzari au sustinut in ultimele luni ca segmentul de lux va fi mai putin afectat de catre criza economica, fie ca era vorba de industria auto, de sectorul imobiliar sau de fashion. “Nu putem discuta despre criza segmentului imobiliar de lux, in principal din cauza zonelor exclusiviste, care au fost scumpe chiar si inainte de 1989 si care vor continua sa tina stacheta sus. Cererea constanta pentru aceste zone si un numar relativ limitat de proprietati de lux disponibile spre inchiriere mentin preturile, impiedicand o reducere a chiriilor in ritmul actual al pietei”, spune Raluca Plavita, senior consultant in cadrul departamentului rezidential al DTZ Echinox.

    Scaderea generala a pietei nu a trecut insa fara a lasa urme asupra segmentului de inchirieri a proprietatilor de lux. Agentii de profil vorbesc de o scadere medie a chiriilor de 15-20% in acest an, procentul de scadere fiind dependent de amplasarea proprietatii si de facilitatile si finisajele acesteia. “Daca facem o comparatie intre nivelul de inchiriere in primul trimestru din 2009 comparativ cu perioada similara a anului trecut, vom observa ca rezulta o scadere pe piata inchirierilor intre 10 si 40%”, spune la randul sau Bogdan Barbulescu, broker in cadrul companiei imobiliare Regatta.

    2008 a fost insa un an foarte bun pentru piata de profil, cu foarte multe tranzactii incheiate la o valoare a chiriei lunare mai mare de 5.000 de euro. Potrivit datelor furnizate de catre companiile imobiliare pentru BUSINESS Magazin, cea mai mare chirie parafata anul trecut este de 16.500 de euro pe luna, agentul fiind Perfect Casa. Proprietatea este reprezentata de o vila cu subsol, etaj si mansarda, 21 de camere si o curte cu o suprafata de 500 de metri patrati. Zona din apropierea Gradinii Icoanei este mentionata de altfel de catre specialisti ca fiind una dintre cele mai cautate de catre doritorii unei proprietati imobiliare de lux – fie pentru achizitie, fie pentru inchiriere – alaturi de Kiseleff, Aviatorilor, Primaverii, Dorobanti, Soseaua Nordului sau Floreasca. “Ulterior sunt vizate caracteristicile care definesc din punct de vedere tehnic imobilul, si anume suprafata generoasa, camerele spatioase si cu terase frumos amenajate si baile, care sa fie intr-un numar cat mai apropiat de cel al camerelor de locuit. Au fost situatii in care ne-a fost solicitata o proprietate cu un numar egal de bai si dormitoare”, afirma Jeni Dragomir, presedintele Perfect Casa.

    In ceea ce priveste vilele, despre care brokerii de profil spun ca sunt cele mai cautate, suprafata aferenta a terenului si amenajarile acestuia – gradinile si spatiile de joaca pentru copii – sunt cele mai importante. Un exemplu in acest sens este si a doua proprietate din clasamentul celor mai mari contracte de inchiriere semnate anul trecut in Bucuresti. Este vorba de o vila din Dorobanti cu sase camere, cu o suprafata utila de 450 de metri patrati, suprafata terenului fiind de 200 mp. “In general, cea mai mare parte a acestor proprietati sunt localizate in constructii noi sau vile vechi, din perioada interbelica, renovate”, continua Barbulescu de la Regatta, agentul de inchiriere al proprietatii.

    Vilele domina, de altfel, clasamentul BUSINESS Magazin, ca si in cazul celor mai scumpe locuinte vandute anul trecut, in timp ce apartamentele sunt mai putine, reprezentate in special de duplexuri, triplexuri sau penthouse-uri. Cea de a treia proprietate din clasament este un apartament cu sase camere din zona Herastrau, inchiriat la o valoare de 7.500 de euro pe luna, iar pe locul urmator apare un penthouse din zona Dorobanti, amplasat intr-un imobil construit anul trecut. Chiria acestei proprietati este de aproximativ 7.100 de euro pe luna; conform reprezentantilor agentului de inchiriere, DTZ Echinox, proprietatea a fost inchiriata de catre presedintele unei companii din industria auto.

    “Clientul tipic al acestor proprietati este expat, in general din top/senior management sau diplomat”, creioneaza pe scurt Raluca Plavita portretul celor ce platesc chirii lunare de peste 5.000 de euro pentru o locuinta. Un portret mai amanuntit, realizat de agentii din domeniu, arata o persoana de regula casatorita, cu unul sau mai multi copii, in general de sex masculin, care nu are inca un domiciliu stabil in tara si in oras – fiind astfel inclinat sa plateasca o chirie mai mare pentru o proprietate de lux.

  • BNP Paribas: Chiriile pentru birouri au scazut cu 10% in Bucuresti

    "Chiriile urmeaza un tren descendent ca urmare a unei cereri mai slabe si a cresterii stocului de spatii noi", se arata in studiul companiei. Potrivit acestuia, chiria medie anuala a fost anul trecut de 258 de euro pe metru patrat (21,5 euro/mp/luna) pentru cladirile de birouri clasa A, considerate proprietati de prim rand, in timp cladirile de clasa B amplasate in zonele secundare au avut o chirie anuala cuprinsa intre 180 euro/p si 216 euro/mp.

     

    Totalul spatiilor de birouri inchiriate anul trecut in Bucuresti s-a ridicat la 312.000 mp, fata de 435.000 mp in urma cu un an si 268.000 mp in 2006. "Totalul noilor spatii finalizate la sfarsitul lui 2008 au dus stocul total al spatiilor de birouri din Bucuresti la 1,9 milioane de metri patrati. (…) Finalizarea a 450.000 de metri patrati de birouri in 2009 va creste presiunea de scadere a chiriilor ca rezultat al deteriorarii fundamentelor pietei de inchirieri, in contextul dificultatilor economice", se spune in studiul citat.

     

    Rata de neocupare a crescut la finalul anului trecut la 4,5%, de la 2% in trimestrul IV din 2007. In acelasi timp, randamentele potentialilor investitori au crescut de la niveluri in euro de 6,5 – 6,75% in primul trimestru din 2008 la 8% in cea de a doua parte. Cele mai bune randamente se inregistreaza in Moscova (10%) si Kiev (15%), in timp ce orasele din Germania ofera cele mai mici randamente – 5% in Munchen, 5,1% in Hamburg, 5,15% in Frankfurt si 5,3% in Berlin.

     

    BNP Paribas Real Estate este prezenta si pe piata locala, schimbandu-si numele recent din Atisreal Romania. Compania are 3.600 de angajati in 14 tari si a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 600 de milioane de euro.
     

  • CBRE Eurisko: Multe dintre proiectele de birouri anuntate vor fi intarziate

    Cresterea ofertei pe piata spatiilor de birouri din Bucuresti a continuat si in 2008, an in care cladirile finalizate au suplimentat stocul existent cu aproximativ 300.000 metri patrati. Acest nivel este cu 25% mai mare decat cel al anului precedent. La sfarsitul anului 2008 stocul de birouri a atins 1.260.000 mp potrivit CBRE Eurisko, in timp ce consultantii Colliers International estimeaza un stoc de aproximativ un milion de metri patrati, diferentele fiind date de criteriile de stabilire a clasei unei cladiri de birouri.

     

    Printre cele mai importante proiecte de birouri care sunt anuntate spre finalizare in acest an se numara City Gate, Floreasca Business Park, Global City, Willbrook Platinum Business & Convention Centre si a doua faza din zona de birouri a proiectului Upground.

     

    Noile spatii de birouri finalizate in 2008 pastreaza acelasi specific 2007, suprematia apartinand tot zonei de nord, noteaza analistii CBRE Eurisko. Aproximativ 46% din birouri finalizate anul trecut au fost in nordul Bucurestiului, incluzand aici Baneasa – {oseaua Bucuresti – Ploiesti (parcul de afaceri Baneasa Technology Park) si Pipera – {oseaua Pipera-Tunari (cele mai mari cladiri livrate fiind Upground Office Building – Faza 1, Twin Towers Barba Center B si Conect III). De altfel, doar Pipera a inregistrat 27% din totalul livrarilor anului trecut, 80.000 mp finalizandu-se in perimetrul cuprins intre Bulevardul Dimitrie si {oseaua Pipera-Tunari.

     

    Pe locul doi in ceea ce priveste oferta noua de birouri se afla deja consacrata de vest, care a cumulat 21% din totalul spatiilor livrate anul trecut. Zona care a inceput sa capteze atentia dezvoltatorilor de spatii de birouri 2005, s-a remarcat anul trecut prin livrarea a doua parcuri detafaceri dimensiuni, Westgate Park – Faza 2 si Sema Parc – Courtyard building, care au sporit stocul birourilor din zona cu aproximativ 42.000 mp.

     

    Rata de neocupare a inregistrat o crestere de circa 6 % catre finalul anului, spatiile de birouri de clasa A atingand nivelul de 2%, in timp ce pentru spatiile de clasa B, rata de neocupare a fost de 7,5%, potrivit analizei CBRE Eurisko. Acest grad de neocupare ridicat comparativ cu anii precedenti se explica prin oferta generoasa din unele zone ale orasului.

     

    Un exemplu in acest sens este dat de Pipera care, din cauza infrastructurii precare, nu a reprezentat o alternativa viabila pentru anumite categorii de chiriasi, in pofida cladirilor de calitate superioara livrate si a preturilor avantajoase oferite de proprietari.

     

    In ceea ce priveste domeniile cele mai active din punct de vedere al relocarii, companiile din sectorul serviciilor financiare si cele din domeniul IT si Telecomunicatii si-au mentinut suprematia din anii trecuti. Companiile din sectorul productiei industriale si energetice, dar si cele apartinand domeniului servicii pentru afaceri au ales, intr-o proportie considerabila, sa isi relocheze sediile in 2008.

     

    Nivelul mediu al chiriilor pentru birourile de clasa A din partea de centru – nord a Capitalei a inregistrat valori constante in primele trei trimestre ale anului (22-24 euro/mp/luna), ultimul trimestru fiind caracterizat de o usoara depreciere (21-23 euro/mp/luna).

     

    Catre sfarsitul anului trecut, nivelul mediu al chiriilor in zona de nord a fost de 18-20 €/mp/luna (in Pipera integistrandu-se un nivel mai scazut al chiriei, 12-14 euro/mp/luna), iar in partea de vest si in cea de est chiriile s-au situat in intervalul 14-16 euro/mp/luna.
     

  • Pariuri gresite pe imobiliare

    Acum doi ani, imediat dupa ce a incasat banii pe cele 75% din actiunile Domo vandute catre fondul de investitii Equest, Lorand Szarvadi a cheltuit o buna parte din bani pe un teren de 100 de hectare in nord-vestul Capitalei.

    Planurile pentru acel teren au fost de la bun inceput foarte ambitioase. Lorand Szarvadi, CEO al retailerului de electronice, cumparase terenul impreuna cu partenerul sau de afaceri Ferenc Hegedus, pentru 25 de milioane de euro, din care Szarvadi a avut o contributie de peste 95%, potrivit estimarilor din piata. Familiile Szarvadi si Hegedus, care detinusera circa trei sferturi din companie, aveau in cont atunci aproximativ 42 de milioane de euro, aferente celor 50% vandute – restul de 25% din actiuni apartineau fondurilor de investitii Westerham si RAEF, o a doua transa a tranzactiei, de 12,5 milioane de euro, fiind platita de Equest dupa cateva luni.
     
     Suma platita pe terenul de 100 de hectare era impresionanta, dar planul lui Szarvadi o justifica: seful Domo voia sa con­struiasca un mini-orasel, cu 1.000 de apar­tamente si 1.000 de vile. “Cand iei decizia sa bagi aproape toti banii intr-un teren, o faci cu o oarecare teama, pentru ca este un risc enorm. Pe noi ne-a furat cresterea exploziva a pietei imobiliare, care nu prea lasa loc de esecuri pe atunci”, declara acum Szarvadi, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.
     
    Omul de afaceri explica in urma cu aproape un an decizia de a paria aproape totul pe o singura investitie prin faptul ca nu avea timp sa se ocupe de proiecte mici si ca trebuia sa profite de sansa momentului. “Eram constient ca este un proiect pe termen lung, dar la cum se aratau perspectivele atunci, proiectul merita tot efortul”, spune Szarvadi, care planuia sa ia un credit de 350-400 de milioane de euro pentru constructii si sa atraga in parteneriat un dezvoltator rezidential, in schimbul unui pachet minoritar in aceasta afacere.
     
    Planurile sale au ramas insa doar pe hartie. Piata imobiliara incepuse sa dea semne de regres inca din al doilea trimestru al anului trecut, cu stagnari ale preturilor la apartamentele vechi si un volum de tranzactii de investitii mai mic decat in 2007, iar a doua jumatate a lui 2008 a adus tot ce putea fi mai rau: s-a inchis robinetul creditarii, atat pentru majoritatea dezvoltatorilor, cat si pentru doritorii de locuinte. Iar seful Domo nu a putut face altceva decat sa priveasca neputincios cum valoarea terenului sau scade, iar perspectivele de a incepe proiectul rezidential se diminueaza pe zi ce trece.
     
    Szarvadi n-a renuntat insa prea usor la proiect, a dus discutii cu arhitecti si dezvoltatori ca sa puna la punct un plan de actiune, insa in decembrie a fost nevoit sa suspende intregul proiect – cel putin deocamdata -, iar banii lui au ramas blocati. “Nici nu vreau sa ma mai gandesc vreodata la investitii imobiliare”, spune acum omul de afaceri, care nu vede pentru moment o solutie de a-si valorifica investitia in teren.
     
    Experienta lui Lorand Szarvadi nu este nici pe departe singulara, tinzand sa devina reprezentativa pentru o intreaga categorie de oameni de afaceri care si-au investit in sectorul imobiliar sumele obtinute din dezvoltarea unor afaceri din varii domenii, de la IT&C, finante-banci si comert pana la sectorul adiacent al constructiilor. Manati de randamentele exceptionale ale pietei imobiliare si de usurinta cu care acestea se puteau obtine, oamenii de afaceri au inceput sa-si plaseze fondurile si in piata imobiliara, devenita o alternativa mai atractiva decat multe altele, inclusiv fata de piata de capital.
     
    Segmentul terenurilor a reprezentat cea mai la indemana alegere datorita cresterilor sustinute de pret, care i-au impins pe multi sa aleaga calea dezvoltarilor de proiecte imo­­biliare. Preturile ajunsera deja prea mari pentru a putea permite revanzarea cu profit a terenurilor, iar dezvoltarea unui proiect, desi mult mai dificila, ar fi urmat sa aduca un profit mult mai consistent. “Este clar ca aceia care au intrat pe piata imobiliara la finalul anului 2007 – inceputul anului 2008 au facut-o in punctul maxim al preturilor platite”, spune Gabriel Biris, partener al casei de avocatura Biris Goran, care a reprezentat o serie intreaga de investitori imobiliari.
     
    Prea tarziu este formula pe care o foloseste si omul de afaceri iesean Gabriel Mardarasevici cand vine vorba de investitiile sale in real estate. Cunoscut in special pentru vanzarea in 2005 a companiei de solutii si servicii IT Radix catre americanii de la Ness Technologies, pentru o suma estimata la sapte milioane de euro, Mardarasevici poate fi considerat unul dintre antreprenorii romani care nu au iesit prea castigati din pariul imobiliar. “Am pornit investitiile in imobiliare pentru ca era la moda si pentru ca toata lumea se indrepta catre acest domeniu, avand castiguri frumoase”, spune omul de afaceri, actualmente acting chairman al Ness Technologies.