Tag: Case

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo

     

  • Preţurile imobilelor vor creşte cu până la 10% până la finalul anului

    Dacă în 2016, în România, preţul mediu de vânzare pentru un apartament din zona urbană a fost de 1.150 euro/mp, pentru anul în curs, specialiştii RE/MAX anticipează o creştere situată între 8-10%. De asemenea, o evoluţie asemănătoare este aşteptată şi în ceea ce priveşte chiria apartamentelor din zonele urbane, caz în care, până la finalul acestui an, preţul/mp va creşte cu cca. 7-10% faţă de tariful mediu din 2016, situat la 550 euro/mp.

    „Programele guvernamentale şi condiţiile facile de creditare atrag cu precădere un număr mare de clienţi aflaţi la prima tranzacţie imobiliară. Astfel, o dată cu cererea de pe piaţă a crescut şi valoarea ofertelor. Dacă în 2015, preţul mediu pentru închirierea unui apartament din zona urbană a fost de cca. 440 euro, un an mai târziu, preţul pe metru pătrat pentru un imobil asemănător a crescut cu puţin peste 5 euro. Pentru perioada următoare, anticipăm un ritm de creştere mai accelerat, în linie cu tendinţele europene, atât în zonele urbane, cât şi în cele periferice şi în oraşele mai mici”, a menţionat Răzvan Cuc, Preşedinte RE/MAX România.

    Potrivit analizei RE/MAX,  căutările pentru o nouă tranzacţie imobiliară încep în mediul online, motoarele de căutare arătând o creştere semnificativă în 2016, mai exact de 3,5 ori faţă de anul anterior, a accesărilor pentru cuvântul „casă. Acelaşi raport arată că, pe loc secund în clasament, se află cuvântul cheie „apartament”, urmat îndeaproape de „teren”. Nivelul de căutări pe ultimele două segmente a rămas stabil însă în ultimii 5 ani.

    Situaţia din România este totuşi asemănătoare cu cea a multor state din Europa, creşterile de 10% pe segmentul apartamentelor din zona urbană fiind remarcate şi în ţări precum Olanda şi Spania, ajungând chiar şi până la 16% în Malta. De asemenea, pieţele imobiliare din Portugalia, Grecia şi Scoţia arată semnale concrete de stabilizare, numărul de tranzacţii fiind aşteptat să crească şi în aceste ţări.

    Experţii din cadrul RE/MAX Europa declară că, între 2015-2016, preţurile pentru vânzarea caselor şi a apartamentelor au crescut semnificativ. Mai exact, cele mai mari evoluţii pentru preţul / metru pătrat s-au înregistrat în Lituania (+13%), Germania şi Luxemburg. Nici zonele rurale nu sunt excluse din previziunile de creştere, în Austria şi Estonia, de exemplu, fiind anticipate evoluţii de până la 4%. O stagnare a tarifelor de vânzare şi închiriere este anunţată doar în Franţa, Grecia şi Elveţia.

    Unul dintre cele mai importante criterii de diferenţiere a costurilor rămâne, în continuare, locaţia imobiliului. Potrivit lui Michael Polzler, Director General al RE/MAX Europa, zonele de aglomerare se extind treptat în Germania, în timp ce tinerii italieni preferă mai degrabă arile centrale ale marilor oraşe pentru a diminua timpul dedicat navetei. La nivel european, diferenţa de preţ dintre un apartament localizat în aria centrală versus unul situat periferic este de până la 64%, în timp ce pentru case diferenţa ajunge la doar 44%.

    Acelaşi criteriu este determinant şi în rândul românilor care cumpără sau închiriază o proprietate. Clasamentul este completat de aspecte legate de nivelul de finisare/echipare, vechimea imobilului, infrastructura, utilităţile şi facilităţile de care dispune, situaţia juridică şi, nu în ultimul rând, vecinătăţile şi coproprietarii.

    În ceea ce priveşte cele mai exorbitante bugete alocate pentru o locuinţă în 2016, primul loc îl ocupă un apartament de lux cu o suprafaţă de 1.250 mp, situat în centrul oraşului Amsterdam, care s-a vândut cu 24,5 milioane de euro.  Pe loc secund se clasează o vilă din Elveţia al cărei preţ de vânzare a depăşit 5,8 milioane de euro, în timp ce preţul final achitat pentru un penthouse de lux din Malta a fost de 4,5 milioane de euro.

    În România, cea mai valoaroasă tranzacţie intermediată de RE/MAX pe segmentul rezidenţial a fost de 780.000 euro şi a constat într-o vilă din Cluj-Napoca.

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo

     

  • Cum arată şi cât costă casa proiectată cel mai apreciat arhitect ai Americii – GALERIE FOTO

    Locuinţa are 2.647 de metri pătraţi, trei dormitoare şi se numără printre ultimele proiecte pe care Wright le-a realizat. Cele mai multe dintre piesele de mobilier, proiectate, de asemenea, de marele arhitect sunt incluse în preţul de 1,3 milioane de dolari.  

    Wright a proiectat aproximativ 60 de reşedinţe în ultimii 30 de ani de carieră, începând cu casa lui Jacobs din Wisconsin în 1936. Toate cuplurile care au comandat casele realizate de Wright aveau între 20 şi 30 de ani, inclusiv cei care vând această casă – Paul şi Helen Olfelt,  acum în vârstă de 90 de ani. Olfelts şi cei trei copii ai familiei au preţuit casa în formă de diamant şi au făcut foarte puţine schimbări.  

    În tinereţe, Olfet i-a scris o scrisoare lui Wright, prin care l-a întrebat dacă ar fi dispus la un proiect modest. „Noi ne doream un refugiu faţă de lume, în care puteam să ne bucurăm de natură şi de creativitatea realizată de om în armonie cu natura. Ne doream o casă care prin ea însăşi să ne scoată din monotonie”, povesteşte proprietarul.

  • Casele subacvatice, noua modă la arabi . Cum arată şi cât costă aceste locuinţe

    Mai nou, şeicii din Dubai şi-au construit case care nu doar că plutesc pe apă, dar se şi scufundă în adâncuri. Arhitecţii şi designerii s-au chinuit aproape 20.000 de ore pentru a da “naştere” unor astfel de case. Deocamdaată, au fost construite 60 de astfel de locuinţe, iar una costă 3 milioane de dolari.

    GALERIE FOTO

    Casele plutesc pe apă şi, cu ajutorul unor motoare cu care au fost dotate, se şi scufundă. Arhitectura din sticlă permite proprietarilor să urmărească pe “viu” activitatea speciilor marine.

     

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • EXCLUSIV Peştină, ANAF: De la 1 iuie 2019 casele de marcat vor transmite informaţii către ANAF

    “Legea prevede ca la 1 noiembrie 2018 preşedintele ANAF trebuie să emită un ordin care să precizeze data la care casele de marcat trebuie să transmită datele către serverul ANAF. Noi ne-am dori ca transmisia de date să înceapă la jumătatea anului 2019. Acesta ar fi termenul realist deoarece procesul în sine de a comunica fiecărei case de marcat că de la data respectivă trebuie furnizate informaţiile către ANAF presupune intervenţie umană. Un servisant de case de marcat trebuie să ajungă la fiecare casă de marcat din România şi să-I programeze data respectivă. Vorbim despre un milion de case de marcat. Patronatul servisanţilor ne-a asigurat că acest lucru se poate întâmpla în şase luni. Astfel, estimarea ar fi 1 iulie 2019 când sistemul ar putea deveni funcţional”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius Daniel Peştină, prezent la conferinţa “Revoluţia aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic în comerţul din România”, organizată de Legal Magazin.

    Acesta a precizat că informaţiile transmise către ANAF vor conţine toate datele de pe bonurile fiscale, inclusiv identitatea comerciantului, mai puţin informaţiile despre cumpărător.

    Prin introducerea caselor de marcat fiscale se doreşte combaterea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor la buget. Astfel, toţi comercianţii vor fi obligaţi să se doteze cu case de marcat fiscale.

  • Zeităţi de vânzare

    Compania scoate la vânzare o pereche de cercei formată dintr-un diamant roz şi unul albastru considerată a fi cea mai scumpă disponibilă vreodată la licitaţie.

    Diamantele poartă nume de zeităţi olimpiene: Artemis, de culoare roz şi 16 carate, evaluat la 18 milioane de dolari şi Apollo, de culoare albastră şi 14,54 carate, evaluat la 50 milioane de dolari şi vor fi vedetele evenimentului Magnificent Jewels & Noble Jewels, unde vor putea fi achiziţionate separat datorită rarităţii lor, susţin oficialii casei de licitaţii. 

  • Oraşul unde poţi cumpăra o casă cu mai puţini bani decât ai da pe un smart TV

     El face parte dintr-o nouă generaţie de  rezidenţi, una educată, cu un simţ al comunităţii puternic, care se bazează pe  cartea lui Drew Philip, ”A 500 $ house in Detroit” (O casă de 500 de dolari în Detroit). El a mărturisit că a cumpărat casa la licitaţie pentru doar 500 de dolari, “mai puţin decât ai da pe un televizor decent”

    ”Când am cumpărat casa, în 2009, venirea mea în Detroit părea ciudată”, povesteşte tânărul; pe vremea aceea lumea avea tendinţa să părăsească acest oraş, ca urmare a crizei imobiliare. Între 2005 şi 2007, 67.000 de case au intrat în executare silită în Detroit. Între 2011 şi 2015, Wayne Country a executat silit aproape una din fiecare patru case din Detroit pentru neplata taxelor de proprietate. Când şi-a căutat casă, în afară de cele abandonate, care arătau ca şi cum ar fi trecut printr-un război; Philip a găsit şi alte case, care aveau nevoie de mai puţine renovări şi în care s-ar fi putut muta, multe dintre acestea puteau fi cumpărate cu mai puţin 3.000 de dolari. ”Nu am putut să profit de nefericirea altora. Singurul lucru la care mă puteam gândi erau familiile care trăiau în aceste case şi ziua în care băncile i-au aruncat în stradă.”

    Casa în care s-a mutat el fusese abandonată de câţiva ani; a îndepărat gunoiul, a adăugat ferestre, electricitate şi a început să devină familiar cu locul şi cu vecinii. În cei opt ani petrecuţi acolo – oraşul trecea printr-o schimbare majoră, se dezvolta. S-a mutat în Detroit fără prieteni, fără să aibă un loc de muncă şi bani. Era pe punctul de a absolvi Universitatea din Michigan, una dintre cele mai bune universităţi din lume. Şi-a vândut maşina şi a cumpărat o camionetă pentru 1.000 de dolari şi a decis să construiască singur casa – fără granturi sau împrumuturi. ”Mi-am propus să lucrez pentru tot ce făceam în casa respectivă, nu toată lumea are acces la împrumuturi sau granturi din partea unor fundaţii.” Pe parcursul anilor petrecuţi acolo, unul dintre vecinii săi era pe punctul de a-i fi vândută casa la licitaţie; a reuşit împreună cu un alt vecin să plaseze o contraofertă – ”Ne-am răspuns la întrebarea – cât valorează vecinul tău – şi am reuşit să cumpărăm casa astfel încât să poată locui în continuare în aceasta”, descrie el în cartea sa cum a ajutat familie cu copii să îşi păstreze locuinţa.

    El spune că exemplul său este relevant pentru noua mentalitate a rezidenţilor din Detroit. Între 2010 şi 2014, în Detroit au venit aproximativ 14.000 de noi rezidenţi, aceasta fiind prima creştere importantă a populaţiei din ultimii 60 de ani; numerele sunt în continuă creştere. Noi restaurante se deschid zilnic şi galerii de artă se nasc între zidurile de beton.

     

     

  • Satul din România care i-a cucerit pe străini. “Am o viaţă mult mai bună decât în Germania”

    Un sat din România a devenit magnet pentru turişti din Germania, Franţa, Olanda, Italia sau Statele Unite.


    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar în urmă cu doi ani şi jumătate, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

    VEZI AICI GALERIA FOTO