BusinessMagazin

Tag: active

  • Cât de sărac este un român faţă de un european din zona euro

    Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

    Avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

    Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât de sărac este un român faţă de un european din zona euro

    Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

    Avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

    Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pe OLX se vând şi se cumpără lunar peste 20.000 de produse pentru copii

    În perioada de timp analizată, peste 58.000 de produse din categoria „Mama şi Copilul” au fost declarate vândute de către utilizatorii care au pus anunţuri pe OLX la dezactivarea acestora. Anual, peste 200.000 de articole din această categorie îşi găsesc un alt proprietar prin intermediul platformei OLX.  Cele mai vândute produse din categoria „Mama şi Copilul”  au fost hainele pentru copii: peste 14.000 de articole vestimentare şi-au găsit cumpărători pe OLX în primele 3 luni ale anului. Jocurile şi jucăriile au fost şi ele la mare căutare, cu peste 13.000 de produse declarate vândute la dezactivarea anunţurilor.

    Cărucioarele şi landourile, dar şi scaunele auto şi accesoriile pentru plimbare (marsupii, hamuri, wrap-uri) au fost şi ele foarte populare în rândul părinţilor, indiferent dacă au fost noi sau utilizate. În doar trei luni ale anului, peste 6.000 de cărucioare şi landouri şi-au găsit noi proprietari, iar aproape 3.000 de pătuţuri de copii au fost achiziţionate de pe OLX.

    „În ultimii ani, studiind comportamentul românilor care vând şi cumpără pe OLX, am constatat că tot mai mulţi renunţă la prejudecata achiziţionării unui produs utilizat atunci când găsesc obiecte în perfectă stare de funcţionare, cu aspect foarte îngrijit, dar cu un preţ de două ori mai mic decât în magazin. Este şi cazul mamelor din comunitatea OLX, care au devenit din ce în ce mai pragmatice şi folosesc OLX pentru a se adapta permanent nevoilor în schimbare ale copiilor lor. Acestea vând produsele folosite foarte puţin pentru a-şi recupera o parte din suma cheltuită, dar şi pentru a o reinvesti în alte produse de care au nevoie pentru a-şi creşte copiii.”, explică Răzvan Acsente, Head of Marketing OLX Group România.

    Cele mai multe produse puse la vânzare sunt din categoria „articole vestimentare şi încălţăminte”, cu peste 120.000 de anunţuri active în fiecare lună. Jucăriile ocupă poziţia secundă în top, cu peste 50.000 de anunţuri active, iar pe locul al treilea se situează obiectele de mobilier pentru camerele de copii (inclusiv pătuţuri), respectiv cărucioarele, landourile şi scoicile auto, fiecare cu aproape 10.000 de anunţuri active.

    Ce produse se vând cel mai repede

    Cărucioarele, landourile şi scoicile auto sunt cele mai solicitate articole din categoria „Mama şi copilul”, dovadă fiind şi timpul de vânzare scurt, de numai 28 de zile din momentul publicării anunţurilor. Scaunele auto îşi găsesc şi ele repede cumpărători, în medie în 30 de zile. Accesoriile folosite la plimbare, fie că sunt marsupii sau premergătoare, stau în medie pe OLX 31 de zile până când îşi găsesc un nou proprietar, iar pătuţurile în medie 35 de zile.

    Jucăriile, dintre care cele mai populare sunt seturile de construcţie (cu peste 3.000 de oferte), pluşurile (cu cifre similare), dar şi noile kendama (peste 1.500 de anunţuri) şi fidget spinnerele (peste 1.000 de anunţuri) se vând la 35 de zile de la publicarea anunţului. OLX este cel mai mare site de anunţuri din România, cu peste 3,5 milioane de anunţuri active şi peste 10 milioane de utilizatori unici lunar.

    OLX este cel mai mare site de anunţuri din România, cu peste 3,5 milioane de anunţuri active şi peste 10 milioane de utilizatori unici lunar.

     

  • Tranzacţia ANULUI în banking! Investitorii se BAT să cumpere o bancă din top. Ce se va întâmpla cu clienţii?

    Scoaterea la vânzare a băncii, a noua bancă din România după active, a atras interesul a opt investitori strategici şi instituţionali, care provin atât din România, cât şi din străinătate, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa bancară.

    „Aceşti investitori sunt atât strategici, cât şi instituţionali“, au menţionat sursele citate. Este tranzacţia anului în sistemul bancar din România, iar 8 investitori deja s-au îngrămădit. 

    Tranzacţia ANULUI în banking! Investitorii se BAT să cumpere o bancă din top. Ce se va întâmpla cu clienţii?  

  • Profit de 262,2 mil. euro pentru Erste Group în primul trimestru din 2017

    Astfel, am putut mentine un nivel ridicat de capitalizare, cu un indice al capitalului comun de rang 1 (Basel 3 implementat partial) de 13 procente.

    Baza noastra de costuri a crescut in primul trimestru. Aceasta evolutie a fost partial generata de cheltuielile necesare pentru indeplinirea cerintelor de reglementare, si in principal de investitiile pentru extinderea in continuare a serviciilor pe care le putem oferi digital clientilor nostri – un domeniu in care deja suntem frecvent considerati deschizatori de drumuri in industria bancara din Europa.

    Standard & Poor’s si Fitch a imbunatat calificativele noastre de rating pe termen lung la A- (cu perspectiva pozitiva) si respectiv A- (cu perspectiva stabila). Tendintele de la nivelul grupului se regasesc si in plan local: toate subsidiarele noastre au avut un prim trimestru profitabil in 2017”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank AG.

    In raportul preliminar al administratorilor, rezultatele financiare din perioada ianuarie-martie 2017 sunt comparate cu cele din perioada ianuarie-martie 2016, iar pozitiile din bilantul contabil la 31 martie 2017 cu cele din bilantul la 31 decembrie 2016.

    Venitul net din dobanzi s-a diminuat la 1.051,3 milioane de euro (-3,7%; T1 2016: 1.092,2 milioane de euro) in pofida cresterii activitatii de creditare, in principal din cauza veniturilor mai mici din dobanzi aferente portofoliului de obligatiuni guvernamentale si pe fondul unui efect de „unwinding” (actualizare a fluxurilor de numerar aferenta activelor depreciate) mai redus. Venitul net din taxe si comisioane a crescut la 457,7 milioane de euro (+3,3%; T1 2016: 443,1 milioane de euro). Veniturile din operatiuni cu valori mobiliare si din administrarea activelor au crescut, in timp ce veniturile din activitatea de creditare s-au diminuat. Venitul net din tranzactionare s-a redus la 48,6 milioane de euro (-5,1%; T1 2016: 51,2 milioane de euro). Venitul operational a fost aproape stabil la 1.617,5 milioane de euro (-0,7%; T1 2016: 1.629,3 milioane de euro). Cheltuielile administrative generale au crescut la 1.018,3 milioane de euro (+0,9%; T1 2016: 1.008,8 milioane de euro), in principal din cauza majorarii cheltuielilor de personal la 571,7 milioane de euro (+1,1%; T1 2016: 565,4 milioane de euro). Acest indicator include inregistrarea platii in avans a majoritatii contributiilor anuale pentru schemele de garantare a depozitelor, in valoare totala de 64,7 milioane de euro (2016: 71,7 milioane de euro). In consecinta, profitul operational s-a diminuat la 599,2 milioane de euro (-3,4%; T1 2016: 620,5 milioane de euro). Raportul cost/venit s-a situat la 63,0% (T1 2016: 61,9%).

    Costurile nete cu provizioanele aferente activelor financiare depreciate au ramas in apropierea minimelor istorice, la 65,8 milioane de euro, respectiv 19 puncte de baza in raport cu nivelul mediu al creditelor brute catre clienti (T1 2016: 56,4 milioane euro, respectiv 17 puncte de baza). Rata creditelor neperformante s-a mentinut la 4,9% (31 decembrie 2016: 4,9%). Rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante a scazut usor la 67,6% (31 decembrie 2016: 69,1%).

    Pozitia „alte rezultate operationale” s-a situat la -127,1 milioane de euro (T1 2016: -139,5 milioane de euro), incluzand contributiile anuale la fondurile de rezolutie in valoare de 77,5 milioane de euro (T1 2016: 64,7 milioane de euro). Taxele pe operatiunile bancare si financiare au insumat 35,8 milioane de euro (T1 2016: 62,8 milioane de euro). Aceasta scadere s-a datorat in principal reducerii semnificative a taxei bancare din Austria, la 5,6 milioane de euro (T1 2016: 29,5 milioane de euro), dupa o plata extraordinara aferenta acestei taxe efectuata in trimestrul al patrulea din 2016. In Ungaria, taxele pe operatiuni bancare s-au diminuat la 23,6 milioane de euro (T1 2016: 26,9 milioane de euro), in timp ce in Slovacia s-au ridicat la 6,6 milioane de euro (T1 2016: 6,2 milioane de euro).

    Taxa pe participatiile minoritare a crescut la 76,8 milioane de euro (+60,6%; T1 2016: 47,8 milioane de euro), pe fondul cresterii contributiilor la profit ale bancilor de economii. Rezultatul net atribuibil proprietarilor societatii mama s-a diminuat la 262,2 milioane de euro (-4,6%; T1 2016: 274,7 milioane de euro).

    Capitalul total excluzand elementele de capital suplimentar de nivel 1 (AT1) a crescut la 16,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 16,1 miliarde de euro). Dupa aplicarea deducerilor si filtrelor conform cadrului de reglementare CRR, capitalul comun de rang 1 (CET1, Basel 3 implementat partial) s-a redus la 13,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 13,6 miliarde de euro). Fondurile proprii totale (Basel 3 implementat partial) s-au majorat la 19,0 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 18,8 miliarde de euro). Profitul preliminar din primul trimestru nu a fost inclus in calcul, dar costurile de risc aferente perioadei au fost deduse. Riscul total (activele ponderate la risc, inclusiv riscurile de credit, de piata si operationale; Basel 3 implementat partial) a crescut la 103,6 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 101,8 miliarde de euro). Capitalul comun de rang 1 (CET1, Basel 3 implementat partial) s-a situat la 13,0% (31 decembrie 2016: 13,4%), iar indicele de capital total (Basel 3 implementat partial) la 18,4% (31 decembrie 2016: 18,5%).

    Activele totale au crescut la 222,8 miliarde de euro (+7,0%; 31 decembrie 2016: 208,2 miliarde de euro), pe fondul majorarii pozitiei „numerar si echivalente de numerar” la 24,7 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 18,4 miliarde de euro) si cresterii creditelor si avansurilor catre institutiile de credit (valoare neta) la 10,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 3,5 miliarde de euro). Portofoliul net de credite si avansuri catre clienti a crescut la 133,0 miliarde de euro (+1,8%; 31 decembrie 2016: 130,7 miliarde de euro). In privinta pasivelor, depozitele de la banci s-au majorat la 22,9 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 14,6 miliarde de euro), iar depozitele de la clienti au continuat sa creasca – mai ales in Cehia si Austria – si au ajuns la 144,7 miliarde de euro (+4,9%; 31 decembrie 2016: 138,0 miliarde de euro). Rata credite/depozite s-a situat la 91,9% (31 decembrie 2016: 94,7%).

  • INS: Anul trecut, 349.000 de persoane apte de muncă erau inactive şi nu îşi căutau de lucru

    În anul 2016, 212.000 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 56.000.

    Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6,16 milioane de persoane), 349.000 de persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 12.000 faţă de anul precedent). Dintre acestea, 345.000 de persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

    Potrivit INS, în anul 2016, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,8%. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragos Neacşu, director general Erste Asset Management

    Compania are clienţi în principal din categoria celor instituţionali, dar a atras şi persoane fizice, care au investit peste 10 milioane de euro. Erste Asset Management administrează în prezent 11 fonduri, dintre care opt au conexiune cu piaţa de acţiuni şi trei au obligaţiuni sau titluri de stat. Din aproape 8 miliarde de lei, bani administraţi prin fondurile Erste, peste 70% sunt în România, restul sumelor fiind amplasate peste hotare.

    Dragoş Neacşu este una dintre figurile fondatoare ale pieţei de capital din România. Neacşu a fost director general al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (1996 – 1998), după care a condus timp de peste şase ani compania Raiffeisen Capital & Investment Bucureşti.

    În 2005 a fost timp de câteva luni secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice şi şeful Trezoreriei, pentru ca în 2006 – 2007 să conducă Deloitte Consultanţă.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragos Neacşu, director general Erste Asset Management

    Compania are clienţi în principal din categoria celor instituţionali, dar a atras şi persoane fizice, care au investit peste 10 milioane de euro. Erste Asset Management administrează în prezent 11 fonduri, dintre care opt au conexiune cu piaţa de acţiuni şi trei au obligaţiuni sau titluri de stat. Din aproape 8 miliarde de lei, bani administraţi prin fondurile Erste, peste 70% sunt în România, restul sumelor fiind amplasate peste hotare.

    Dragoş Neacşu este una dintre figurile fondatoare ale pieţei de capital din România. Neacşu a fost director general al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (1996 – 1998), după care a condus timp de peste şase ani compania Raiffeisen Capital & Investment Bucureşti.

    În 2005 a fost timp de câteva luni secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice şi şeful Trezoreriei, pentru ca în 2006 – 2007 să conducă Deloitte Consultanţă.

  • Preţul petrolului a crescut cu 2% ca reacţie a atacului cu rachete al Statelor Unite în Siria

    Preţul petrolului a crescut cu mai mult de 2% pe fondul îngrijorărilor legate de intervenţia militară care ar putea afecta rezervele, dar şi-a revenit odată ce perspectiva represaliilor a dispărut.

    Ţiţeiul brut din Statele Unite a crescut cu 1,6%, la 52,50 de dolari pe baril, după ce a atins cel mai ridicat nivel în această lună. Ţiţeiul Brent a crescut cu 1,4%, ajungând la 55,66 dolari pe baril.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Activele Libra Bank s-au dublat în ultimii doi ani

    Soldul surselor a atins valoarea de 3,04 miliarde lei, iar soldul creditelor s-a ridicat la 2,09 miliarde lei. Rata creditelor neperformante a scăzut până la 3%, instituţia situându-se sub media pieţei din acest punct de vedere.

    “2016 a reprezentat pentru Libra Internet Bank încă un an consecutiv de creştere susţinută şi echilibrată. A fost un an în care ne-am îndeplinit obiectivele ambiţioase, am obţinut un profit record şi am continuat să lansăm produse inovatoare, în premieră pentru piaţa bancară din România”, a spus Emil Bituleanu, director general Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank a ajuns, la finalul anului 2016, la o cotă de piaţă de 0.86%. În prezent, banca are o reţea teritorială de 49 de sucursale care deservesc clienţi din segmentele profesii liberale, IMM, corporate şi agribusiness.