BusinessMagazin

Tag: BCR

  • Inflatie cu colesterol: iarna asta am mancat scumpiri pe paine

    Cresterea preturilor din februarie depaseste asteptarile pietei,
    avand in vedere ca sondajul lunar facut in randul celor 70 de
    membri ai Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania
    (AAFBR) dadea ca posibila o rata lunara a inflatiei de 0,5% (cu
    estimari intre 0,3% si 0,7%), in timp ce rata anuala era aproximata
    la 7,3% (cu estimari intre 6,5% si 7,5%).

    Analistii BCR noteaza si ca inflatia de baza (core 3 – fara
    preturile administrate si cele volatile) a crescut si ea de la 4,3%
    la 4,6%, astfel incat sansele BNR de a atinge tinta de inflatie de
    2-4% fixata pentru anul acesta “au scazut dramatic”. Ca atare, este
    de asteptat o apreciere suplimentara a leului fata de euro, “fie
    pentru a tempera preturile bunurilor importate, fie drept
    consecinta a reducerii excesului de lichiditate din piata
    monetara”.

    In ce priveste ING Bank, aceasta a revizuit deja estimarile
    privind inflatia in acest an, la 8,4% pentru luna iunie si apoi la
    6,2% in iulie si 5,7% la sfarsitul anului, considerand ca tinta de
    inflatie a BNR este deja compromisa pentru 2011. In aceste
    conditii, noi scaderi ale dobanzii BNR, pentru a stimula economia,
    sunt deja excluse, cel putin pana in septembrie-noiembrie,
    considera analistii ING.

    Pentru finele anului 2011, estimarea din sondajul AAFBR difuzat
    inainte de anuntul oficial privind inflatia pe februarie a plasat
    rata anuala a inflatiei la 4,5% (estimarile variaza intre 4% si
    5,2%). Asteptarile privind rata anuala a inflatiei de la finalul
    anului 2011 sunt in crestere fata de estimarile de acum o luna
    (4,3%). Pentru sfarsitul lui 2012, estimarea AAFBR privind rata
    anuala a inflatiei este de 3,5% (estimarile variaza intre 3,1% si
    5%).

  • Diavolul din detalii: ce spun analistii despre cresterea economica de 0,1% de la sfarsitul lui 2010

    Premierul Emil Boc a conchis ca avem, deci, un prim trimestru de
    crestere economica si mai trebuie doar unul ca sa se constate
    oficial iesirea din recesiune. Mai mult, premierul a supralicitat
    sambata estimarea oficiala a FMI (insusita de autoritati) conform
    careia PIB va creste anul acesta cu 1,5%, vorbind de un avans de
    1,5-2%, urmat de unul de 4-5% in 2012.

    Conform datelor Institutului National de Statistica, exporturile
    au evoluat mai rapid decat importurile in ultimul trimestru din
    2010 (crestere de 5,8% fata de trimestrul al treilea pentru
    exporturi, 2,6% pentru importuri), iar formarea bruta de capital
    fix a avansat cu 0,5% fata de trimestrul anterior, in urma unor
    investitii mai mari în sectorul constructiilor. Pe de alta parte,
    atat consumul gopodariilor, cat si cel al administratiei au scazut
    fata de perioada iulie-septembrie cu 0,8%, respectiv 5,5%, ca efect
    al masurilor de austeritate fiscala aplicate vara trecuta.

    “Cele mai recente date sugereaza ca investitiile private vor sta
    la baza cresterii economice din 2011, estimata la 1,2%, in timp ce
    consumul gospodariilor populatiei va avea o revenire intarziata.
    Consideram ca în conditiile reluarii fluxurilor de investitii
    straine directe si ale demararii unor proiecte publice de
    infrastructura in a doua jumatate a acestui an cresterea economica
    ar putea fi chiar mai mare”, arata Eugen Sinca, analist al BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca
    importanta cresterii stocurilor, care au avut o contributie
    pozitiva de 4,1% la evolutia PIB pe ansamblul lui 2010. “Calculele
    noastre arata ca, excluzand cresterea stocurilor, cererea interna
    totala a scazut cu 4,8% in 2010 fata de 2009, comparativ cu 1,1%
    daca se include si influenta stocurilor. Aceasta reflecta de fapt
    cat de dureroase au fost ajustarile din economie”. In opinia lui, ”
    activitatea economica a atins punctul cel mai de jos in trimestrul
    IV si va creste treptat in trimestrele urmatoare”.

    Analistul Raiffeisen adauga ca exista deja vesti bune din partea
    indicatorului de incredere al companiilor, care s-a ameliorat atat
    in ianuarie, cat si in februarie, ca si din partea vanzarilor din
    retal, care au trecut in sfarsit pe plus in ianuarie fata de
    decembrie (1,7%). Alte vesti bune ar putea veni in aceasta
    saptamana, cand vor fi publicate datele privind productia
    industriala in ianuarie.

    Vlad Muscalu, analist al ING Bank Romania, sustine insa ca
    detaliile din spatele datelor INS nu contureaza o perspectiva prea
    roza, intrucat consumul gospodariilor si cel al administratiei au
    avut contributii negative la cresterea trimestriala inca mai
    pronuntate decat in perioada iulie-septembrie (-0,7%, respectiv
    -0,3%), in timp ce principalul motor de crestere, exporturile nete,
    au avut o contributie de 1,1%, insa “nu e viabil sa se astepte
    aceeasi contributie de la ele si in perioada urmatoare”, avand in
    vedere contextul extern nefavorabil creat de scumpirea
    petrolului.

    Comentand cresterea din ianuarie a vanzarilor de retail cu 1,7%,
    Vlad Muscalu afirma ca, daca se coroboreaza si cu datele modeste
    privind creditarea populatiei, reiese ca progresul de 1,7% ar putea
    reflecta pur si simplu evolutia mai buna a vanzarilor care apare in
    ianuarie ca efect al reducerilor de preturi operate de comercianti
    dupa trecerea sarbatorilor, iar nu o tendinta a consumului in
    general. Aceasta interpretare este sustinuta si de faptul ca in
    ianuarie au crescut cel mai mult vanzarile de bunuri nealimentare
    (6,5% fata de decembrie), adica exact acelea la care comerciantii
    fac reduceri dupa sarbatori. “Perspectiva noastra pentru evolutia
    vanzarilor de retail in lunile urmatoare ramane rezervata”, noteaza
    analistul ING Bank.

  • Grupul Erste, proprietarul BCR, vrea sa cumpere o banca in Polonia

    “De obicei, atunci cand suntem prezenti pe o piata, vrem sa avem
    o cota de 15-20%. In Polonia va fi probabil dificil, astfel incat
    trebuie sa vedem cum putem fi competitivi aici cu o cota mai mica”,
    a spus Andreas Treichl, referindu-se la dezechilibrul
    de pe piata poloneza, unde doua banci domina sistemul, restul avand
    cote de piata de 3-5%.

    In ultima vreme au aparut mai multe oportunitati de achizitii –
    Santander din Spania vrea sa cumpere Bank Zachodni, iar Raiffeisen
    a cumparat 70% din Polbank. Ca atare, Treichl se bazeaza pe faptul
    ca intensificarea competitiei pentru cota de piata va diminua
    profiturile, ieftinind astfel in general activele bancare pe
    parcursul urmatorilor doi ani. Erste este reprezentat in Polonia
    doar de o firma de brokeraj.

    Pentru Ungaria, Erste nu-si propune nicio achizitie, ci doar
    cresterea cotei de piata a Erste Bank Hungary, a treia banca din
    sistem dupa valoarea depozitelor. Referirea la Ungaria este un semn
    de incredere in aceasta piata, avand in vedere atat problemele cu
    taxa pe activele bancilor impusa de autoritati, care a insemnat
    pentru Erste un cost de 40 de milioane de euro anul trecut, cat si
    volumul inca ridicat al creditelor neperformante.

    Grupul austriac a raportat saptamana trecuta un profit net de 279
    milioane de euro pentru al patrulea trimestru din 2010, cu 52%
    peste nivelul din aceeasi perioada a anului 2009. Bernhard Spalt, directorul responsabil de
    managementul riscurilor, a estimat ca in 2011, cel mai mult vor
    scadea creditele neperformante la diviziile din Cehia si Slovacia,
    dar ca nivelul acestora va ramane ridicat in Ungaria si Romania,
    tari unde grupul a inregistrat pierdere, iar reluarea creditarii nu
    va avea loc decat in a doua jumatate a anului.

    BCR a raportat pentru anul trecut un profit net de 465 milioane de
    lei, in scadere cu 46,7% fata de 2009, cel mai mic de dupa
    privatizarea bancii in 2006. In trimestrul al patrulea a avut
    pierderi de 29,5 milioane de lei. “Creditele neperformante raman la
    un nivel semnificativ, desi cresterea acestora s-a plafonat in
    ultimele luni, ca efect al scaderii dobanzilor, al relativei
    stabilitati a leului si al reducerii provizioanelor”, a comunicat
    Erste.

  • Seful Erste: Creditele neperformante in Romania se vor reduce abia din a doua jumatate a anului

    Totusi, volumul pierderilor de pe urma creditelor nerecuperate
    variaza de la tara la tara. “In Romania, varful acestora va fi
    atins abia la jumatatea anului. In Cehia, Polonia si Slovacia,
    varful a fost deja depasit. Pe ansamblul grupului, ce a fost mai
    rau a trecut”, a afirmat Treichl, intr-un interviu pentru
    publicatia austriaca Der Standard.

    Treichl a subliniat ca in aceasta perioada este pentru prima data
    cand valoarea CDS-urilor (asigurarile de incapacitate de plata)
    pentru Europa de Est se situeaza sub cea corespunzatoare pentru
    Europa de Vest. “Estul va intrece Vestul, inclusiv pentru ca povara
    creditelor este mai mica”, spune bancherul.

    Andreas Treichl a vorbit despre politica de achizitii a grupului,
    mentionand Polonia, Ungaria si Balcanii de Vest ca posibile zone
    unde ar putea exista banci de cumparat. “Noi suntem banca estului
    Uniunii Europene si dorim sa ne intarim pozitia. Avem in vedere
    cateva tinte de achizitie”, a explicat el, fara a mentiona bancile
    vizate.

    Rezultatele din Romania si Ungaria au afectat bilantul Erste pe
    trimestrul al treilea, in ciuda unei cresteri pe ansamblu a
    profitului la nivel de grup. BCR, detinuta de Erste, a avut in
    primele noua luni ale anului un profit net de 42,9 milioane de
    euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi interval din 2009,
    din cauza cheltuielilor mai mari cu provizioanele, a scaderii
    veniturilor din comisioane si a scaderii rezultatului net din
    tranzactionare.

    Dominic Bruynseels, CEO al BCR, a mentionat recent ca banca a avut
    “o politica conservatoare”, precizand ca imprumuturile negarantate
    au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat niciodata
    amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura creditele cu
    probleme. Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte responsabil de retail
    banking, de la inceputul anului si pana acum au fost restructurate
    circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane fizice.

  • Cursul de schimb va ramane si la anul intre 4,1-4,3 lei/euro, dobanzile vor scadea – BCR

    Mentinerea unui curs nominal de schimb stabil depinde insa de
    mentinerea relatiei cu FMI si UE, chiar in forma unui acord de tip
    preventiv, cu rolul de a oferi un ghidaj politicilor interne si a
    evita derapajele, tinand cont ca in 2012 va fi un an electoral,
    precizeaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. In conditiile in
    care totul va merge bine din aceste puncte de vedere, este de
    asteptat chiar o usoara intarire a leului, care de la o medie de
    4,2 lei/euro anul acesta va ajunge la 4,1 lei/euro la anul,
    respectiv la 3,9 lei/euro in 2012, potrivit prognozelor BCR.

    Inflatia se va reduce aproape la jumatate, estimeaza
    economistul-sef al BNR, de la 8% la sfarsitul acestui an la 4,3% in
    2011 si 3,1% in 2012. “Consolidarea fiscala nu mai poate oferi
    de-acum surprize”, afirma Anghel, referindu-se la masuri de genul
    majorarii bruste a TVA; tot ce mai urmeaza deja se stie, respectiv
    majorarile de preturi administrate anuntate deja cu ocazia
    prezentarii proiectului de modificare a Codului fiscal (este vorba
    de accizele la combustibili si la tigari).

    Pentru ratarea tintei de inflatie asumate pentru 2010 (3,5%
    plus/minus un procent), “BNR nu poate fi trasa la raspundere, atata
    vreme cat responsabile de majorarea inflatiei sunt inca
    rigiditatile din economie – preturile administrate si tarifele la
    apa, canal, salubritate, unde exista inca un necesar de investitii
    care inca se acopera prin majorari de tarife”, considera Lucian
    Anghel.

    Odata ce inflatia va reintra insa sub control si cu conditia ca
    Romania sa aiba incheiat un nou acord cu FMI, BNR isi va putea
    permite o reducere a dobanzii de politica monetara, de la nivelul
    actual de 6,25% spre 5,75% pana la finele anului viitor, precum si
    o reducere a ratei rezervelor minime obligatorii cu circa 5%, in
    primul rand la valuta. “Relaxarea politicii monetare este singura
    masura anticiclica ce poate fi luata pentru a sustine relansarea
    economiei”, a comentat economistul-sef al BCR.

    Analizele BCR estimeaza ca nivelul dobanzilor bancare va cobori in
    cursul anului viitor, cu ROBOR la trei luni in scadere de la 10,7%
    anul trecut la 6,8% anul acesta, 6,2% in 2011 si 5,6% in 2012. “Cu
    toate ca activitatea de creditare nu se va intoarce la exuberanta
    specifica anilor 2007-2008, ea ar putea inregistra totusi o
    crestere de o singura cifra in 2011”, releva ultimul raport al
    BCR.

  • De unde va veni cresterea economica la anul

    Estimarea apartine analistilor BCR, cea mai mare banca
    comerciala din Romania, care si-au detaliat intr-un nou raport
    previziunile, formulate deja din octombrie, privind o scadere a
    economiei cu 2,1% anul acesta, urmata de o crestere de 1,2% la anul
    si de 2,3% in 2011.

    O crestere a industriei cu circa 3-4%, un an agricol bun (in
    conditiile in care in Romania de obicei alterneaza anii agricoli
    buni cu cei slabi, 2010 fiind un an slab, din cauza inundatiilor)
    si un consum al gospodariilor “usor peste zero”, cu perspectiva de
    relansare in special in a doua jumatate a lui 2011, vor putea fi
    factorii cresterii economice de la anul, apreciaza Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR.

    “Avem nevoie ca de aer de o crestere economica, oricat de mica,
    intrucat ea atrage investitiile straine, care sunt prociclice:
    investitorii pleaca atunci cand economia scade si revin abia dupa
    ce ea a reintrat pe crestere”, spune Anghel.

    Cererea externa, care a sustinut anul acesta o crestere reala a
    exporturilor de 20%, este asteptata sa se tempereze la anul, “odată
    ce volumul exporturilor se apropie de potential”. In schimb,
    cererea interna ar putea sa se consolideze ca motor de crestere,
    tinand cont ca anul acesta, unele ramuri industriale (metalurgia si
    industria de autovehicule, care au impreuna 15% din totalul
    productiei industriale) au avut rezultate pozitive si pentru ca au
    fost sustinute de cererea interna.

    Constructiile nu vor iesi nici la anul din teritoriul negativ,
    avand in vedere sentimentul negativ al investitorilor, in timp ce
    comertul cu amanuntul ar putea avea “in cel mai bun caz” o crestere
    marginala.

    Lucian Anghel apreciaza ca singura situatie in care am avea un al
    treilea an de recesiune ar fi o marire a fiscalitatii in 2011, insa
    riscul unui astfel de scenariu este minim. In privinta unei
    reduceri a fiscalitatii, in special a celei pe munca (CAS),
    economistul-sef al BCR considera ca sansele acesteia in 2011 depind
    direct de felul cum va fi administrat deficitul bugetar. “Deficitul
    poate fi scazut oricat de mult – chiar sub tinta de 6,8%, ceea ce
    in esenta ar fi o surpriza placuta, un semn bun in ochii
    investitorilor, anume ca Romania manifesta seriozitate in domeniul
    fiscal. Problema este insa ca in ultimii ani, deficitul a fost
    redus pe baza de taieri de cheltuieli de capital, deci de
    investitii – or, nu de asa ceva are nevoie Romania.”

    Asa cum se prezinta pana acum, consolidarea fiscala merge bine
    insa, avand in vedere ca la venituri bugetare de 100 de lei,
    cheltuielile s-au redus in premiera de la 123 la 117 lei, cele de
    personal de la 31 la 27 de lei, iar cele sociale de la 45 la 42 de
    lei dupa primele zece luni ale anului. Cheltuielile de capital
    raman insa tot cu o pondere mica, respectiv 9 lei raportat la
    aceiasi 100 de lei venituri incasate. “Statul are deci o marja
    destul de mica pentru investitii, ceea ce face necesara o
    ierarhizare a prioritatilor nationale – infrastructura, energie,
    agricultura, bugetate multianual si in asa fel incat orice s-ar
    intampla, nimeni sa nu taie din acele bugete”, afirma Anghel.

    In privinta evolutiei din 2010, Lucian Anghel estimeaza ca fara
    masurile de austeritate (majorarea TVA si taierile de salarii)
    probabil am fi avut o crestere economica “usor in zona negativa,
    aproape de zero”, in schimb am fi ajuns la un deficit bugetar de
    8-10% (fata de tinta din acest an de 6,8%%), ceea ce ar fi fost
    “enorm” si aproape imposibil de finantat, intrucat o astfel de
    cifra “ar fi afectat dramatic credibilitatea tarii”. In schimb,
    Anghel apreciaza ca fara programul Prima Casa, economia ar fi
    scazut anul acesta mai mult, cu circa 2,2-2,3%.

    Calculele analistilor BCR indica un PIB potential de peste 2% din
    2011, respectiv spre 3-3,5% pe termen mediu si lung, fata de un
    potential de 5-6% inainte de 2008. “Daca economia ar creste cu 2%,
    n-ar fi o surpriza. Cand economia Romaniei scade, scaderea este mai
    rapida decat in zona euro, insa atunci cand creste, rata de
    crestere poate fi superioara si se poate mentine astfel pe termen
    mediu”, spune Anghel, referindu-se la orizontul de prognoza
    incepand din 2012.

    Pentru anii de dupa 2011, raportul BCR prevede asadar o crestere
    posibil superioara celei din zona euro, insa pe baze mult mai
    sustenabile decat in perioada dinainte de criza, cu o crestere
    moderata a consumului si un echilibru mai bun intre cererea interna
    si cea externa: “Este foarte posibil ca în viitor creditele
    ipotecare si creditele pentru investitii ale companiilor să joace
    un rol tot mai important în detrimentul creditelor de consum. O
    lichiditate amplă si un apetit pentru risc in crestere pe plan
    mondial pot determina investitorii să pună din nou România pe
    hartă, datorită profiturilor superioare ce se pot obtine aici în
    comparatie cu pietele dezvoltate. Stabilitatea si predictibilitatea
    mediului de afaceri sunt factori cheie ai acestei ecuatii”.

  • BCR joaca tare la tara. Cum sa promovezi un serviciu bancar cand potentialul client vede Satana pe card

    Serviciul good.bee Tranzactii Mobile, lansat in martie 2009 si
    promovat de BCR in parteneriat cu Visa, Vodafone si Orange, este
    destinat cu precadere clientilor care nu au mai avut pana acum
    conturi la nicio banca si care au nevoie sa faca tranzactii de
    valoare mica (limita este de pana la 1.500 de lei pe zi), pentru
    transferuri de bani, plati curente de facturi, verificarea soldului
    sau reincarcarea cartelei de mobil pentru Vodafone si Orange.

    Clientul primeste un cont curent la BCR, un card de debit Visa
    Electron cu cip si poate folosi serviciul de pe orice telefon
    mobil, indiferent de vechimea aparatului, fara instalarea unor
    aplicatii suplimentare si fara a necesita acces la internet. Circa
    jumatate din operatiunile facute prin good.bee se fac prin
    telefonul mobil, iar dintre acestea, cam jumatate sunt transferuri
    intre conturi good.bee, restul fiind operatiuni de retragere de
    numerar prin card de la bancomate sau plati la POS-uri, a declarat
    Catalin Moise, director general al good.bee, la conferinta de presa
    de marti.

    “Comisionul este zero pentru mentenanta, si pentru card, si pentru
    tranzactiile prin telefonul mobil, iar comisionul pentru operatiuni
    este de valoare fixa, indiferent de valoarea tranzactiei – 1,15 lei
    pentru tranzactiile intre conturi good.bee si 1,8 lei pentru cele
    catre alte banci”, a spus Moise, adaugand ca in prima parte a
    anului viitor, va fi stabilit un singur comision de o singura
    valoare, indiferent de tipul si de valoarea tranzactiei, care va fi
    fixat la un nivel mai scazut decat in prezent.

    SATANA IN CHIP DE CARD CU CIP

    Ana-Maria Deszo (foto), unul dintre agentii mobili good.bee, a
    detaliat felul cum a promovat serviciul in localitatile rurale din
    judetul Brasov – Tarlungeni, Maierus, Apata, “inclusiv in
    comunitatile de romi, unde oamenii asculta de bulibasa, iar daca
    acesta a inteles cum functioneaza serviciul, atunci e mai usor sa
    le explici si celorlalti”. Nu e usor sa le explici unor oameni din
    mediul rural care au cunostinte financiare reduse ce este un card,
    un cod PIN, un ATM, un cip, a adaugat insa Ana-Maria Deszo,
    povestind ca in unele locuri, echipa ei a fost la inceput
    intampinata inclusiv cu ideea ca “vine Satana, Necuratul” in chip
    de card cu cip.

    Pentru moment, serviciul este disponibil numai pentru persoane
    fizice – fermieri, mici antreprenori, studenti, profesori, angajati
    ai autoritatilor locale, persoane care beneficiaza de asistenta
    sociala si inclusiv persoane cu dizabilitati, ori care locuiesc in
    zone departe de orice sucursala bancara si care ar intampina
    dificultati sa se deplaseze uneori si 20-30 km ca sa faca o plata.
    La anul insa, conform lui Catalin Moise, va fi posibila si
    dezvoltarea unui serviciu pentru persoanele juridice, in special
    mici comercianti, astfel incat clientii care au good.bee sa poata
    face platile si la magazinele care nu au POS-uri.

    Tot de la anul, BCR va putea incheia un parteneriat si cu Cosmote,
    astfel incat sa aiba acces la serviciu si clientii acestui
    operator. Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR, a
    explicat ca operatorii telecom doar preiau si transmit datele de
    tranzactionare, insa procesarea lor se face de catre banca, astfel
    incat situatia contului nu depinde de natura telefonului, a
    cartelei sau a abonamentului, singurul relevant fiind numarul de
    telefon al clientului.

    La ora actuala, circa 15-20% din conturi sunt active, pondere
    considerata normala de Catalin Moise (“sa ne gandim cum erau
    cardurile de acum 10 ani – nu toata lumea le folosea imediat dupa
    activare si in mod constant”), iar valoarea medie a tranzactiei
    este de 100 de lei. Circa 6 din 10 utilizatori sunt studenti, cel
    mai tanar client are 14 ani, iar cel mai in varsta are 86. Moise
    estimeaza pentru 2011 o noua dublare a numarului de clienti si o
    trecere pe profit a serviciului, in conditiile in care nicio alta
    banca nu mai ofera pe piata romaneasca un serviciu similar.

  • Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011

    “Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
    pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
    economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
    Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
    fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
    2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
    emergenta.”

    Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
    valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
    cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
    aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
    Marc Balston, analisti ai
    Deutsche Bank     din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
    peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
    la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
    fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
    economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.

    Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
    1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
    linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
    la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
    la finele lui 2011.

    In privinta acordului cu FMI, incheierea la
    primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
    Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
    obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
    finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
    deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
    insolvente bancare.

    Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
    estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
    cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
    iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
    apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
    curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
    finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.

    Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
    piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
    la 3,31 in 2011.

    Analistii grupului austriac considera ca
    economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
    asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
    mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
    mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
    4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
    va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.

    “Performanta slaba a economiei romanesti din
    acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
    guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
    si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
    stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
    de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.

    In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
    ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
    de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
    sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
    lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
    sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
    iunie.

    “Perceptia negativa regionala va fi
    principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
    cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
    altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
    cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
    puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
    noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.

  • Fitch: Creditele neperformante vor creste in Romania pana la jumatatea anului viitor

    Fitch afirma ca imprumuturile indoielnice si clasificate ca
    pierderi au ajuns deja la 20,2% din totalul creditelor la sfarsitul
    lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul lui 2008, iar ponderea celor in
    valuta era de 63%, de unde si sensibilitatea la eventuale miscari
    ale cursului valutar. Calitatea activelor bancare a fost afectata
    pe aceste cai de recesiune, iar concurenta intensa pentru atragerea
    depozitelor de la clienti, din cauza lichiditatii insuficiente din
    pietele unde opereaza bancile din Romania, a majorat costurile
    bancilor.

    Expertii agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor
    din Romania este sustinut de “marje de profit inca solide si de
    rate acceptabile ale solvabilitatii”, indicator care la nivelul
    sectorului bancar era de 14,59% la sfarsitul lui septembrie, fata
    de 14,3% la sfarsitul lui iunie. Chiar dupa doi ani de crestere
    firava a creditelor, lichiditatea din sistem este confortabila,
    ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate financiara
    “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
    activelor.

    Raportul dintre credite si depozite se situa la finele lui
    septembrie la un nivel “destul de ridicat” de 122%, desi
    majoritatea finantarii provine de la grupurile-mama, ceea ce reduce
    riscurile de refinantare, noteaza Fitch.

    Agentia de rating se asteapta ca economia Romaniei sa scada anul
    acesta cu 2%, dar la anul sa aiba o crestere de 2,5% – cea mai
    optimista prognoza pentru 2011 emisa pana acum, tinand cont ca si
    autoritatile romane, si FMI, si analistii bancilor nu vad posibile
    cresteri mai mari de 1,5-1,6%.

    Fitch a confirmat, marti, ratingurile a cinci banci din Romania –
    BCR, BRD – Societe Generale, UniCredit Tiriac Bank, Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank. BCR, BRD si UniCredit Tiriac Bank au
    calificativul BBB pentru datoria pe termen lung in valuta (in cazul
    BCR, acelasi calificativ si pentru datoria in lei), iar Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank au calificativ BB+. Toate ratingurile
    au perspectiva stabila, cu exceptia celui pentru Banca Romaneasca,
    care are perspectiva negativa, reflectand deteriorarea
    profitabilitatii.

    Pentru comparatie, ratingul Romaniei pentru datoria pe termen lung
    in valuta este BB+ (inferior, asadar, celor pentru BCR, BRD si
    UniCredit Tiriac Bank), iar pentru datoria in lei este BBB-.

    Celelalte institutii bancare cotate de Fitch sunt Banca
    Transilvania, care are rating BB-, confirmat in luna iulie, si
    Bancpost, cu rating BB+.

  • Bruynseels, BCR: OUG 50 trebuie sa echilibreze protectia consumatorilor cu interesul general al economiei

    Exista parti “foarte pozitive” ale ordonantei, precum reducerea
    la zero sau micsorarea comisionului de retragere din cont, care
    permite clientilor sa se transfere mai usor de la o banca la alta –
    “Noi nu ne temem daca oamenii pot alege mai usor intre mai multe
    oferte ale bancilor, intrucat credem ca avem cele mai bune
    servicii”, apreciaza Bruynseels. In acelasi timp insa, el respinge
    atacul la adresa bancilor in numele “unor perspective personale
    inguste, care pun interesul personal mai presus de binele
    colectiv”.

    Bancile se lupta inca, in momentul de fata, pentru amendarea OUG 50
    privind transparenta creditelor de retail, considerand ca
    includerea in prevederile ei a tuturor creditelor de pe piata,
    vechi si noi, ar crea bancilor pierderi de sute de miliarde de
    euro. Recalcularea dobanzilor la toate imprumuturile in functie de
    indicii pietei (ROBOR, EURIBOR, LIBOR) ar induce un risc
    considerabil in economie, avand in vedere perspectiva ca acestia sa
    creasca treptat in anii urmatori. De partea cealalta, clientii
    incearca sa determine bancile sa aplice OUG 50 in forma in care a
    fost adoptata de Guvern, recurgand inclusiv la actiuni in
    justitie.

    Din punctul de vedere al portofoliului de credite acordate, BCR
    este o banca orientata spre finantarea companiilor private, de stat
    si a autoritatilor publice locale, cu 52% din imprumuturi acordate
    catre companii, iar dintre acestea, aproape 70% catre IMM-uri,
    spune Dominic Bruynseels. “Pentru reluarea creditarii in acest
    sector, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”, considera
    bancherul, referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de
    cererea scazuta din economie.

    In privinta creditelor de consum, “am avut o politica
    conservatoare”, adauga seful BCR, precizand ca imprumuturile
    negarantate au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat
    niciodata amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura
    creditele cu probleme. Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte
    responsabil de retail banking, de la inceputul anului si pana acum
    au fost restructurate circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane
    fizice.

    Dominic Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    BCR se va axa si in continuare pe segmentele in care are deja un
    avantaj competitiv si experienta (are 76% din piata creditelor
    pentru municipalitati, 46% din cea a administrarii de active si 28%
    din creditarea IMM-urilor). In privinta viitoarei listari la bursa,
    BCR a convenit cu cele cinci SIF-uri, actionari minoritari, sa
    amane listarea pana cand conditiile de piata se vor ameliora.

    DUPA 20 DE ANI

    BCR a avut in primele noua luni ale anului un profit net de 42,9
    milioane de euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi
    interval din 2009, in principal din cauza cheltuielilor mai mari cu
    provizioanele, a scaderii veniturilor din comisioane si a scaderii
    rezultatului net din tranzactionare.

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010,
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    BCR, cea mai mare banca din Romania dupa valoarea activelor, a
    implinit la 1 decembrie 20 de ani de la infiintare. In acest
    interval, activele bancii au crescut de la 77,5 milioane de lei la
    70,5 miliarde de lei, numarul clientilor a ajuns de la 118.00 la
    4,3 milioane, iar cel al sucursalelor de la 148 la 667. Numarul de
    angajati era in 1991 de 7.900, in timp ce acum este de 8.500.

    Actionarul majoritar al BCR este grupul austriac Erste, care a
    cumparat pachetul majoritar in 2005, platind 3,75 miliarde de euro.
    In anul urmator a inceput integrarea bancii in grup,
    restructurarea, modernizarea si capitalizarea ei. In total, Erste a
    investit peste 4 miliarde de euro pe piata din Romania.

    Cu ocazia aniversarii celor 20 de ani pe piata, BCR a lansat o
    oferta de depozit pe 3 luni cu dobanda de 8% pentru lei si 4%
    pentru euro, precum si una de credit de nevoi personale negarantat
    in valoare de pana la 20.000 de euro, cu scadente de pana la 10 ani
    si cu o reducere a dobanzii cu 20% fata de cele curente ale bancii.
    Dobanda este fixa si pentru creditul in lei, si pentru cel in euro,
    iar banca acorda gratuit asigurarea de viata. Ambele oferte sunt
    valabile pana la 31 decembrie.