BusinessMagazin

Tag: aur

  • Consilierul de strategie al BNR susţine că niciun partid nu poate să vândă aurul României, deoarece aparţine poporului, nu statului

    „Acum sunt discuţii despre aur şi se spun multe minuni în spaţiul public. Se spune că PSD ar vrea să aducă aurul în ţară ca să-l vândă. Aceasta este o poveste, chiar dacă ar gândi aşa nişte oameni din PSD: Haideţi să aducem aurul în ţară să îl vindem, asta nu se poate întâmpla în România, pentru că România este bolnavă de microbul aurului. Partidul care ar îndrăzi să vândă un gram de aur ar ieşi din istorie. Aşa ceva nu există. Deci, nu aceasta este problema aducerii aurului în ţară. Este doar o încercare de a şicana Banca Naţională”, a spus, miercuri, Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul conferinţei „Stabilitatea financiară sub umbrela UE”.
     
    Consilierul de strategie al BNR a susţinut că este un paradox deţinerea aurului de către BNR, pentru că instituţia este doar administratorul aurului României, iar proprietarul este poporul român.
     
    „Nicio lege nu vorbeşte despre rolul statului ca proprietar al rezervei de aur de la Banca Naţională. Atunci, dacă Banca Naţională nu este şi nici statul nu este, ne mai uităm în Codul Civil şi vedem acolo un capitolaş intitulat Administrarea de bine, care înseamnă că administratorul are toate drepturile de proprietar, dar administrează această proprietate în numele statului român. Este interesantă aceată relaţie”, a subliniat Vasilescu.
     
    Consilierul de strategie al BNR a subliniat că, în 1890, când s-a discutat, în Parlament, despre rolul instituţiei în administrarea rezervei de aur, s-au ţinut adevărate lecţii de economie politică. „Astăzi dezbaterea este fuşerită”, a caracterizat Vasilescu.
     
    Rezerva de aur a României este 103,7 tone, reprezentând aproximativ 10% din rezervele internaţionale ale ţării noastre.
     

  • Bichi, BNR: Existenţa şi nivelul rezervelor de aur sunt luate în calcul în analizele investitorilor

    Multe din aceste afirmaţii, spune consilierul guvernatorului BNR; nu sunt corecte sau pot crea confuzii. Redăm în continuare postatea lui Cristian Bichi:

    Afirmaţie nr. 1 (A1): “Nu numai că plătim nişte taxe foarte mari, dar nici nu încasăm niciun fel de dobândă pentru acest aur financiar care este deţinut într-o bancă din Anglia”.

    Comentariu:. Ar fi fost de dorit mai multă claritate. Instituţia respectivă nu este o bancă oarecare, ci însăşi banca centrală britanică (Banca Angliei), care se află în centrul pieţei londoneze de aur, cea mai mare piaţă de aur fizic din lume. O parte din aurul României se află în custodie la această bancă centrală. Pentru prestarea de astfel de servicii, Banca Angliei nu plăteşte dobândă niciunui client al său (bănci centrale şi bănci comerciale specializate), ci încasează o taxă de păstrare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bichi, BNR: Existenţa şi nivelul rezervelor de aur sunt luate în calcul în analizele investitorilor

    Multe din aceste afirmaţii, spune consilierul guvernatorului BNR; nu sunt corecte sau pot crea confuzii. Redăm în continuare postatea lui Cristian Bichi:

    Afirmaţie nr. 1 (A1): “Nu numai că plătim nişte taxe foarte mari, dar nici nu încasăm niciun fel de dobândă pentru acest aur financiar care este deţinut într-o bancă din Anglia”.

    Comentariu:. Ar fi fost de dorit mai multă claritate. Instituţia respectivă nu este o bancă oarecare, ci însăşi banca centrală britanică (Banca Angliei), care se află în centrul pieţei londoneze de aur, cea mai mare piaţă de aur fizic din lume. O parte din aurul României se află în custodie la această bancă centrală. Pentru prestarea de astfel de servicii, Banca Angliei nu plăteşte dobândă niciunui client al său (bănci centrale şi bănci comerciale specializate), ci încasează o taxă de păstrare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani câştigă o femeie din România care cultivă cel mai scump condiment din lume

    Doamna Viorica Froicu este subinginer de industrie uşoară, ca formaţie. Povestea culturii de şofran din satul natal al doamnei Viorica, din Săldăbagiu Mic, începe cu o declaraţie neaşteptată: „Eu am urât agricultura!”.

    Viorica Froicu spune că şi-a schimbat optica despre agricultură după ce a avut o experienţă în acest domeniu în Italia. „Am văzut cât câştigă oamenii din agricultură în Italia. Aceia care se ţin de treabă”, explică doamna Viorica.

    Cum a pus bazele unei culturi exotice? „Am primit o reclamă pe e-mail, în italiană. Iniţial am şi vrut să o şterg. Am deschis aşa, într-o doară… Ştiu că suna ca o provocare: «Vrei să devii bogat cultivând şofran?»… Nu ştiam ce-i şofranul, am început să caut informaţii”, povesteşte doamna Viorica Froicu. „Mi-am amintit că şi mama mea cultiva şofran, nu cred că era original, dar ştiu că punea în cozonaci, în orez, şi că mâncarea avea un gust deosebit”, îşi aminteşte doamna Viorica.

    La început a pus şofran pe 12 ari. „Am investit mult în primul an. Mi-am făcut gard, un sistem de supraveghere cu camere video. Ştiţi, oamenii nu prea au noţiunea de proprietate privată şi se cred tot pe vremea cooperativelor. Şofranul s-a înmulţit apoi extraordinar. Am un hectar de şofran. Are un ciclu relativ scurt. După 5-6 săptămâni de la plantare înfloreşte, totul este mov. Începe apoi recoltarea, şi nu aceasta e munca cea mai grea. Scoatem doar pistilul. Munca de Sisif e la sortare. Iar secretul stă în uscare. Şofranul are termen de garanţie cinci ani, dacă e păstrat cum trebuie. După sortare, şofranul e uscat în tăviţe de aluminiu, care sunt purtătoare de căldură, într-un cuptor la 45 grade C, timp de 45-50 de minute. Îl păstrăm în borcane închise ermetic”, spune doamna Viorica.

    Şofranul este căutat în întreaga lume pentru aroma şi culoarea pe care le dă mâncărurilor. Un kilogram de şofran ajunge să coste până la 28.000 de euro. Însă pentru a obţine astfel de cantităţi este nevoie de foarte multă muncă. 40 de grame de şofran necesită o recoltare de la 6.000 – 8.000 de flori de şofran.

    „Preţul unui bulb de şofran depinde de calibrul lui, explică doamna Viorica Froicu. Între 0,80 lei – 1,50 lei costă cei mai mari, care sunt şi cei mai productivi. Pentru 250 mp teren trebuie 5.000 de bulbi. Sunt necesare aproximativ 70.000 de stigmate pentru a obţine 500 g de şofran, şi de 2,5 kg de stigmate proaspete pentru obţinerea a 500 g de produs uscat. Fiecare floare prezintă câte 3 stigmate. Acestea trebuie să fie atent culese cu mâna şi apoi uscate. Munca şi îngrijirea pe care le necesită fac din şofran cel mai scump condiment din lume”, explică doamna Viorica.

    Şofranul este o plantă originară din Persia. Planta are bulbotubercul, frunze înguste şi lungi, flori unice de culoare violet-albastră, cu pistil de culoare portocalie şi linii purpurii, iar fructul este o capsulă trioculară de dimensiuni reduse şi culoare albă. De la plantă se folosesc în scop terapeutic doar stigmatele, care reprezintă partea superioară a pistilului, pe care se prinde şi încolţeşte polenul, scrie bihon.ro

  • Bautura românească care este vândută cu 2000 de euro în străinătate. Este ambalată cu fir din aur

    În Satu Mare, la Mediesul Aurit, familia Zetea duce mai departe tradiţia preparării celei mai bune pălinci de peste 100 de ani. O sticlă de colecţie va ajunge în ţările din vestul Europei! Este ambalată cu fir din aur. Aur curat este şi pe limba străinilor.

    “E chiar din cireşe amare care se vinde chiar şi la preţuri considerate exorbitante. În momentul de faţă se vinde la peste 2000 euro pe litru.”, a declarat Silviu Zetea, producător, citat de gazetaromaneasca.com

    Din Satu Mare palincă ajunge în toată Europa şi bate chiar şi celebrul calvados franţuzesc. Laurenţiu Tibru, patron magazin Austria: “Cumpără din toată Germania şi din toată Austria şi prin magazinul nostru online. O sticlă se vinde şi cu 20 de euro.”Preţurile pornesc în străinătate de la 20 de euro şi pot să ajungă până la 2 mii de euro.

    La Sfântul Gheorghe doi oameni de afaceri şi-au amenajat o distilerie modernă, cu dispozitive care au costat peste 100.000 de euro. Fac palincă de caise şi de scoruşe, nişte fructe comestibile, asemănătoare cireşelor şi apreciate în Ardeal. Dar regina va rămâne mereu palincă de prune.
    Singurul român care produce palincă din nuci este un profesor pensionar de 66 de ani din Satu-Mare. A primit reţeta de la un episcop din Debrecen, Ungaria, cu care a lucrat acum 20 de ani. Că să-i spună secretul licorii parfumate, l-a pus să jure că va intră în afaceri numai după moartea lui.

    Iar romanul i-a respectat dorinţa. La începutul acestui an a participat la un concurs în Ungaria.

  • Purtătorul de cuvânt al BNR explică, din nou, situaţia rezervei de aur a României. De data asta, lui Eugen Teodorovici

    „Banca Naţională a României a făcut un apel public săptămâna trecută prin care îi îndemna pe toţi cei care se pronunţă în legătură cu rezerva de aur a României să consulte documentele oficiale ale băncii. Cu toate acestea, într-o declaraţie recentă, Ministrul de Finanţe, dl. Eugen Teodorovici, a ridicat câteva probleme pe acest subiect, al căror răspuns se găseşte deja în documentele menţionate sau în alte luări de poziţie ale reprezentanţilor BNR”, a afirmat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o declaraţie transmisă joi.
     
    Printre lucrările reprezentanţilor Băncii centrale sunt următoarele: Alina Constantinescu, „Despre risc şi randament în administrarea rezervei de aur a ţării”; Victor Andrei, „Despre administrarea rezervei de aur a României”.
     
    Astfel, costurile de custodie a aurului din străinătate, precum şi alte informaţii legate de rezerva de aur şi valută sunt prezentate an de an în Raportul anual al BNR. Ultimul raport, cel pentru 2017, le prezintă în „Capitolul 16 – Situaţiile financiare ale BNR”. Pentru anul 2017, costurile de custodie au fost de 309 mii lei (Raport Anual 2017, pagina 275).
     

  • ​Este în continuare meserie „brăţară de aur”? – Carmen Muşat, inspector asigurarea calităţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic – VIDEO

    „Cred că am uitat că meseria este brăţară de aur. Dacă dumneavoastră aveţi copii, câţi dintre dumneavoastră i-aţi da la şcoala profesională? Părinţii consideră că copilul trebuie să fie cât mai sus, să facă o şcoală cât mai bună, să facă facultate, să ajungă inginer, medic. Ei nu-şi pun problema dacă acel copil îşi doreşte lucrul acesta sau dacă acel copil este potrivit pentru ceea ce vrea părintele să devină. Cred că principala rezolvare ar un serviciu de consiliere profesională, foarte bine pus la punct psihologi pregătiţi pentru aşa ceva care să testeze copilul, să vadă care sunt aptitudinile, care sunt competenţele şi cu recomandarea pentru ce domeniu ar fi buni.
    În învăţământ ne confruntăm în momentul de faţă cu rezultate foarte slabe la bacalaureat, la liceele tehnologice. Nu este problema liceului tehnologic, nu este problema profesorului care nu este bine pregătit şi care funcţionează la acest liceu tehnologic. Este problema intrărilor elevilor care vin. În momentul când un elev are la testarea naţională 1,50 sau 2 la matematică sau la română, asta înseamnă că aproape nu a făcut nimic, nu ştie nici tabla înmulţirii şi totuşi el este absolvent admis într-o clasă de liceu, este foarte puţin probabil ca după clasa a douăsprezecea să ajungă să ia şase. Poate că nu ar trebui lăsaţi elevii să meargă mai departe dacă nu au acel minimum de la atestarea naţională.
    Se poate evolua în carieră şi pornind de la şcoala profesională. Noi am realizat în 2016 un compendiu de bune practici, se numeşte <Povesti de Succes>, în care am promovat foşti absolvenţi de şcoală profesională sau de învăţământ profesional şi tehnic care au ajuns să aibă o carieră de succes. Cred că astfel de promovări ale unor foşti absolvenţi de şcoală profesională care au avut succes poate că au ecou în rândul tinerilor şi mai ales în rândul părinţilor. Cred că ar trebui mai întâi făcută o şcoală a părinţilor. După cum aţi observant meseriile din ziua de azi necesită foarte multe competenţe şi cunoştiinţe şi nu mai sunt meseriile de altă data. Totul este automatizat, informatizat. Meseria nu este pentru proşti, este pentru oameni deştepţi şi pentru oameni care pot câştiga mai mult dacă ar face o facultate şi ar ajunge şomeri. Sunt foarte mulţi tineri cu diplomă de facultate şi care nu au loc de muncă, pentru că nu s-au orientat bine.”

  • Febra aurului cuprinde clasa politică. Ce i-a cerut Norica Nicolai guvernatorului BNR

    Norica Nicolai a declarat, într-o conferinţă de presă, că modificările la legea BNR au fost create de lipsa de transperenţă a BNR.

    „Eu ştiu foarte clar că noi avem o preocupare, pentru că noi am pierdut aurul României o dată în istoria noastră. Noi ştim foarte bine ce s-a întâmplat cu rezervele de aur din România. Nu vreau să se înţeleagă că aurul nostru, fiind la Bursa de la Londra, ar însemna o lipsă de respect faţă de Marea Britanie. Nu, piaţa de la Londra este o piaţă onorabilă şi decentă. Eu am o altă problemă cu această chestiune, care este problemă tipic românească. Domnul Isărescu ne spune că doar Banca Centrală Europeană va zice ceva în această situaţie. Nu! Este o chestie de politică monetară. (…) Eu îi cer Domnului Isărescu să îmi spună, pentru că niciodată nu ştim de când aurul este plecat, ştim luări de poziţie că a fost o perioadă în Elveţia, apoi am aflat că este în Marea Britanie. Este foarte bine să se ne spună public: <l-am plasat în cantitatea x în Elveţia>. Pe această perioadă aceasta este dobânda pe care această ţară a obţinut-o, pentru că este al ei, este aurul României, nu al Băncii Naţionale. Lipsa de transparenţă în această decizie de politică monetară a creat această discuţie şi eu vreau să discutăm această lege, să vedem cât este bine să lăsăm în ţară, dacă am câştigat ceva plasându-l în afară, dar nimeni nu ştie, de fapt, de când este plasat, ce bani s-au obţinut din acest aur. Vreau să ştiu clar care sunt condiţiile acestui plasament”, a spus europarlamentarul ALDE.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Obiectul celui mai recent scandal: Rezervele internaţionale ale României, valute şi aur, au depăşit în februarie 36 miliarde euro

    La 28 februarie, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de 32,49 miliarde de euro, o creştere cu aproximativ 1,8% (aproape 570 de milioane de euro) faţă de 31 ianuarie.
     
    În cursul lunii februarie, intrările au fost de 1,195 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), alimentarea contului Comisiei Europene (696 milioane euro) şi altele.
     
    În schimb, ieşirile au fost de 626 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
     
    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,873 miliarde de euro.
     

  • Nu puneţi mâna pe banii de înmormântare

    25 de ani i-au trebuit lui Wagner sa rescrie povestea nibelungilor şi, desigur, i-a ieşit, după obicei, un marş funebru în care, la final, iubirea trumfă.
     
    Nu mă pricep ce ar însemna aurul României adus în ţară. Dacă din el ti-ai putea face un inel care să te facă invizibil – inelul nibelungilor, ca sa nu-l uitam pe Wagner – eu aş fi mulţumit.
     
    103 tone de aur – ce sclipiri în ochii senatorului Şerban şi ai deputatului Dragnea. Chiria anuala pentru aurul RO, la Banca Angliei, de 63.000 anual este prea mare – hai s-o facem mai mică, zice senatorul Şerban, autorul unui proiect de readucerea rezervei de aur a RO în ţară. Da cam cât? de mică? Aşa pe la vreo 25.000 de euro cât datorază senatorul Serban statului pentru că a stat ilegal într-o casă a RAPPS?
     
    Cred că noi, cei mari, suferim de o boală a copiilor, dragalaşă, fireşte – aceea de a vedea lucrurile mari, mari de tot, când ele, de fapt, sunt mici, mici de tot. Copiilor li se potriveşte, nouă, celor mari, nu. Rezerva de aur a RO – 103 tone şi un pic este mică de tot, nu mare de tot cum cred parlamentarii Dragnea şi Nicolae.