BusinessMagazin

Tag: calitate

  • Oraşul care nu mai permite parcarea maşinilor pe stradă. Ce a dus la această decizie

    În primul rând, s-au implementat idei ce au dovedit un real succes în alte oraşe, cum ar fi scumpirea taxelor de circulaţie pentru autoturisme şi crearea unei zone strict pietonale în centrul oraşului. Însă cea mai dramatică schimbare în acest scop se referă la transformarea străzilor din Oslo. Până la sfârşitul anului oraşul va elimina toate locurile de parcare stradale pentru a face mai mult spaţiu pentru pietoni şi biciclişti. Imaginile incredibile ale echipajelor de stradă care pavează spaţiile de parcare pentru a crea bulevarde largi au împânzit reţelele de socializare. 

    „Ar trebui să nu mai oferim locuri de parcare peste tot, să nu le mai cerem asta constructorilor şi să eliminăm parcările stradale în centrele aglomerate”, declară oficialităţile. Mai multe locuri de parcare înseamnă întotdeauna mai multe maşini, adaugă aceştia. Însă primarul oraşului adaugă că planul său este destul de ambiţios, în contextul în care Norvegia cunoaşte în ultimii ani una dintre cele mai rapide creşteri a numărului de locuitori, plusând cu câte 10.000 de oameni pe an. „Mulţi rezidenţi vin din alte locuri, se aşteaptă ca aici să folosească o maşină, însă Oslo va trebui să le schimbe păreea”, adaugă acesta.

  • O afacere de închirat ţinute ”de covor roşu” a crescut de 10 ori în doi ani, până la 200.000 de euro

    Serviciul de închiriat rochii şi accesorii ale unor mărci renumite a fost lansat de antreprenorul Daniel Penciuc în aprilie 2014. ”Dressbox s-a născut din raţiuni extrem de practice. Am tot auzit în cercul de cunoscuţi discutându-se despre ce vor purta soţiile sau prietenele la un anume eveniment. Rochiile de calitate, pretabile pentru anumite ocazii, fie că vorbim de o şedinţă corporate, o nuntă sau un eveniment “black tie”, sunt în general foarte scumpe, iar femeile nu sunt dispuse sa le poarte mai mult de o dată sau de două ori”, descria într-un interviu anterior Daniel Penciuc, managerul Dressbox,  ideea de a se lansa într-o afacere cu rochii de închiriat, văzute anterior în reviste, prezentări de modă sau pe purtate de vedete pe covorul roşu.

    Daniel Penciuc a studiat comunicare la Iaşi, dar şi în Statele Unite ale Americii, unde a obţinut o bursă de un an la New York University. A intrat în antreprenoriat la întoarcerea în ţară, când a pus bazele agenţiei de publicitate AdFactory, în 2002, la doar 23 de ani.

    El investit în Dressbox câteva sute de mii de euro, pe care i-a direcţionat mai ales în stocul de rochii şi accesorii. O parte din investiţie a fost direcţionată şi în amenajarea unui showroom într-o casă istorică din Capitală, cât şi în magazinul online www.dressbox.ro. Potrivit lui Penciu, investiţiile se derulează constant în rochii şi accesorii noi, promovare şi site, astfel că nu se poate discuta încă despre amortizarea acesteia.

    În primul an de funcţionare, Dressbox a înregistrat o cifră de afaceri de 20.000 de euro, în 2015, 100.000 de euro, această valoare dublându-se în 2016.  

    ”Având în vedere că notorietatea unui astfel de serviciu se construieşte în timp, aceasta cifră de afaceri va creşte exponenţial pe măsură ce femeile din România descoperă un astfel de serviciu, iar noi venim în intampinarea lor cu rochiile pe care şi le doresc”, descria Penciu obiectivele sale de creştere a afacerii în interviul acordat anterior.

    Potrivit antreprenorului, profilul clientelor este unul variat: de la tinere de 17-18 ani, până la doamne de vârsta a treia.

    ”Brandurile renumite le conferă încredere că aleg un produs de calitate. Şi atunci, fie sunt cliente care apelează la noi pentru că au siguranţa că vor găsi un produs calitativ, fie nu sunt dispuse să cheltuiască o sumă foarte mare de bani. Sau chiar dacă îşi permit acest lucru, înteleg că investiţia într-un astfel de obiect vestimentar nu are sens să fie una foarte mare, deoarece nu îl vei purta de foarte multe ori.

    ”O parte din cliente vin şi prin colaborările corporate realizate fie prin discount-uri pentru angajaţii companiilor sau companii care închiriază rochii pentru ca angajaţii lor să fie bine îmbrăcaţi la evenimente”.

    Anul acesta, Dressbox a ajuns la peste 2.500 de comenzi, cu o valoare medie a coşului de aproximativ 360 de lei. Peste 1.800 de femei au apelat la serviciile companiei şi au închiriat în total în jur de 2.400 de rochii şi 850 de accesorii. Cele mai multe rochii închiriate de acelaşi client au fost în număr de 12, adică, în medie, o rochie pe lună. Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, cele mai mari încasări au fost în luna septembrie, urmat de mai şi de cele trei luni de vară. Nunţile sunt de departe cele pentru care s-au închiriat cele mai multe rochii şi accesorii. Acestea sunt urmate de botezuri, baluri de absolvire sau gale elegante, cu cod vestimentar. Femeile au mai preferat să-şi închirieze ţinuta în loc să cumpere pentru cununii civile, aniversări, petreceri, şedinţe foto, ieşiri în club sau concerte.

    Site-ul Dressbox a fost accesat de peste 600.000 de utilizatori, cu aproximativ 1.000.000 de sesiuni. Mai mult de jumătate din comenzile plasate în 2016 au fost înregistrate de pe telefon sau tabletă, iar în ceea ce priveşte vizitele ponderea e cu 68% în favoarea telefoanelor, 27% pentru desktop şi 5% pentru tabletă.

     

     

     

     

  • Care sunt cele mai dificile aspecte în domeniul distribuţiei de energie electrică

     „Când electricitatea funcţionează, toată lumea este OK, când nu circulă, suntem primii în linie. Aşa că pentru noi, aspectele critice sunt asigurarea conectivităţii şi disponibilităţii cererii.” Despre investiţiile făcute în reţeaua de distribuţie, CEO-ul CEZ spune că deşi au o idee clară despre ce poate fi făcut în această direcţie, sunt limitaţi de autoritatea reglementatoare (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE) în ce priveşte pragul investiţiilor ce pot fi făcute în reţea. „În distribuţie, per ansamblu, piaţa se schimbă. Cred că fiecare persoană din această încăpere a avut la un moment dat o pană de curent, dar calitatea per ansamblu s-a îmbunătăţit. Toate companiile alocă bugete mari pentru reţele; noi am investit peste 2 miliarde de lei în opt ani şi dacă am putea să investim mai mult, am face-o”, punctează Zmelik. Anul trecut, de pildă, investiţiile CEZ în reţelele de distribuţie de energie electrică au ajuns la 166,8 milioane de lei. Sesizează o reducere a pierderilor: „Când distribui electricitatea, poţi să pierzi din ea din cauza ineficienţei reţelei sau din cauza creativităţii unor anumiţi clienţi; totodată, scad şi numărul întreruperilor, dar şi perioada medie a întreruperilor. Provocarea este legată de resursele disponibile limitate şi de atingerea obiectivelor fixate de ANRE; din când în când, este dificil să ajungem la un echilibru din acest punct de vedere”. Pentru îmbunătăţirea calităţii reţelelor, crede că investiţiile necesare sunt mai mari. „Cred că pentru dezvoltarea ţării ar fi vital ca distribuitorii să investească puţin mai mult, să crească competitivitatea ţării.”

  • Care sunt oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România

    Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.

    La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.

    Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.

    Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.

    Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării  Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.

    În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.

    Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.

    În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
    Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.

    În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.

    Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.

    Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    Din ianuarie 2014, Gabriela Matei a condus operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, înglobând în prezent peste 1.700 de parteneri activi.

    Între anii 2012 şi 2014, în calitate de cloud director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală.

    Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi, înainte de a se alătura Microsoft, a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de chief commercial officer, Enterprise unit, fiind membru al boardului Vodafone România.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    Din ianuarie 2014, Gabriela Matei a condus operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, înglobând în prezent peste 1.700 de parteneri activi.

    Între anii 2012 şi 2014, în calitate de cloud director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală.

    Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi, înainte de a se alătura Microsoft, a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de chief commercial officer, Enterprise unit, fiind membru al boardului Vodafone România.

  • Grupul Le Manoir anunţă deschiderea La Vinuri, noul gastro wine bar cu specific românesc

    Meniul de vinuri cuprinde 50 de etichete atent selecţionate de la producători din principalele regiuni viticole ale ţării -Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Transilvaniaprintre care se numără unele dintre cele mai bune crame româneşti: Davino, Petro Vaselo, SERVE, Metamorfosis, Prince Ştirbey. Mai mult, oaspeţii La Vinuri se pot bucura de o selecţie de şpriţuri de Dealu Mare şi Oltenia, preparate după metoda clasică, cu sifon.
     
    Localul vine cu preparate culinare, româneşti, la preţuri ce variază între 10 şi 45 RON: platoul de mezeluri din carne de Mangaliţa, brânzeturile cu tradiţie, spuma de vinete, fasolea bătută, servită cu ceapă. “În calitate de importatori de produse gastronomice şi vinuri franţuzeşti, precum şi de operatori de restaurante, de peste 13 ani, ne bucurăm să observăm că există o ofertă generoasă de produse româneşti bune şi că artizanii autohtoni acordă o atenţie tot mai mare tehnicilor de preparare. Am deschis La Vinuri, fiindcă am identificat atât crame, cât şi furnizori care ne pot livra constanţă în calitate, şi am decis să completăm această selecţie cu câteva preparate tradiţionale, precum sarmalele şi drobul de miel, create în bucătăria localului.”, declară Cristian Preotu, proprietar al grupului Le Manoir.
     
    Noul local are o capacitate de 20 de locuri la masă, în interior şi 20 pe terasă. Ambianţa este una modernă, în care se remarcă o serie de accente specifice culturii locale: ţesături olteneşti realizate la războaie tradiţionale, vase de lut şi o colecţie de pictură, ce aduce împreună nume precum Arthur Verona, Constantin Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia,
    Ştefan Pelmuş şi Teri Iacsa. “La Vinuri îşi propune să devină o destinaţie atât pentru segmentele de turişti şi expaţi care îsi doresc să se bucure de o experienţă culturală specifică, dar şi pentru publicul român, căutător de răsfăţuri locale. Lor le propunem, deci, răcoritoarele noastre naţionale, realizate în casă din siropuri de fructe şi sifon, ţuicile Zetea sau Ilie Galben şi berea artizanală românească.”, completează Cristian Preotu.
     
    Investiţia în reamenajarea localului deţinut încă din 2010, de către grupul Le Manoir este evaluată la 50.000 de Euro. Reprezentanţii La Vinuri preconizează un trafic de 50 de persoane pe zi şi o notă de plată medie de 75 RON.

     

  • Grupul Le Manoir anunţă deschiderea La Vinuri, noul gastro wine bar cu specific românesc

    Meniul de vinuri cuprinde 50 de etichete atent selecţionate de la producători din principalele regiuni viticole ale ţării -Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Transilvaniaprintre care se numără unele dintre cele mai bune crame româneşti: Davino, Petro Vaselo, SERVE, Metamorfosis, Prince Ştirbey. Mai mult, oaspeţii La Vinuri se pot bucura de o selecţie de şpriţuri de Dealu Mare şi Oltenia, preparate după metoda clasică, cu sifon.
     
    Localul vine cu preparate culinare, româneşti, la preţuri ce variază între 10 şi 45 RON: platoul de mezeluri din carne de Mangaliţa, brânzeturile cu tradiţie, spuma de vinete, fasolea bătută, servită cu ceapă. “În calitate de importatori de produse gastronomice şi vinuri franţuzeşti, precum şi de operatori de restaurante, de peste 13 ani, ne bucurăm să observăm că există o ofertă generoasă de produse româneşti bune şi că artizanii autohtoni acordă o atenţie tot mai mare tehnicilor de preparare. Am deschis La Vinuri, fiindcă am identificat atât crame, cât şi furnizori care ne pot livra constanţă în calitate, şi am decis să completăm această selecţie cu câteva preparate tradiţionale, precum sarmalele şi drobul de miel, create în bucătăria localului.”, declară Cristian Preotu, proprietar al grupului Le Manoir.
     
    Noul local are o capacitate de 20 de locuri la masă, în interior şi 20 pe terasă. Ambianţa este una modernă, în care se remarcă o serie de accente specifice culturii locale: ţesături olteneşti realizate la războaie tradiţionale, vase de lut şi o colecţie de pictură, ce aduce împreună nume precum Arthur Verona, Constantin Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia,
    Ştefan Pelmuş şi Teri Iacsa. “La Vinuri îşi propune să devină o destinaţie atât pentru segmentele de turişti şi expaţi care îsi doresc să se bucure de o experienţă culturală specifică, dar şi pentru publicul român, căutător de răsfăţuri locale. Lor le propunem, deci, răcoritoarele noastre naţionale, realizate în casă din siropuri de fructe şi sifon, ţuicile Zetea sau Ilie Galben şi berea artizanală românească.”, completează Cristian Preotu.
     
    Investiţia în reamenajarea localului deţinut încă din 2010, de către grupul Le Manoir este evaluată la 50.000 de Euro. Reprezentanţii La Vinuri preconizează un trafic de 50 de persoane pe zi şi o notă de plată medie de 75 RON.

     

  • ARPIM – 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia

    „Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

    Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

    „Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.

    Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

    În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.

     

     

     

     

  • ARPIM – 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia

    „Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

    Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

    „Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.

    Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

    În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.