Tag: rusia

  • Cum să trăieşti fără gaz rusesc

    Slăbiciunea Europei, recunoscută de Catherine Ashton, este însă că piaţa europeană a energiei nu este suficient integrată din perspectiva reţelelor de distribuţie şi transport, deşi ca efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus această problemă în fruntea problemelor de rezolvat până la finele anului. Un studiu al firmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja că Europa va trebui să cheltuiască în total 215 mld. dolari dacă va decide să nu mai cumpere gaze din Rusia şi chiar şi aşa va trebui să-şi scadă cererea de gaz.

    Ucraina rămâne deocamdată primul test direct al capacităţii europene de acţiune pe acest teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1000 mc, după introducerea unei taxe de export. Şeful Naftogaz a declarat că Ucraina e gata să cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la preţuri mai mici, ceea ce înseamnă o mănuşă aruncată Bruxellesului, de unde tocmai veniseră în martie asigurări că Ucraina, care aşteaptă deja o scădere economică de 3% în acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutată în caz că Gazprom scumpeşte gazul.

    Cât despre replica Rusiei la încercarea europeană de repliere economică, autorităţile din Kazakstan au anunţat deja că până în mai va fi semnat tratatul între Rusia, Kazahstan şi Belarus care pune bazele Uniunii Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineană.

  • Kievul refuză creşterea preţului la gaze naturale pe care Moscova vrea să i-o impună

    Denunţând o “agresiune gaziferă şi economică”, după ce Moscova a anunţat o creştere cu 80% a preţului livrărilor la gaze pentru Ucraina, Iaţeniuk a dat asigurări, într-o şedinţă de Guvern, că “presiunea politică (este) inacceptabilă, iar noi nu vom accepta preţul de 500 de dolari”.

    “Rusia a eşuat să cucerească Ucraina prin agresiune armată. Ea lansează acum planul de a cuceri Ucraina prin agresiune gaziferă şi economică”, a adăugat premierul, îndemnând Guvernul să fie pregătit “ca Rusia să restrângă sau să oprească livrările de gaze” naturale către Ucraina.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia AVERTIZEAZĂ România pentru declaraţii “antiruse” ale preşedintelui Băsescu privind Ucraina

     “Rusia a observat o serie de noi declaraţii antiruse ale preşedintelui Traian Băsescu”, afirmă Ministerul rus de Externe, într-un comunicat.

    “Liderul român a acuzat Rusia de comiterea unei «agresiuni împotriva Ucrainei» la ceremoniile de aniversare a 10 ani de la intrarea României în NATO”, precizează Ministerul rus de Externe, adaugând că şeful diplomaţiei române, TiTitus Corlăţeannu a respins această declaraţie.

    “Se poate ghici în spatele acestor atacuri intenţia clară a Bucureştiului de a ignora adevăratele cauze ale crizei din Ucraina”, a adăugat diplomaţia rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muncitori de la o fabrică de brânză, fotografiaţi când făceau baie în rezervoarele de lapte

    Fotografiile cu muncitorii dezbrăcaţi au devenit virale, iar autorităţile din Rusia au pornit o anchetă la fabrica respectivă, notează Business Insider. Reprezentanţii fabricii din Omsk, Siberia, vor fi cercetaţi pentru punerea în vânzare a unor produse ce s-ar putea dovedi dăunătoare sănătăţii.

    Scandalul a izbucnit după ce unul dintre muncitori a postat una din fotografii pe o reţea de socializare cu menţiunea “de fapt, munca noastră e destul de plictisitoare”.

    “A fost deja stabilit faptul că lichidul în care muncitorii s-au fotografiat este laptele din care se procesează ulterior brânza”, anunţă un comunicat al autorităţilor. Un tribunal a decis închiderea fabricii pentru patruzeci de zile.

    Fabrica de la Omsk a vândut anul acesta peste 49 de tone de brânză în 14 oraşe.

  • McDonald’s închide restaurantele din Crimeea, iar angajaţii pot opta pentru relocarea în Ucraina

     Anexarea Crimeei de către Rusia, nerecunoscută oficial de noul guvern din Ucraina şi nici de către SUA şi ţările aliate, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru corporaţiile care au afaceri în regiunea Mării Negre.

    McDonald’s, care opera trei restaurante în Peninsula Crimeea, a anunţat că speră ca activităţile să fie reluate cât mai curând posibil.

    Compania a oferit însă angajaţilor din Crimeea posibilitatea de a se transfera la restaurante din Ucraina, măsură care sugerează că grupul nu anticipează redeschiderea unităţilor din peninsulă în viitorul apropiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balcerowicz despre Rusia: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm pericolul acţiunilor lui Putin

    Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Balcerowicz se pronunţă în favoarea întăririi unităţii Occidentului şi a unei Alianţe economice transatlantice.

    “O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată”, afirmă el.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie.

    Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prezentăm prima parte din interviul pe care Leszek Balcerowicz l-a acordat Agenţiei de presă MEDIAFAX:

    Reporter: Ce ar trebui să înveţe Europa din conflictul Ucraina-Rusia?

    Leszek Balcerowicz: Aceasta nu este doar o problemă a Ucrainei, ci este una europeană, dacă nu chiar globală, deoarece cred că pentru prima dată de când Saddam Hussein a invadat Kuweitul, avem de-a face cu o invazie a unei ţări asupra alteia, cu încălcarea tuturor tratatelor. Dacă acest incident va fi perceput drept benefic de către agresori – adică Putin şi aliaţii săi – atunci cred că lumea va fi mult mai puţin sigură, iar garanţiile oferite de Occident vor fi lipsite de valoare.

    Aşa că aceasta este o problemă globală şi nu este doar în interesul Ucrainei şi al Europei de Est, dar cred că este şi în interesul Occidentului să ia măsuri astfel încât acest incident să nu fie perceput ca fiind benefic agresorului.

    Reporter: Această criză ar putea genera o nouă criză economică mondială?

    Leszek Balcerowicz: Nu poţi preveni riscurile într-o astfel de situaţie şi consider că riscul major ar fi să pretindem că nu s-a întâmplat nimic şi să nu reacţionăm cu măsuri care să-l descurajeze pe Putin. Dacă luăm aceste măsuri, atunci există riscul unor anumite reacţii din partea Rusiei, iar acesta este un risc real, dar cred că este un risc mult mai mic decât acela de a ignora pericolul demersului lui Putin. Dacă vrei să întăreşti economia în perioade dificile, atunci accelerează reformele. Şi fiecare ţară necesită anumite reforme. Este valabil pentru Polonia, este valabil pentru România, este valabil pentru Franţa, este valabil pentru Statele Unite etc.

    Reporter: Deci cea mai bună reacţie ar fi…

    Leszek Balcerowicz: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm ameninţarea. Şi dacă ne temem de riposta economică a Rusiei, atunci să ne îmbunătăţim politicile economice, pentru a întări economia. După cum am spus, fiecare ţară are de făcut anumiţi paşi. Şi, de asemenea, ceea ce este foarte important, este întărirea unităţii Occidentului – aceasta înseamnă Alianţa Transatlantică între SUA şi UE. Cred că ar trebui accelerate măsurile pentru crearea Alianţei economice transatlantice. O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată.

    Reporter: Consideraţi că sancţiunile economice împotriva Rusiei sunt o opţiune corectă sau ar putea avea efect de bumerang?

    Leszek Balcerowicz: Absenţa sancţiunilor economice sau a sancţiunilor economice serioase ar fi mult mai periculoasă decât aplicarea unor sancţiuni economice dure. Trebuie întotdeauna analizate opţiunile şi riscurile. Repet: Nu ignoraţi această situaţie! Şi trebuie avut în vedere că Produsul Intern Brut cumulat al Occidentului – Europa şi Statele Unite – este de aproape 20 de ori mai mare decât al Rusiei. Rusia este o economie subdezvoltată, exporturile se bazează în proporţie de peste 70% pe materii prime, în special petrol şi gaze.

    Reporter: Care credeţi că vor fi statele cele mai afectate de această situaţie?

    Leszek Balcerowicz: Depinde de riposta Rusiei la măsurile dure din partea Occidentului. Amintiţi-vă că ei depind foarte mult de exporturile de petrol şi gaze şi că băncile lor sunt fragile!

    Aşa că nu ştim ce vor face în replică la măsuri mai ferme din partea Occidentului. Oricum, în ceea ce priveşte riposta economică, opţiunile lor sunt limitate, pentru că ritmul de creştere economică e încetinit, PIB aproape stagnează, sectorul financiar este fragil, exporturile, aşa cum am spus, sunt reprezentate majoritar de materii prime, iar ei trebuie să exporte pentru a obţine bani.

    Reporter: Ţări precum Polonia şi România s-ar putea trezi la mijloc, între Rusia şi statele occidentale.

    Leszek Balcerowicz: Aici nu vorbim despre măsuri luate de unul sau mai multe state individual, ci despre măsuri luate de UE, în ansamblu, şi, chiar mai mult, de întreg Occidentul. Rolul nostru va fi atunci să acţionăm în cadrul acestor structuri pentru a încerca să obţinem răspunsuri decisive. Cred că liderii polonezi deja au făcut asta. Nu pot comenta în ceea ce priveşte România pentru că nu deţin suficiente informaţii.

    Reporter: Unele ţări sunt extrem de dependente de gazul rusesc şi s-ar putea afla într-o situaţie dificilă.

    Leszek Balcerowicz: Este adevărat, dar, repet, aceasta este o decizie strategică, ce implică anumite riscuri, iar eu sunt profund convins că riscul de a nu da o replică dură agresiunii ruse este, pe un termen ceva mai lung, mai mare decat acela de a riposta.

    Mai mult, ca membru al UE, beneficiezi de protecţie. Nu completă, dar dacă Rusia încearcă să agreseze anumite ţări, riposta va veni din partea Uniunii Europene ca întreg, nu doar izolat din partea statelor care sunt afectate.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm

  • Banca centrală a Rusiei a redus estimarea de creştere economică a ţării la sub 1%

     “Previziunea iniţială, de creştere a PIB între 1,5% şi 1,8%, este puţin probabilă, în opinia noastră, mai probabil este un ritm de sub 1%”, a declarat preşedintele băncii centrale, Elvira Nabiullina.

    Cel mai îngrijorător factor este scăderea investiţiilor în Rusia, a subliniat Nabiullina, care a constatat în schimb rezistenţa consumului, în februarie.

    Ea a precizat că deprecierea rublei a avut un efect important asupra ieşirilor de capital, care vor depăşi previziunile. Banca centrală nu a publicat încă date privind ieşirile de capital din primul trimestru.

    “Deprecierea monedei ruse în raport cu principalele valute are un efect pozitiv asupra competitivităţii unor producători, dar însemnă şi un cost mai mare al împrumuturilor în monede străine, precum şi al componentelor şi al investiţiilor de capital”, a notat Nabiullina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford desfiinţează 950 de locuri de muncă în Rusia, în urma declinului cererii şi deprecierii rublei

     Astfel fabrica de lângă Sankt Petersburg va renunţa la circa 700 de posturi, din cauza trecerii la producţia cu un singur schimb în iunie, a declarat John Gardiner, purtător de cuvânt al Ford. Alte 250 de posturi temporare vor fi desfinţate la o fabrică din regiunea Tatarstan, transmite Bloomberg.

    Fabricile sunt deţinute de Ford Sollers, companie mixtă a Ford şi Sollers.

    Piaţa auto din Rusia se afla în declin încă dinainte ca anexarea regiunii Crimeea şi masarea de trupe la graniţa estică a Ucrainei să atragă sancţiuni asupra Rusiei, în cea mai gravă criză a relaţiilor cu Occidentul de la încheierea Războiului Rece.

    Vânzările de autovehicule au scăzut cu 4% în primele două luni ale anului, după un declin de 5,5% anul trecut, la 2,78 milioane de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia ameninţă misiunea diplomatică a SUA, după ce JPMorgan a blocat o plată a unei ambasade ruse

     Cea mai mare bancă americană a blocat o remitere de la ambasada Rusiei la Astana către Sogaz Insurance “sub pretextul sancţiunilor împotriva Rusiei impuse de Statele Unite”, potrivit unui comunicat al ministerului rus al Afacerilor , transmite Bloomberg.

    “Orice acţiuni ostile împotriva misiunii diplomatice ruse sunt o încălcare extrem de gravă a legii internaţionale şi presupun consecinţe serioase, care vor afecta în mod inevitabil activităţile ambasadei şi consulatelor SUA în Rusia”, a afirmat Lukaşevici în comunicat.

    Printre partenerii strategici ai Sogaz Insurance se numără Bank Rossiya, instituţie de credit cu sediul la Sankt Petersburg vizată de sancţiunile adoptate de SUA împotriva Rusiei în contextul tensiunilor din Ucraina şi anexării Peninsulei Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Favoritul la alegerile prezidenţiale din Ucraina îndeamnă Germania să boicoteze gazul rusesc

     “Uneori trebuie să plăteşti preţul democraţiei”, a afirmat el pentru cotidianul german Bild. “O boicotare a gazului rusesc ar fi o sancţiune corectă şi ar pune în genunchi Rusia din punct de vedere economic”, a adăugat Petro Poroşenko, un om de afaceri şi deputat în vârstă de 48 de ani care are o avere estimată de Forbes la 1,6 miliarde de dolari.

    “Există posibilitatea unor noi sancţiuni, unor embargouri economice, chiar ca Germania să boicoteze gazul rusesc până când Rusia va pune capăt invaziei în Crimeea”, a mai afirmat miliardarul proeuropean.

    Petro Poroşenko şi-a oficializat vineri candidatura la Preşedinţia Ucrainei.

    Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută, el ar obţine 24,9% din sufragii, plasându-se în faţa fostului campion mondial la box Vitali Kliciko (8,9%), care s-a retras din cursă, şi a fostului premier Iulia Timoşenko (8,2%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro