Care sunt, insa, statele europene, in care se acorda cele mai
mari salarii minime, care ar putea oferi celor in cautarea unui loc
de munca un trai decent?
Potrivit unui top realizat de Forbes, Luxemburgul bate toate tarile
europene, cu un venit minim lunar de 1.400 de euro, in medie. Adica
fix de zece ori mai mult decat in Romania.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Studiul de tip Omnibus efectuat de compania de cercetare de
piata 360insights arata ca 52% dintre romanii din mediul urban au
inregistrat scaderi ale venitului in 2010 comparativ cu 2009.
“Acest procent este pe de o parte ingrijorator de mare, insa in
acelasi timp este o reflexie coerenta a realitatii si a efectelor
crizei asupra nivelului de trai. In lunile aprilie-mai ale acestui
an declarau ca ar avea veniturile scazute 37% dintre romanii din
mediul urban. Acest procent a crescut semnificativ in ultimele trei
luni, grupul celor ce au inregistrat diminuari ale veniturilor
marindu-se cu 15 puncte procentuale”, mentioneaza sursa citata.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fondul de investitii al universitatii a obtinut un randament de
19% in anul incheiat in luna iunie, in timp ce veniturile
institutiei au fost rotunjite de o campanie de strangere de donatii
care a adus 1 miliard de lire sterline (1,2 mld. euro) în visterie
– cam un sfert din bugetul integral al Ministerului Educaţiei din
Romania.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Narcis Copca, directorul spitalului Sfanta Maria din Bucuresti,
este nemultumit de faptul ca unul dintre criterii este numarul de
paturi. “E o prostie cum nu am mai intalnit. Eu tratez 12.000 de
oameni si ce fac, imi zic ca nu am competenta pentru ca am 250 de
paturi, nu 1500?”, a declarat el pentru Gandul. In timp ce
Ministerul Sanatatii se ocupa de impartirea spitalelor de
categorii, sistemul sanitar din Romania are probleme mult mai
grave: jumatate din doctorii din Romania vor pleca peste hotare in
urmatorii cinci ani, potrivit estimarilor Colegiului Medicilor,
medicamentele lipsesc din spitale, iar medicilor si asistentelor
le-au scazut salariile. Marti, cadrele medicale de la Spitalul
Judetean din Braila s-au luat la bataie cu fortele de ordine,
nemultumite fiind ca salariile le-au fost micsorate cu mai mult de
25%.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cresterea nu acopera insa minusul inregistrat anul trecut, cand
afacerile au scazut cu 47% fata de cifra de 63 de milioane de euro
raportata in 2008. “Crestem in contextul unei piete care cel mai
probabil va stagna la nivelul de 250 de milioane de euro din 2009,
cand a fost consemnata o scadere de 40% fata de anul precedent”,
sustine Cirjan. In prima parte a acestui an vanzarile companiei
le-au depasit pe cele din perioada similara a lui 2009, iar de
obicei, cea mai importanta parte din vanzari este realizata in a
doua jumatate din an, mai exact perioada septembrie-noiembrie.
In segmentul papetariei, clientii mari aduc in jur de 40% din
vanzarile Proffice, cheltuielile lunare ale unei astfel de companii
fiind in medie de 850-900 de euro pe luna. In 2008 insa, aceasta
cifra era insa mai ridicata – in companii, cheltuielile erau de
aproximativ 22 de euro per angajat in fiecare luna, insa
fluctuatiile de personal si strategiile de reducere a cheltuielilor
au tras in jos aceasta medie.
Profiice detine o cota de 20% din piata de papetarie si
birotica, in conditiile in care primii patru-cinci competitori isi
asuma impreuna aproape jumatate din intreaga industrie romaneasca.
“Pe zona de papetarie sumtem de trei ori mai mari decat numarul
doi”, apreciaza Cirjan.
Competitorul Dacris, spre exemplu, a realizat o cifra de afaceri
de 5,8 de milioane de euro in prima jumatate a acestui an, de
asemenea in crestere fata de perioada similara din 2009 cu
aproximativ 10%. Piata este insa foarte fragmentata, dupa cum
comenteaza executivul Proffice, avand in vedere ca exista foarte
multe companii regionale, dar si locale.
“Primii zece competitori nu s-au confruntat cu probleme foarte
mari, insa in randul celor mici, rata de inchidere a fost destul de
mare in ultimul an”, este de parere Relu Cirjan.
O companie din trei care desfasoara activitati pe piata din
Romania s-a confruntat in ultimul an cu probleme de lichiditate pe
fondul platilor neefectuate de clienti sau a intarzierilor de
plata, potrivit unui studiu desfasurat de compania de colectare de
creante EOS KSI in zece tari europene. Dintre companiile din
Germania, doar 9% s-au confruntat cu astfel de probleme de
lichiditate.
In Europa Centrala si de Est, problemele au fost ceva mai grave,
in conditiile in care 16% dintre companiile din Slovacia si 23%
dintre cele din Grecia, tara cu a doua cea mai mare cota la nivel
mondial, au avut probleme cu lichiditatile, potrivit studiului EOS
2010 realizat pe un esantion format din 2.200 de companii din zece
tari.
In Romania, cele mai afectate au fost companiile din domeniul
comertului, 39% dintre acestea avand probleme din cauza creantelor
neincasate, nivel mai mare decat in urma cu trei ani, cand numai
16% dintre companii erau afectate de asemenea probleme. “Conditiile
economice s-au inrautatit foarte mult in 2009. Companiile s-au
confruntat tot mai des cu problema refinantarii, iar volumul
creantelor neachitate a crescut, valoarea acestora ajungand la
nivelul maxim de peste un miliard de lei in octombrie 2009”,
sustine Georg Kovacs, directorul general al EOS KSI Romania.
Astfel, termenele de plata au crescut in ultimul an, ajungand la
o medie de 33 de zile, in timp ce pentru clientii persoane
juridice, intervalul mediu pentru plata facturilor a ajuns la 40 de
zile. Doar in Spania si Grecia companiile acorda un termen de plata
mai mare, de 70, respectiv 106 zile, iar cele mai scurte intervale
de plata se regasesc in Rusia si Germania, unde companiile au la
dispozitie in medie 24 de zile pentru a-si plati facturile. In
Romania, media este de 23 de zile.
In ce priveste urmatorii doi ani, aproximativ 38,6% dintre
companiile participante la studiul EOS prevad o inrautatire a
comportamentului de plata al clientilor, in timp ce 41% prevad o
evolutie constanta, ceea ce inseamna ca problemele de lichiditate
vor ramane cel putin similare cu cele din ultimul an. “Multe
companii asteapta in continuare prea mult pana adreseaza problema
managementului creantelor. Cu cat se actioneaza mai repede in
vederea colectarii facturilor cu termen de plata depasit, cu atat
probabilitatea de recuperare este mai mare, iar problemele cu
lichiditatile pot fi evitate”, spune Kovacs.
Aproximativ 27% dintre companiile romanesti au externalizat pana
acum colectarea de creante catre o companie specializata.
Directorii de resurse umane au, in fiecare an, aproximativ 10
tipuri de activitati pe care trebuie sa le finanteze din bugetele
pe care le au la dispozitie. Potrivit Barometrului Pietei de
Resurse Umane realizat in perioada iunie-august de compania de
cercetare de piata Daedalus Millward Brown, 19,3% dintre companiile
chestionate au raspuns ca aloca mai mult de 50% din buget pentru
plata salariilor, in timp ce 40,6% aloca in acest scop intre 1% si
20% din bugetul de resurse umane.
Si pentru training directorii de resurse umane dau multi bani –
jumatate dintre companiile incluse in cercetare cheltuiesc anual
aproape un sfert din bugetul de resurse umane in acest scop. Chiar
daca nu se mai fac la fel de multe angajari ca in 2008, recrutarea
ramane o activitate costisitoare, circa 70% dintre companii
declarand ca “mananca” peste 20% din bugetul de resurse umane.
Neintelegerile care au aparut in ultimii doi ani intre angajati
si angajatori au generat o serie de conflicte deschise, care, de
multe ori, au ajuns pana in fata justitiei. Si pentru acestea
directorii de resurse umane si-au creat rezerve financiare, care,
in cateva cazuri s-au ridicat si la jumatate din valoarea totala a
bugetului de resurse umane.
Elementele specifice care tin de logistica departamentului de
resurse umane, consultanta externa pentru optimizarea proceselor de
resurse umane, comunicarea interna si realizarea unor studii de
piata reprezinta alte activitati care intra in planul de cheltuieli
al directorilor de resurse umane, insa acestea nu necesita mai mult
de 20% din bugetele disponibile.
Desi calitatea serviciilor ramane inca o problema in cazul
unora, dupa cum se plang clientii, ofertele de net fix sau mobil cu
preturi de pornire de la 10 – 30 de lei pe luna fac ca accesul la
Internet sa fie mai facil ca niciodata. Sa nu uitam insa ca sunt
companii care au si tarife promotionale, o luna gratuita de testate
sau laptopuri la oferta!
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Desi calitatea serviciilor ramane inca o problema in cazul
unora, dupa cum se plang clientii, ofertele de net fix sau mobil cu
preturi de pornire de la 10 – 30 de lei pe luna fac ca accesul la
Internet sa fie mai facil ca niciodata. Sa nu uitam insa ca sunt
companii care au si tarife promotionale, o luna gratuita de testate
sau laptopuri la oferta!
Cititi mai multe pe www.incont.ro
“Programul de cooperare Elvetiano-Roman reprezinta un element
important de consolidare a relatiilor bilaterale dintre Romania si
Elvetia, urmarind, ca si obiectiv principal, sa contribuie la
reducerea disparitatilor economice si sociale intre Romania si
tarile mai dezvoltate din Uniunea Europeana extinsa, pe de o parte,
precum si intre centrele urbane dinamice si regiunile periferice
slab dezvoltate din punct de vedere structural”, se arata intr-o
informare de presa a Ministerului Finantelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro