AU ÎN MÂINILE LOR O URIAŞĂ PUTERE. STAU CU OCHII PE SISTEMELE BANCARE, PE INFLAŢIE SAU PE ŞOMAJ, influenţează pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele pe care le rostesc, îşi pun amprenta asupra întregii economii mondiale şi, practic, asupra vieţii fiecăruia dintre noi, prin deciziile pe care le girează.
Conducerea finanţelor mondiale, o lume dominată până acum de bărbaţi, a ajuns „în premieră mondială„, odată cu criza financiară şi economică internaţională, în mâinile femeilor. Trei nume ţin capul de afiş: Christine Lagarde – prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) de la înfiinţarea acestuia în 1944, Janet Yellen – prima femeie preşedinte din istoria Rezervei Federale (Fed), cea mai puternică bancă centrală din lume, care a fost fondată în 1913, şi Danièle Nouy – prima femeie care ajunge într-o funcţie de top la Banca Centrală Europeană (BCE), fiind nominalizată la conducerea autorităţii de supraveghere a băncilor din zona euro.
A durat zeci de ani sau chiar un secol de la înfiinţare în cazul Fed pentru ca la conducerea finanţelor mondiale să fie numite femei. Şi a trebuit să vină o criză financiară şi economică gravă pentru a se produce schimbarea de ştafetă.
Danièle Nouy a fost nominalizată de BCE şi aleasă de Parlamentul European pentru un mandat de cinci ani la conducerea Autorităţii de Supraveghere a băncilor din zona euro, înfiinţată sub tutela BCE. Este prima femeie care ajunge într-o funcţie de top la Banca Centrală Europeană, una dintre cele mai puternice din lume. Ea are o experienţă îndelungată de bancher central, lucrând timp de trei decenii la Banca Naţională a Franţei. A supravegheat băncile franceze pe parcursul crizei datoriilor.
Din noua poziţie Danièle Nouy va supraveghea direct circa 130 de bănci, reprezentând circa 85% din totalul activelor bancare din zona euro. Are reputaţia unui supraveghetor extrem de strict şi a unui om dur. În primul ei interviu de la preluarea funcţiei de preşedinte al autorităţii de supraveghere a băncilor din zona euro, acordat FT, Danièle Nouy a avertizat că unele dintre băncile din zona euro nu au niciun viitor şi ar trebui lăsate să moară. Prin acest avertisment, franţuzoaica Nouy sugerează înăsprirea supravegherii băncilor din zona euro şi vrea să întărească încrederea în mecanismele europene de supraveghere bancară.
PREMIERĂ ÎN LUMEA FINANŢELOR MONDIALE A FOST ÎN CAZUL FED, CEA MAI PUTERNICĂ BANCĂ CENTRALĂ DIN LUME, FONDATĂ ÎN 1913. JANET YELLEN A DEVENIT PRIMA FEMEIE PREŞEDINTE DIN ISTORIA REZERVEI FEDERALE (FED). A preluat funcţia în februarie 2014 pentru o perioadă de patru ani. Anterior ea a ocupat poziţia de vicepreşedinte al Fed din octombrie 2010. Are o puternică carieră academică şi a lucrat cu reprezentanţi ai elitei economice de-a lungul carierei.
A fost caracterizată ca o persoană discretă, dar care impresionează rapid datorită nivelului ridicat de înţelegere şi prin sinceritatea opiniilor. Au fost voci care au spus că are o abordare metodică a problemelor şi a apelat mai puţin la soluţii neortodoxe. Nominalizarea ei a avut loc într-un moment economic crucial pentru Statele Unite, în contextul unui blocaj asupra bugetului, în Congres, care a paralizat administraţii centrale, dar şi în contextul necesităţii creşterii plafonului datoriei americane în vederea evitării unei intrări în incapacitate de plată. În discursul de acceptare a nominalizării ea s-a referit la promovarea ocupării forţei de muncă, a stabilităţii preţurilor şi a unui sistem financiar puternic şi stabil.
Yellen a pledat în favoarea menţinerii sprijinului Fed pentru economie în contextul în care reluarea economică rămânea fragilă, iar rata şomajului ridicată. Din poziţia de şef al Fed, va avea sarcina de a înăspri politica monetară americană, reducând gradual injecţiile de lichidităţi ale FED. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea şef al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2008.
