BusinessMagazin

Tag: articol

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 18 magazine de haine în acest an în România şi să ajungă la afaceri de 26 de milioane de euro

    O creştere de 114%. Nu, nu este vorba despre ritmul de până în 2009, ci de creşterea înregistrată anul trecut de afacerile retailerului polonez de modă LPP Tomânia Fashion, care reuneşte cinci mărci pe piaţa românească: Reserved, Cropp, House, Mohito şi Sinsay. Şi în 2014 vânzările s-au dublat. Cu un buget de 10 milioane de euro pentru anul în curs, Alina Bistreanu, director general al companiei, vrea să deschidă 18 noi spaţii. Astfel, şi vânzările s-ar putea dubla, iar, ajungând la 26 de milioane de euro.

    „Alerg, în continuare, pe tocuri”, râde glumind Alina Bistreanu, CEO al retailerului polonez de modă LPP, cu trimitere la faptul că într-un articol anterior spunea că a cam renunţat la sport de când a preluat conducerea companiei. Este mare amatoare de tocuri stiletto, cu excepţia vizitelor pe care le face pe şantier, vizite care nu lipsesc din programul ei săptămânal. Aceasta pentru că planul de extindere a companiei vizează deschiderea a zeci de magazine în fiecare an, astfel încât să ajungă la cifra rotundă de 100 în numai câţiva ani. Anul trecut au fost deschise 12 spaţii, cu investiţii de aproape 7 milioane de euro, iar pentru 2016 Alina Bistreanu spune că a inclus în buget 10 milioane de euro pentru inaugurarea a 18 magazine noi, atât în Bucureşti cât şi în alte oraşe din ţară. „În funcţie de oportunităţile care se vor ivi, avem posibilitatea de a creşte numărul acestora“. Până acum a bătut palma pentru 13 spaţii, iar cu alţi dezvoltatori de centre comerciale discuţiile sunt avansate.

    „În plus, intenţionăm ca pe lângă magazinul online Reserved, care este deja funcţional, să lansăm online alte două branduri din portofoliul nostru”, adaugă reprezentanta LPP România. În aceste condiţii, cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs este de 26 de milioane de euro, de două ori mai mare decât rezultatele aferente anului trecut (13,2 milioane de euro). Ar fi al treilea an consecutiv în care vânzările retailerului polonez pe piaţa românescă se dublează, în 2015 creşterea cifrei de afaceri fiind de 114%. Tot anul trecut este şi prima oară când compania a realizat profit pe plan local, de 0,7 milioane de euro, iar în 2016, „pentru că investim masiv, nu estimăm o creştere de profit comparativ cu 2015”. Odată cu creşterea numărului de magazine şi a vânzărilor, a sporit şi numărul angajaţilor, care înregistrează în 2015 un plus de 103% faţă de 2014; la finalul lui decembrie erau 295 de oameni pe ştatele de plată ale retailerului, dar recrutarea continuă, pentru a pregăti noile deschideri. Pentru comparaţie, în momentul în care Alina Bistreanu a preluat conducerea companiei, în urmă cu doi ani, LPP avea în România 60 de angajaţi şi cinci magazine; împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct, a pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în câţiva ani.

    „Deşi nu am reuşit să materializăm toate deschiderile planificate pentru anul 2015, ci aproximativ o jumătate din ceea ce ne-am propus – din motive ce ţin fie de decalarea datelor de deschidere a centrelor comerciale, ori de neconcretizarea unor negocieri purtate – anul care a trecut a fost unul dinamic”, punctează Alina Bistreanu. Ea enumeră pe degete deschiderea noilor  magazine, inaugurarea primul magazin flagship Reserved din România, cu o suprafaţă de aproximativ 2000 mp, şi lansarea magazinul online Reserved la finalul anului trecut.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune, deşi era obişnuită să lucreze şi în vacanţele de vară din liceu, pentru că, spune ea, este o fire independentă şi prefera să aibă proprii bani. Despre prima slujbă cu carte de muncă – economist – spune că a ajutat-o mult, pentru că i-a creat uşurinţa de a citi bilanţuri contabile, lucru care îi este de mare folos şi azi. În plus, a avut ocazia să înţeleagă destul de repede că este o fire prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e o zonă mai potrivită. După doi ani a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009, la numai 24 de ani, a fost numită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

     

  • El este cel mai norocos om din istorie! Aroganta pe care a facut-o dupa ce a castigat de doua ori marele premiu la loterie

    Era un imigrant chinez care lucra ca asistent de bucatar in Spania. Viata i s-a schimbat cu o investitie de numai cativa euro investiti.

     El Mundo prezinta povestea incredibila a omului care a castigat marele premiu de la loterie de doua ori intr-un interval de numai 8 luni. ‘Javi’, cum e numit chinezul in articol, a castigat mai intai la Loteria Spaniola, apoi a dat marea lovitura la EuroMillions. Prima oara a castigat 1,8 milioane de euro, in 2013, apoi, numai 8 luni dupa a luat 137 de milioane la EuroMillions!

    Cititi mai multe pe www.sport.ro

  • Care este cea mai bună culoare de purtat la un interviu de angajare?

    Decizia în ce priveşte hainele alese pentru un interviu de angajare poate reprezenta un factor de stres in plus.

    Julie Bishop, blogger pentru website-ul de recrutare Glassdor şi cea care a pus bazele Jobhop, un site unde angajaţii şi candidaţii pot să se conecteze, crede că există o legătură între culoarea hainelor şi şansele de reuşită ale unui candidat. Ea a dezvăluit într-un articol al The Independent câteva dintre secretele prin care prin intermediul culorii, un candidat ar putea influenţa în mod pozitiv decizia angajatorului.

    1. ”Asortaţi” culoarea hainelor cu nevoile angajatorului

    Documentaţi-vă pentru a afla ce caută compania şi îmbrăcaţi-vă în concordanţă cu această informaţie. ”Se grăbesc să găsească un angajat pentru rolul respectiv? Dacă da, aţi putea purta o culoare care să sporească urgenţa. Roşu, precum şi albastru roial, sunt culori folosite deseori în vânzări pentru a stimula impulsul cumpărării – poate o eşarfă roşie sau o cravată albastră ar putea ajuta grăbirea deciziei”, a spus Bishop.

    2. Gândiţi-vă la cultura companiei şi la mesajul pe care vreţi să îl transmiteţi

    Gândiţi-vă la semnificaţia culorilor în ţara originară a companiei pentru care aplicaţi pentru un post. Spre exemplu, culoarea oranj este asociată în Statele Unite ale Americii cu pericolul sau cu prizonierii – un mesaj pe care nu aţi vrea să îl transmiteţi. Dacă aplicaţi pentru un loc de muncă într-o companie olandeză, aceasta ar putea fi în schimb cea mai potrivită culoare – în Olanda, aceasta este culoarea familiei roiale olandeze şi toată lumea o poartă la Ziua Regelui. Este de asemenea culoarea echipei naţionale de fotbal. În China, culoarea roşie reprezintă norocul, iar în Japonia, galben înseamnă curaj.

    3. Dacă aveţi îndoieli, alegeţi albastru

    Dacă nu reuşiţi să aflaţi mai multe informaţii despre cultura organizaţională a companiei sau despre ce tip de persoană caută, nu vă asumaţi riscuri. Cea mai bună culoare de purtat la un interviu de angajare pentru care nu aţi reuşit să vă documentaţi suficient este albastrul, potrivit expertului.

    4. Culoarea ar trebui să fie potrivită brandului companiei unde vreţi să vă angajaţi

    Potrivirea culorii hainelor cu cea reprezentativă pentru companie ar putea să vă ofere un avantaj faţă de competiţie.

    5. Purtaţi culoarea preferată

    Dacă alegeţi să purtaţi culoarea preferată, cel care vă intervievează va afla astfel mai multe despre caracterul, atitudinea şi gradul de încredere pe care le aveţi, potrivit recrutorului.

    6. Este important să fiţi subtil – să vă îmbrăcaţi, de exemplu, în roz din cap până-n picioare, nu va fi niciodată o idee bună, concluzionează Bishop.

  • Lidl aduce precizări referitoare la diferenţa de preţuri dintre România şi Polonia la produsele de bază

    Referitor la articolul Revoltător. Lidl are în Polonia preţuri cu până la 67% mai mici la produsele de bază faţă de România, Lidl România aduce următoarele precizări:

    Stabilirea preţului unui produs este un proces complex, ce ia în calcul atât costurile de producţie, cât şi o serie de alte costuri adiţionale (transport, cantitatea comandată, depozitare, cadru legislativ etc.). În acest sens, nu putem comenta strategia de stabilire a preţurilor în Polonia.

    Lidl România şi Lidl Polonia sunt două entităţi comerciale separate, care îşi desfăşoară activitatea în mod independent. Prin urmare, oferta de alimente şi preţurile amintite în cadrul acestui articol sunt diferite şi nu se influenţează reciproc.

    Este important de menţionat faptul că gama de produse Lidl România se împarte după cum urmează: sortimentul de bază (produsele din oferta permanentă, pe care clienţii le pot găsi în toate magazinele Lidl pe tot parcursul anului) şi sortimentul in & out (produse speciale care apar doar periodic în magazinele Lidl).

    Pentru ambele categorii se pot aplica promoţii, cum este cazul produsului ciocolată amăruie Fin Carre, care apare în monitorizarea efectuată de către Hipercom Monitoring. Astfel, preţul menţionat în articol, de 0.35 EUR/100g (Polonia), este unul promoţional, comparativ cu cel de 0.52 EUR/100g (România), care este preţul de bază al produsului.

    Totodată, din dorinţa de a-i recompensa pe clienţi, am introdus Săptămânile Tematice, încă de la intrarea companiei pe piaţa din România. Prin intermediul experienţelor gastronomice pe care le propunem clienţilor Lidl cel puţin o dată pe lună, dorim să le oferim tuturor o călătorie culinară în jurul lumii. Anumite produse menţionate în articolul dumneavoastră fac parte din astfel de săptămâni tematice şi deci nu sunt produse alimentare de bază aşa cum se precizează în această analiză: bulete de cartofi Duc de Coeur, unt cu sare de mare Duc de Coeur, tartă cu creveţi şi legume Duc de Coeur, salam crud-uscat franţuzesc cu nuci ambalat Specialities Francaises, pizza congelată Chilli con Carne El Tequito, salam fiert afumat mexican feliat ambalat El Tequito, iaurt în stil mexican El Tequito.

    În analiza efectuată de către cei de la Hipercom Monitoring există şi produse care se găsesc în sortimentul permanent, cum ar fi hrana uscată pentru pisici Coshida şi roşiile uscate în ulei Baresa, care arată o diferenţă de preţ în minus pentru România faţă de Polonia. Astfel de diferenţe regăsim şi pentru alimentele de bază, precum uleiul de floarea soarelui (3.99 RON/1 l – 4.49* PLN/1 l), fasolea albă cu bob mare Cornfarm (4.39 RON/kg – 4.85* PLN/kg), biscuiţii Petit Beurre Tastino (2.99 RON/450g – 3.99* PLN/450g), roşiile (4.99 RON/kg – 5.99* PLN/kg), salata verde (2.79 RON/kg – 3.49* PLN/kg) sau ardeiul gras roşu (11.99 RON/kg – 12.99* PLN/kg).

    Mai mult, suntem transparenţi în ceea ce priveşte preţurile produselor şi am dovedit acest lucru în timpul reducerii TVA, când am comunicat direct clienţilor cum se reflectă scăderea TVA în preţul produsului şi am afişat la raft atât preţul vechi cât şi preţul nou.

    Totodată, dorim să clarificăm faptul că în Polonia exista o grilă de TVA în 3 trepte: 23%, 8 % (pentru anumite produse alimentare şi medicale) şi 5% (pentru produsele alimentare de bază).

  • Românca de 27 de ani care a făcut înconjurul lumii cu creaţiile ei cu motive etno. Vinde pe toate continentele

    Greu de plasat stilistic, dar uşor de îndrăgit, un scaun pictat, din lemn, aduce în actualitate tradiţiile meşteşugăreşti româneşti printr-o broderie asemănătoare printurilor digitale“, descriu specialiştii de la The Wall Street Journal scaunul Lana realizat pentru brandul de mobilier Photoliu, ce se vindea la data publicării articolului cu 575 de dolari. Scaunul ce i-a determinat pe jurnaliştii de la The Wall Street Journal să vorbească despre meşteşugurile româneşti în toamna anului trecut poartă numele Lanei Dumitru sau, după cum este mai cunoscută publicului larg, al Lanei Bălana, tânăra designer în vârstă de 27 de ani ce a făcut înconjurul lumii cu creaţiile sale prin intermediul blogurilor, publicaţiilor internaţionale şi colaborărilor cu mărci de renume.

    „La noi ceva devine trendy dacă este acceptat într-un fel de celelalte ţări. Când am început să folosesc motivele etno eram departe de business, a durat cinci ani până ca acestea să devină cool şi ca toată brandurile să le ceară, indiferent dacă acestea le plăceau sau nu“, spune Lana Dumitru, ale cărei creaţii au fost primite iniţial cu scepticism.

    După ce a publicat numeroase cărţi de poezie în copilărie şi în adolescenţă, şi-a expus manifestul artistic în două creaţii inedite: rochia Facebook, care a fost inclusă în 2012 în TrendHunter.com, şi rochia Etno, cu print digital ce ilustrează motive româneşti reinterpretate, digitizate, redesenate şi pixelizate, parte a colecţiei Romania Apparel, proiectul Lanei de absolvire a Universităţii de Arte din Bucureşti, din 2009. Au urmat o colecţie ce pune în plan central personajele cimitirului vesel din Săpânţa, dar şi operele lui Brâncuşi.

    Chiar dacă transformarea creaţiilor ei într-o afacere nu reprezintă o prioritate, spune că un pas important în această direcţie a fost colaborarea cu brandul Puma, câştigată în urma unui concurs de creativitate ca urmare a propunerii unui motiv tradiţional. Colaborările similare celor cu Puma au continuat să apară: un model digitalizat pentru o companie a mărcii de origine românească Dero, parte a Unilever, cât şi scaunul pentru Photoliu menţionat mai sus. Un alt mod prin care activitatea designerului român e remunerată este prin intermediul site-ului ei, unde, spre exemplu, un plic cu imprimeu etno stilizat costă 79 de euro, iar o jachetă, 349.

  • Soţ şi soţie, în vârstă de 90 de ani, interpretează cu măestrie o opera a marelui compozitor Johann Sebastian Bach – VIDEO


    În clipul din acest articol puteţi admira felul în care cei doi bătrâni interpretează Das alte Jahr vergangen ist BWV 614, BWV 804 şi o parte din Actus tragicus, dar aici nu este vorba de doi oameni obişnuiţi, ci de doi oameni importanţi în muzica clasică.

    El este Gyorgy Kurtag, născut în România în 1926, compozitor de muzică clasică, iar ea este Marta Kurtag, pianistă de profesie. Cei doi sunt căsătoriţi de 69 de ani şi tot de atunci cântă împreună. 

  • Ce primesc nominalizaţii Oscar din acest an: o pungă de cadouri ce conţine hârtie igienică de lux şi excursii în Japonia sau Israel

    Această pungă de cadouri ar putea fi numită şi sacoşă la cât de multe produse conţine, iar valoarea acesteia ajunge la 232.000 de dolari cu 40% mai mult decât anul trecut.

    Nominalizaţii Oscar din acest an la categoriile principale vor pleca acasă cu pungi conţinând cadouri care mai de care mai bizare: batoane de proteine (6 dolari), un articol pentru lift mamar (1.110 de dolari), o excursie 10 zile în Israel în valoare de 55.000 de dolari, un tur privat în Japonia (54.000 de dolari), hârtie igienică de lux (275 de dolari) şi chiar un….vibrator (250 de dolari).

    Numai că aceste cadouri nu sunt autorizate de către Academie. Distinctive Assets, companie de marketing, care face aceste pungi de cadouri operează independet şi nu are nicio afilere cu Academia de Film Americană.

    Academia a încetat să mai dea cadouri în 2006 din cauza fiscului american. Cu toate acestea, Distinctive Assets îşi promovează punga de cadouri alături de trademark-ul academiei. Bineînţeles, Academia nu este de acord cu asta şi a dat înjudecată Distinctive Assets şi aşteaptă soluţionarea cazului.

    Conţinutul pungii de cadouri arată în felul următor:

    • Haze Dual Vaporizer ($250)
    • Personalized M&Ms ($300)
    • A 10,000-meal donation made in the nominee’s name to an animal shelter or rescue of their choice ($6,300)
    • A lifetime supply of Pu-erh Tea Nourishing Cream and Pu-erh Tea Cleansing Bar ($31,200)
    • A year’s worth of Audi car rentals from Silvercar ($45,000)
    • 10-day all-expenses-paid trip to Israel ($55,000)
    • Tribute video services ($125)
    • Caolion Ultimate Pore Care gift set ($134)
    • Healing Saint Luminosity skin serum and hair follicle stimulant ($193)
    • Private 15-day walking tour of Japan ($54,000)
    • 10 personal training sessions with Alexis Seletzky ($900)
    • Belldini gift certificate ($300)
    • Chapstick ($6)
    • Chocolatines Drunken Fig Cake Bites ($35)
    • Dandi Patch anti-perspirant solution ($21)
    • Delovery gift basket ($2,000)
    • Druzy earrings ($25)
    • Fit Club TV “Ultimate Fitness Package” ($6,250)
    • Gleener on the Go ($12)
    • 3-day stay at the Golden Door Resort & Spa in San Marcos, CA ($4,800)
    • 3-night stay at the Grand Hotel Excelsior Vittoria in Sorrento, Italy ($5,000)
    • 3-night stay at the Grand Hotel Tremezzo in Lake Como, Italy ($5,000)
    • Greenhill Blanc de Blancs wine ($39)
    • Hydroxycut Gummies ($20)
    • 3 fitness training sessions with Jay Cardiello ($1,400)
    • Joseph’s Toiletries toilet paper ($275)
    • Sterling silver necklace ($150)
    • Memobottles ($47)
    • El Silencio Mezcal ($75)
    • Mission1 protein bar ($6)
    • Nuelle Fiera arouser for her ($250)
    • Phantom Glass screen protector ($50-60)
    • Purely Inspired Organic Protein ($20)
    • Rouge Maple culinary products ($99)
    • Sedone Lace makeup brush set ($110)
    • Signature Vodka ($70)
    • Slimware plates ($30)
    • Steamist spa system ($5,060)
    • Sundial powder coating ($500)
    • Blow dryers and flat irons ($250)
    • Vampire Breast Lift ($1,900)
    • Wallet ($125)
    • 740 Park plastic surgery ($5,530)

  • Munca, conjugarea pe care am uitat-o

    În legătură cu munca există, în spaţiul cultural şi social românesc, un mare gol mărginit de fapte doar la extreme. la un capăt stă Dorel, personajul creat de publicitari care a ajuns să fie portdrapelul unui întreg segment; la capătul opus lui Dorel sunt angajaţii care s-au îmbolnăvit sau care s-au prăpădit din cauza epuizării la locul de muncă. La o altă extremitate stă programatorul român, cel cu care ne mândrim şi care reprezintă pentru mulţi soluţia pentru creştere economică şi pentru o dezvoltare rapidă. La colţul opus în ringul programatorului sunt cei circa 400.000 de români apţi de muncă, dar care nu îşi caută o slujbă. La o altă extremitate sunt şefii români, mai bine plătiţi în Bucureşti chiar decât cei din New York. opuse acestora, se află, tot în România, cele mai reduse salarii din Europa. Nu în ultimul rând, la o extremă avem numărul de ore lucrate în România, printre cele mai multe de pe bătrânul continent, iar la polul opus se află mult prea invocata, de către analiştii economici, lipsă de productivitate a românului. între toate acestea stau munca şi modul cum relaţionăm cu munca, cheia dezvoltării viitoare a naţiei.

    Am decis că e bine ca acest articol să conţină în titlu cuvântul „muncă“ pentru a fi, astfel, bine indexat de Google. Ar sparge, astfel, cât de cât, monotonia care te loveşte pe internetul românesc dacă dai o căutare cu termenul „muncă“, pentru că obţii o avalanşă de rezultate cu locuri de muncă, în primul rând în străinătate, dar şi în ţară, la care se adaugă varii horoscoape, articole uşurele din presă sau anunţuri ale agenţiilor specializate ale statului; deliciul momentului era, la momentul scrierii textului, „românul adormit la locul de muncă“ – un ins care lucra la o companie IT canadiană şi care a apărut într-o fotografie grăitoare. Imaginea s-a viralizat şi lumea a început să se distreze, ipostaziindu-l în fel şi chip; nu insist, dar mi s-a părut un semn karmic, cu o încărcătură anume – român, muncă, străinătate, adormit, echipă, patroni, tehnologie, programator.

    Trecând peste astfel de aspecte frivole, aţi putea constata, în cazul în care sunteţi interesat, o lipsă de studii, articole, analize legate de subiectul muncii. Sigur, există aşa ceva pe siturile de resurse umane, pentru specialişti, dar nu există o literatură a muncii, care să analizeze şi să interpreteze fenomenul, să-i dea o dimensiune socială, politică şi economică. Singura lucrare pe care am găsit-o în librării, dincolo de interpretările Codului muncii şi de aspectele juridice ale domeniului, este „Etica muncii la românii de azi“, scrisă de Monica Heintz, antropolog cu o activitate prestigioasă la instituţii precum Sorbona sau Institutul Max Planck. Studiul este un excepţional document care prezintă realităţile anului 2000, o lume în formare, încă marcată de perioada de dinainte de 1989, încă în căutarea unei identităţi capitaliste. Multe din cele scrise acolo sunt valabile şi astăzi, şi voi face referire la ele la un moment dat.

    Alte titluri precum „De ce munca e de kkt“, volum semnat de Cali Ressler şi Jody Thompson, nu se încadrează în ceea ce mă interesa, ci mai degrabă în genul acela de cultură pop care a început să se infiltreze în zone care până la un moment dat au fost mai puţin accesibile.

    În aceste condiţii, şi fără a avea pretenţia de a răspunde tuturor întrebărilor într-un singur articol de revistă, să trecem la lucruri serioase: cum relaţionează românii cu munca? Dacă e să credem sondajele, munca este extrem de importantă pentru doi români din trei, care o plasează pe locul secund în topul lucrurilor foarte importante în viaţă, după familie, dar înaintea religiei, a timpului, a prietenilor sau a politicii. Procentul românilor care apreciau că munca este importantă în viaţa lor a scăzut de la 96% în 1990 la 91% în 2008. Pentru comparaţie, la bulgari nivelul s-a situat constant la 90%, la fel şi în Ungaria. La greci la fel, 95%. Scădere a fost în Polonia, de la 97% la 91%. Să le numim evoluţii şi, pentru a încerca să le înţelegem, să punem un pic munca în context.

  • Râmnicu-Vâlcea va primi o investiţie de 47 mil. de dolari pentru construcţia unui business park

    Râmnicu-Vâlcea, cunoscut în lume ca şi Hackerville, va primi o investiţie de 47 mil. de dolari pentru construcţia unui business park care va conţine şi un IT park din partea Black Soca Investments, scrie site-ul abnewswire.com

    În acelaşi articol se spune despre Rm Vâlcea că este un oraş industrial prosper unde mai multe companii au investit recent, printre care şi producătorul francez de echipamente auto Faurecia care urmează să deschidă o nouă fabrică de tapiţerii pentru industria auto la Râmnicu Vâlcea, în urma unei investiţii totale de 12 milioane de euro.

    Viitorul park IT va avea o suprafaţă de 30 de acri şi va fi situat aproape de oraş şi de fabrica Faurecia.

    Purtătorul de cuvânt al Black Soca Investments a declarat că întregul proiect va costa în jur de 47 milioane de dolari şi că investiţiile se vor face începând din 2017. Potrivit unei estimări vor fi creat cel puţin 1600 locuri de muncă ca urmare a acestei investiţii.
     

  • Bloomberg: Faceţi posibil viitorul fără cash!

    Cash-ul s-a bucurat de un succes destul de mare timp de vreo 4.000 de ani. Astăzi însă, bancnotele şi monedele par depăşite: sunt murdare şi periculoase, greu de mânuit şi scumpe, se arată într-un articol-manifest al Bloomberg.

    Percepând acest sentiment de insatisfacţie, oamenii întreprinzători au introdus în circulaţie sute de monede digitale în ultimii ani, dintre care bit­coin-ul este cea mai faimoasă. Acum, guvernele vor să li se alăture în acest efort: banca centrală a Chinei spune că intenţionează să lanseze o monedă digitală proprie. Băncile centrale din Ecuador, Filipine, Marea Britanie şi Canada se gândesc la mişcări similare. Cel puţin o companie le-a sărit în ajutor.

    Multe depind de detalii, bineîn­ţeles. Însă trendul este unul binevenit. Teoretic, mjloacele legale de plată digitale ar putea combina inventivitatea monedelor virtuale cu stabilitatea unei monede oficiale. Evident, un astfel de sistem ar înlesni circulaţia banilor.

    Bine proiectată, o monedă digitală oficială s-ar putea mişca uşor în cadrul unor reţele de plată altfel incompatibile, înlesnind tranzacţiile şi reducând costurile acestora. O astfel de monedă ar fi în special utilă pentru cei săraci, care şi-ar putea plăti facturile sau accepta plăţi online fără a avea nevoie de un cont bancar sau opera transferuri fără a fi înşelaţi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro