Tag: armata

  • Cum a devenit un băieţel de 12 ani erou medaliat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

    Calvin Graham făcea parte dintr-o familie mare, el fiind cel mai mic dintre cei 7 fraţi. Din cauza tatălui abuziv, el împreună cu unul dintre fraţii mai mari au fugit de acasă. Cei doi s-au întreţinut vânzând ziare şi livrând telegrame în weekend, potrivit Business Insider.

    Avea 11 ani când a decis să se înroleze în Marină, dar avea o problemă. Era minor. Ca să pară mai învârstă, Graham a început să se bărbierească şi şi-a modificat vocea, să pară mai adâncă, iar la înrolare a îmbrăcat hainele fratelelui său. “Aveam aproape 1,60cm şi 56 de kg”, a povestit el. Un prieten i-a falsificat semnătura mamei lui Graham, semnătură prin care-şi dădea acordul ca el să fie înrolat. I-a spus mamei lui că se duce în vizită la rude, în schimb el s-a dus la biroul de înrolare. A trecut de inspecţia iniţială, dar dentistul avea să-şi dea seama că nu are 17 ani. “Dentistul îmi tot zicea că am 12 ani, dar eu o ţineam pe a mea şi îi ziceam că am 17 ani. Într-un final, a spus că nu are timp de mine şi m-a lăsat în pace”, a spus Calvin Graham.

    Pe 15 august 1942 a fost înrolat în marina Statelor Unite. Avea 12 ani, 4 luni şi 12 zile, astfel devenind cel mai tânăr membru al armatei Statelor Unite din timpul celui De-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, Calvin Graham a fost şi cel mai tânăr erou decorat.

    A fost repartizat navei USS South Dakota şi a fost desemnat să se ocupe de încărcarea tunului de 40mm. Nava a participat la bătălia de la Guadalcanal, unde a fost lovită de 47 de ori de tunurile japonezilor. Una dintre explozii l-a aruncat pe Calvin pe scări, cazătură în urma căreia a fost rănit şrapnel şi şi-a pierdut dinţii din faţă. În ciuda rănilor şi arsurilor suferite, băiatul de 12 ani nu s-a ascuns, ci a ajutat răniţii. “Le-am dat ţigări şi am vorbit cu ei toată noaptea. Am îmbătrânit mult în noaptea aia”, a mărturist el.

    Pentru curajul dovedit a primit “Bronze Star”, medalie acordată membrilor forţelor armate ale Statelor Unite pentru serviciul meritoriu într-o zonă de luptă dar şi “Purple Heart”, medalie acordată membrilor forţelor armate ale Statelor Unite care au fost răniţi în timpul războiului.

    Un an mai târziu, mama sa a aflat unde era şi a informat marina în legătura cu vârsta lui reală. În loc să fie eliberat din servicul militar, Graham a fost închis timp de aproape trei luni. A fost eliberat după ce sora lui a ameninţat că o să povestească presei ce s-a întâmplat.  Calvin Graham a fost eliberat însă medaliile i-au fost retras

    La 13 ani Calvin Graham era un “baby vet”, un băiat care nu-şi găsea locul la şcoală şi a ales viaţa de adult, din nou. S-a angajat ca sudor pe un şantier naval, s-a căsătorit şi un an mai târziu avea şi un copil. La 17 ani a divorţat apoi s-a înrolat în armată. Trei ani mai târziu a căzut de pe un dig şi şi-a rupt spatele. Din pricina accidentului a fost nevoit să vândă reviste tot restul vieţii.

    În 1978, preşedintele Jimmy Carter i-a înapoiat medaliile câştigate, cu excepţia Purple Heart, şi a primit şi o sumă de bani din partea guvernului american.


    Zece ani mai târziu, povestea lui a fost subiectul unui film “Too Young the Hero”.

    Calvin Graham a murit în 1992 din cauza unei boli de inimă.

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Vladimir Putin cere permisiunea Consiliului Federaţiei de a folosi forţele armate în străinătate

    Serviciul de presă al Kremlinului a anunţat că preşedintele Putin a cerut permisiunea Consiliului Federaţiei de a folosi forţele armate ruse în străinătate.

    “Preşedintele rus V.V. Putin, în baza Articolului 102, punctul G, partea 1 din Constituţia Federaţiei Ruse, a depus la Consiliul Federaţiei ruse o propunere privind permisiunea Consiliului Federaţiei de a folosi contingentul Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse în afara teritoriului Federaţiei Ruse, în conformitate cu principiile recunoscute şi normele legislaţiei internaţionale”, a precizat serviciul de presă al Kremlinului.

    După o sesiune cu uşile închise, senatorii vor vota această propunere.

    Rusia, Iranul, Irakul şi Siria au creat recent un centru de informaţii la Bagdad, pentru a coordona lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic (SI). Principalele obiective ale centrului de informaţii sunt să ofere date despre numărul militanţilor SI, armamentul lor şi deplasările pe care le fac.

    Noul centru va deveni funcţional în octombrie sau noiembrie şi va fi condus de ofiţeri ruşi, sirieni, irakieni şi iranieni, prin rotaţie, câte trei luni.

    Rusia şi-a consolidat recent prezenţa militară în Siria, inclusiv cu tancuri şi avioane de război, Vladimir Putin argumentând că numai forţele preşedintelui Bashar al-Assad sunt capabile să-i înfrângă pe jihadişti.

    Putin a spus luni, în discursul său la Adunarea Generală a ONU, că Rusia nu exclude posibilitatea unor atacuri aeriene care să susţină forţele lui al-Assad în lupta lor împotriva rebelilor jihadişti, dar a anunţat că Moscova va trece la acţiune doar “respectând deplin normele legale internaţionale”.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Ungaria mobilizează rezervişti voluntari ai armatei, pentru a face faţă crizei imigraţiei

    Ministrul Istvan Simicsko a luat această decizie la cererea şefului Statului Major General al armatei ungare. Rezerviştii vor fi trimişi în primul rând în garnizoanele rămase goale după ce soldaţii au fost mobilizaţi la frontieră, dar ar putea primi şi alte sarcini, potrivit MTI.

    Ungaria este implicată într-o dispută cu vecinii săi Serbia şi Croaţia, în condiţiile în care cele trei ţări se străduiesc să facă faţă numărului mare de imigranţi care fug din calea războiului şi sărăciei din Orientul Mijlociu şi încearcă să ajungă în Europa occidentală.

    Gyorgy Bakondi, consilierul premierului ungar pe probleme de securitate internă, a informat vineri seara că 700 de soldaţi şi 800 de poliţişti vor fi mobilizaţi sâmbătă în zona în care frontiera este expusă cel mai mult valului de imigranţi.

  • Croaţia şi-a plasat armata în stare de alertă, pe fondul crizei refugiaţilor

    Numeroşi imigranţi s-au înghesuit joi să prindă locuri în cele câteva autobuze şi trenuri cu care urmau să fie transportaţi spre nord, zeci de oameni fiind răniţi.

    După ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Serbia, imigranţii au fost nevoiţi să se orienteze spre Croaţia pentru a-şi continua drumul spre ţările Europei occidentale. Până joi seara, 9.200 de persoane au intrat în ţară în 48 de ore, potrivit poliţiei croate.

    În aceste condiţii, liderii croaţi au anunţat că ţara lor este la capacitate plină. Ministrul croat de Interne, Ranko Ostojici, a declarat joi că ţara sa este “absolut plină” şi le-a transmis imigranţilor un mesaj: “Nu mai veniţi aici. Staţi în centrele de refugiaţi din Serbia şi Macedonia şi Grecia. Acesta nu este drumul către Europa. Autobuzele nu vă pot duce acolo. Este o minciună”.

    La rândul său, premierul croat Zoran Milanovici a declarat că ţara sa are “o capacitate limitată”.

    De asemenea, Slovenia a anunţat că imigranţii sosiţi din Croaţia vor fi trimişi înapoi în această ţară.

    Astfel, preşedintele croat, Kolinda Grabar Kitarovici, a cerut armatei să fie în stare de alertă şi să acţioneze dacă este nevoie să protejeze frontiera de imigranţi.

    Ministrul de Interne a sugerat chiar că Croaţia şi-ar putea închide frontierele dacă se va confrunta cu mii de imigranţi nou-sosiţi.

  • Croaţia şi-a plasat armata în stare de alertă, pe fondul crizei refugiaţilor

    Numeroşi imigranţi s-au înghesuit joi să prindă locuri în cele câteva autobuze şi trenuri cu care urmau să fie transportaţi spre nord, zeci de oameni fiind răniţi.

    După ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Serbia, imigranţii au fost nevoiţi să se orienteze spre Croaţia pentru a-şi continua drumul spre ţările Europei occidentale. Până joi seara, 9.200 de persoane au intrat în ţară în 48 de ore, potrivit poliţiei croate.

    În aceste condiţii, liderii croaţi au anunţat că ţara lor este la capacitate plină. Ministrul croat de Interne, Ranko Ostojici, a declarat joi că ţara sa este “absolut plină” şi le-a transmis imigranţilor un mesaj: “Nu mai veniţi aici. Staţi în centrele de refugiaţi din Serbia şi Macedonia şi Grecia. Acesta nu este drumul către Europa. Autobuzele nu vă pot duce acolo. Este o minciună”.

    La rândul său, premierul croat Zoran Milanovici a declarat că ţara sa are “o capacitate limitată”.

    De asemenea, Slovenia a anunţat că imigranţii sosiţi din Croaţia vor fi trimişi înapoi în această ţară.

    Astfel, preşedintele croat, Kolinda Grabar Kitarovici, a cerut armatei să fie în stare de alertă şi să acţioneze dacă este nevoie să protejeze frontiera de imigranţi.

    Ministrul de Interne a sugerat chiar că Croaţia şi-ar putea închide frontierele dacă se va confrunta cu mii de imigranţi nou-sosiţi.

  • Armata din Burkina Faso confirmă o LOVITURĂ DE STAT, dizolvând Guvernul şi arestându-l pe preşedinte

    Guvernul de tranziţie a fost dizolvat, iar preşedintele interimar nu mai este la putere, a transmis aceasta în anunţul făcut la radioteleviziunea naţională.

    Liderii loviturii de stat, care provin dintr-o unitate de elită a gărzii prezidenţiale ce a contrazis public Guvernul de tranziţie în ultimele luni, s-au legitimat drept Consiliul Naţional pentru Democraţie. Afirmaţia lor publică a confirmat ceea ce mulţi au suspectat miercuri, când preşedintele interimar şi primul-ministru au fost arestaţi şi au fost ridicate baricade în jurul clădirii prezidenţiale.

    În comunicatul citit de locotenentul-colonel Mamadou Bamba a fost criticat codul electoral, care i-a oprit pe membrii partidului fostului preşedinte să ia parte la alegerile din 11 octombrie. Oricine a sprijinit încercarea fostului preşedinte de amendare a Constituţiei astfel încât să poată candida la un nou mandat primeşte, de asemenea, interdicţie de exercitare a funcţiei.

    Bamba a anunţat joi începutul “unui proces coerent, cinstit şi echitabil”.

    Guvernul de tranziţie a ajuns la putere după ce preşedintele aflat în funcţie timp de 27 de ani, Blaise Compaore, a fost demis la sfârşitul anului trecut într-o revoltă publică. Demonstranţii au dat la un moment dat foc clădirii Parlamentului pentru a protesta faţă de mişcarea şefului statului de a amenda Constituţia pentru a-şi putea prelungi mandatul.

    Burkina Faso găzduieşte forţe speciale franceze şi este un aliat important atât al Franţei, cât şi al SUA în lupta împotriva militanţilor islamici din Africa de Vest. În timp ce Burkina Faso a fost ocolită de violenţa extremistă, un român a fost răpit în luna aprilie, act revendicat de un grup juhadist din Mali.

     

  • ATAC cu avioane de război: BOMBARDAMENTE ale armatei turce

    Avioane de război turceşti de tip F-16 au produs bombardamente, informează Reuters în pagina electronică.

    Bombardamentele au venit ca răspuns la un atac al adversarilor.

    ATAC cu avioane de război: BOMBARDAMENTE ale armatei turce

  • Noi proteste în Tokyo împotriva legii care permite intervenţia armatei în conflictele internaţionale – VIDEO

    Noul val de proteste a avut loc duminică, în faţa clădirii Parlamentului Japoniei, unde circa 120.000 de oameni au scandat împotriva premierului japonez, cel care a înaintat propunerea de lege privind creşterea rolului armatei, adoptată de Camera Inferioară a Parlamentului la jumătatea lunii trecute.

    “Protejaţi constituţia de Shinzo Abe! Protejaţi copiii de Shinzo Abe!”, scanda unul dintre protestatari, Aki Okuda,un membru fondator al grupării Students Emergency Action for Liberal Democracy (SEALDs), în faţa unei mulţimi. “Abe, dă-ţi demisia imediat”, solicita acesta.

    Propunerea de lege privind creşterea rolului armatei, care ar putea interveni în vederea soluţionării unor conflicte internaţionale pentru a apăra interesele Japoniei, a fost adoptată de Camera Inferioară a Parlamentului Japoniei în data de 15 iulie 2015. Legea privitoare la securitatea Japoniei a fost aprobată, în Camera Reprezentanţilor cu un vot majoritar din partea Partidului Liberal Democrat al prim-ministrului Shinzo Abe şi a partenerului său de coaliţie, Partidul Komeito. Partidul Democrat, principala formaţiune de opoziţie, şi alte patru partide, au boicotat votul.

    Cu o zi înainte de aprobarea propunerii, în data de 15 iulie, mii de cetăţeni au ieşit în stradă în Tokyo şi în alte oraşe pentru a protesta faţă de această lege, apreciind că, dacă va fi aprobată, aceasta ar putea determina Japonia, o ţară pacifistă, să se implice într-un război. De la aprobarea propunerii de către Camera Inferioară, au avut loc numeroase alte proteste faţă de posibila intrare în vigoare a legii respective, fiind considerată o încălcare a constituţiei pacifiste pe care Japonia a adoptat-o la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Dacă legea va fi aprobată şi de Camera Superioară a Parlamentului – va fi supusă votului în luna septembrie -, atunci va fi prima dată de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial când Japonia va putea folosi forţele militare în afara ţării.

    În urmă cu un an, Guvernul condus de Abe a aprobat o utilizare sporită a forţelor armate în străinătate prin reinterpretarea unui articol din Constituţia în vigoare după cel de-al Doilea Război Mondial. Articolul 9 interzice utilizarea forţelor militare pentru rezolvarea unor conflicte internaţionale.

  • Cum arată noile vehicule de război ultramoderne ale armatei americane. Humvee-urile sunt istorie. VIDEO

    Oshkosh a câştigat contractul de 6,75 miliarde de dolari cu armata americană pentru a construi aproape 17.000 de noi vehicule uşoare pentru a înlocui clasicele Humvee, scrie Wall Street Journal.