BusinessMagazin

Tag: Vin

  • Samsung lansează seria de smartphone-uri Galaxy A

    Noile smartphone-uri din Seria A sunt dotate cu camere frontale de 5 MP şi a funcţiilor precum Beauty Face Features, Rear-cam Selfie, Palm Selfie, Wide Selfie şi Animated GIF. Seria A este echipată cu ecrane Super AMOLED şi tehnologia Adaptive Display pentru unghiuri de vizualizare mai bune şi contrast puternic, chiar şi în mediul exterior, sub lumină solară puternică.

    Smartphone-urile folosesc un procesor Quad Core de 1,2 GHz, dispun de 16GB de memorie şi de posibilitatea de a suplimenta spaţiul disponibil până la 64GB. Seria A incorporează funcţii precum Ultra-Power Saving Mode şi Multiscreen, existente deja pe dispozitivele Galaxy.

    Noua clasă A păstrează designul metalic creat pentru Samsung Galaxy ALPHA, iar carcasele metalice au 6,7mm, respectiv 6,9 mm grosime. Produsele vin în mai multe culori: Pearl White, Midnight Black, Platinum Silver şi Champagne Gold.

    „Vorbim de cele mai subţiri smartphone-uri Samsung de până acum, din metal, cu caracteristici tehnice superioare, specifice seriei Galaxy”, a spus Mircea Stoicescu, Head of Product Management IM în cadrul Samsung Electronics România.
     

  • Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort

    Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.

    Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.

    Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.

    De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.

    Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.

    Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.

    Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.

    Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.

  • Ceptura a lansat trei noi game de vin

    “Avem un avantaj incredibil pentru că podgoriile noastre sunt în Dealu Mare, unde soarele străluceşte cu 14 zile în plus pe an. Pentru noi a fost vital să valorificăm acest lucru, tocmai de aceea soarele este sursa noastră de inspiraţie în crearea identităţii vizuale. Fiecare sticlă de vin are o savoare unică, în cea mai mare parte datorită acestei oportunităţi, de a avea soarele de partea noastră.”, consideră Marcel Grăjdieru, CEO al Cramei Ceptura.

    Viile Cramei Ceptura sunt aşezate la 160 metri altitudine, în Dealu Mare.

  • Cum se ocolesc taxele: scandalul Luxleaks dezvăluie ipocrizia organizată a marilor corporaţii

    Peste tot în lume, veniturile fiscale sunt ţinta unor atacuri permanente. Cu ajutorul contabililor, avocaţilor şi consilierilor financiari, companiile evită plata taxelor prin intermediul organizării complexe, transferării profiturilor şi al redevenţelor dubioase. Ultimele dezvăluiri ale acestor practici vin prin intermediul a 28.000 de pagini de dovezi obţinute de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie care au în centru Luxemburg, micul principat înconjurat de Belgia, Germania şi Franţa, şi compania de audit PricewaterhouseCoopers.

    Ducatul Luxemburg este membru al Uniunii Europene, are o populaţie de circa 550.000 de oameni, nu are vreo industrie majoră şi nu se remarcă prin nicio contribuţie ştiinţifică, matematică, inginerească, electronică sau orice altceva care să genereze vânzări de masă, locuri de muncă sau activităţi economice.

    Globalizarea a creat oportunităţi pentru ca astfel de microstate să producă legi care să protejeze capitalul prin scheme de eludare a fiscului. Aceste practici asigură acestor state anumite venituri suplimentare prin înregistrarea companiilor şi crearea câtorva locuri de muncă pentru contabili şi avocaţi locali. Dincolo de asta însă nu este creată vreo valoare economică.

    Restul lumii este în pierdere atunci când anumite ţări oferă aceste avantaje fiscale, pentru că în lipsa veniturilor guvernele nu pot redistribui avuţia pentru educaţie, sănătate, pensii, transporturi, securitate şi alte servicii esenţiale pentru calitatea vieţii şi stabilitatea socială. Baza fiscală a altor ţări este erodată, creând riscul austerităţii şi problemelor sociale, iar guvernele ar trebui să reacţioneze pentru a pune capăt acestor practici, notează Prem Sikka, profesor de economie la Essex Business School a University of Essex.

    Documentele arată că circa 340 de companii mari, printre care Amazon, Deutsche Bank, Pepsi, Ikea, Accenture, Procter & Gamble, Heinz, Dyson, JPMorgan şi FedEx, s-au folosit de înregistrarea în Luxemburg pentru astfel de practici şi au fost ajutate de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers. Aceste companii vor o forţă de muncă specializată şi posibilitatea de a lăsa angajaţii bolnavi în grija statului. Vor subvenţii guvernamentale, granturi, garanţii legale pentru contracte, securitate şi multe altele. Şi, pentru toate acestea, vor să plătească cât mai puţin. Această cultură este facilitată de taxe precum cele din Luxemburg.

    Cei mai mari beneficiari ai acestor practici sunt directorii de companii care îşi rotunjesc remuneraţiile în funcţie de profiturile obţinute. Acţionarii, chiar dacă au obţinut câştiguri mai mari, sfârşesc prin a pierde drepturile lor sociale la educaţie, pensii şi servicii medicale.

    Consumatorii, în schimb, nu beneficiază de scăderea preţurilor cafelei, detergenţilor, băuturilor răcoritoare, a aspiratoarelor sau a serviciilor poştale.

    Documentele din Luxemburg arată că evazioniştii sunt ajutaţi de marile firme de audit care concep structuri corporatiste complexe şi scheme. Această industrie de evaziune fiscală îşi susţine nevinovăţia, susţinând că toate activităţile sale sunt legale.

    De fapt nu se ştie acest lucru, pentru că autorităţile fiscale nu au întreprins acţiuni legale. Există totuşi dovezi că un număr de practici considerate în trecut corecte au fost declarate ulterior ilegale.

    Conturile anuale ale companiilor care evită plata taxelor nu oferă informaţii despre cum îşi reduc facturile fiscale, dar rapoartele financiare sunt aprobate de companiile de audit. Între timp, marile companii se laudă cu comisii de etică şi publică rapoarte despre responsabilitatea socială cu care dau impresia de etică, dar nu oferă informaţii legate de practicile de evaziune fiscală.

    Marile corporaţii şi firmele de contabilitate sunt implicate într-o ipocrizie organizată. Dinamica lor internă are ca scop maximizarea profiturilor inclusiv prin evitarea taxelor, în timp ce documentele publice promit responsabilitate cetăţenească, consideră profesorul Sikka. Aceste două practici nu pot fi reconciliate şi dezvăluirile periodice despre practicile incorecte şifonează imaginea publică pe care companiile încearcă să o cultive cu atenţie. Rezultatul este indignarea publică şi erodarea încrederii în marile afaceri.

    Economistul consideră că legislaţia referitoare la fiscalitate ar trebui modificată astfel încât companiile să fie taxate în jurisdicţiile unde îşi desfăşoară activităţile economice şi nu acolo unde decid să îşi stabilească domiciliul sau să îşi declare profiturile. Aceste sistem este cunoscut ca taxarea unitară şi merită atenţie, în condiţiile în care actualul sistem, creat acum aproape un secol, într-o perioadă în care companiile transnaţionale aproape nu existau, nu mai este potrivit pentru secolul XXI.

  • A apărut primul trailer pentru Fast and Furious 7 – GALERIE FOTO SI VIDEO

    Filmul va fi regizat de James Wan, care îi ia locul regizorului Justin Lin. În rolurile principale vor juca  Vin Diesel, Dwayne Johnson, Michelle Rodriguez, Jordana Brewster, Tyrese Gibson, Ludacris şi Lucas Black.

    Data stabilită iniţial pentru lansarea filmului era 11 iulie 2014, însă moartea lui Paul Walker a dus la mutarea acesteia în luna aprilie 2015.

  • Profiturile companiilor din industria alcoolului au scăzut cu 90% în perioada crizei

    Analiza, realizată în randul a 123 de companii, arată că în perioada analizată cifra de afaceri a companiilor a scăzut cu un ritm mediu anual de 2,6%, iar al salariaţilor cu 14,5%. Tendinta cifrei de afaceri este confirmată de calculele realizate pentru întreg domeniu. Cercetarea s-a realizat pe patru segmente de activitate: băuturi răcoritoare şi apă minerală, bere, băuturi spirtoase şi vin. În 2013 ponderea fiecarui segment în totalul pieţei – conform datelor ONRC – a fost urmatoarea: 48%, 40%, 5%, respectiv 7%.

    În 2008-2013 marja medie de profit net a eşantionului analizat a fost de 1,2%. Dintre cele patru segmente analizate, cea mai mare valoare a acestui indicator a fost înregistrată de segmentul de producţie şi comercializare vin (2,2%), iar cea mai scazută de segmentul berii (-0,9%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, acesta a înregistrat fluctuaţii anuale cuprinse între -6,7% (2009 vs. 2008) si plus 1,6% (2011 vs. 2010), pe ansamblul perioadei ritmul mediu anual de creştere fiind de -3,1%.

    În 2013, la nivelul întregului domeniu, 33,7% dintre firmele care au declarat că desfaşoară aceasta activitate au înregistrat profit. Numarul de proceduri de insolvenţă deschise de către companiile din industria băuturilor a crescut într-un ritm mediu anual de cca. 53%, ajungând în 2013 la 66 companii nou intrate în  insolvenţă. Ponderea companiilor intrate în insolvenţă în totalul companiilor din sector a variat în intervalul analizat între 1,2% (2008) şi 6,9% (2013), valoarea medie a perioadei fiind de 5,1%.

  • Lupta anti-corupţie din China a făcut victime neaşteptate: vinul franţuzesc

    Responsabilă pentru scăderi sunt anii mai slabi, dar cu precădere reducerea cererii în China. Vinul era şi este privit în China drept un simbol al reuşitei în viaţă şi al statusului social ridicat; multe podgorii frunţuzeşti din Bordeaux sau din Burgundia şi-au găsit în ultima vreme proprietari chinezi.

    Ca orice bun de lux, vinul a  avut de suferit din cauza încetinirii ritmului de creştere economică din China, dar şi din cauza campaniei anti-corupţie a preşedintelui Xi Jinping. Autorităţile au impus pur şi simplu că bugetarii nu au voie să cumpere sau să consume bunuri de lux, de la poşete Burberry la vinuri Chateau Margaux.

  • Investiţiile S.E.R.V.E. au ajuns la 2,5 milioane de euro

    Societatea Euro Română de Vinuri de Excepţie (S.E.R.V.E.), primul producător privat de vinuri din România, cel care a creat Vinul Cavalerului, Terra Romana şi Cuvée Charlotte estimează o producţie de 7.000 hl de vin, cantitate care se situează în limitele unui an normal, în ciuda dificultăţilor climatice ale verii 2014.

    “În zona Ceptura anul 2014 a fost unul dificil din punct de vedere al condiţiilor climatice, cu plecare în vegetaţie timpurie urmată de perioade cu temperaturi scăzute, înflorit normal ca perioadă, însă regim termic scăzut pe perioada verii. Ploile abundente din lunile mai-iulie au facut ca, sub presiunea bolilor viţei de vie, recoltele să se împuţineze, însă cu toate acestea din august avem condiţii bune pentru maturarea strugurilor şi estimăm o recoltă bună anul acesta, cu menţinerea unei calităţi înalte a producţiei”, explică Mihaela TYREL de POIX, proprietar şi CEO S.E.R.V.E.

    S.E.R.V.E. exploatează în prezent 54 de hectare de vie în Dealu Mare şi 56 de hectare în podgoria Babadag (Cogealac). Toate plantaţiile au vârste cuprinse între 3 şi 14 ani şi au fost înfiinţate cu plante din producţia propriei pepiniere. Soiurile cultivate în Dealu Mare sunt: Sauvignon Blanc, Riesling, Riesling de Rhin, Chardonnay, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon, iar soiurile cultivate la Cogealac sunt: Sauvignon Blanc, Riesling, Pinot Noir, Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon.

    Astăzi, investiţia S.E.R.V.E. în România depăşeşte 2,5 milioane de euro pentru o cramă cu o capacitate de 15.000 hl dotată cu o linie de îmbuteliere de 2.000 sticle/oră şi o suprafaţă totală de 110 ha de vie, plantată în întregime de către  S.E.R.V.E., începand cu anul 1999.

    “În 1995, în urma unei investiţii personale de 500.000 de euro, a fost vinificată prima noastră recoltă la Ceptura, judeţul Prahova (cramă amplasată în regiunea Dealu Mare). De atunci, fiecare campanie a adus îmbunătăţiri ale procedeelor de vinificaţie, stocare şi îmbuteliere, grija permanentă pentru creşterea calităţii fiind caracteristica principală a companiei S.E.R.V.E.”, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietar si CEO S.E.R.V.E.

    Calitatea vinurilor SERVE este asigurată an de an printr-o procedură de la care nu există abateri: controlul producţiei şi al randamentelor la hectar (tăierea viei şi recoltarea “în verde” care presupune eliminarea strugurilor în exces cu cel puţin o lună înainte de recoltare), selecţia riguroasă a parcelelor în funcţie de vârsta plantaţiilor, culesul manual, dubla triere a strugurilor (în vie şi în cramă, pe masa de triere) şi o vinificaţie realizată anual de Aurel Rotarescu, oenologul companiei încă din 1994.

    Pe piaţa autohtonă vinurile din portofoliul S.E.R.V.E. sunt comercializate în reţele HoReCa (Hoteluri, Restauirante şi Catering), în marile lanţuri de super şi hypermarket-uri, dar şi online pe www.clubulcavalerilor.ro. Calitatea vinurilor S.E.R.V.E. este recompensată prin notorietatea de care se bucură, atât pe piaţa autohtonă cât şi pe pieţele externe (Canada, SUA, Belgia, Germania, Luxemburg, Elveţia, Franţa).

    Istoria SERVE a început în România anului 1993, când, la mai puţin de 4 ani de la revoluţie, Contele Guy de Poix (producător francez de vinuri şi proprietarul a 50 ha de vie în Corsica – Domeniul Peraldi) a ales România, intuind potenţialul calitativ al regiunilor  viticole  româneşti şi fiind susţinut de echipa formată din Mihaela de Poix şi Aurel Rotarescu. Astfel, în anul 1994, Guy şi Mihaela de Poix au pus bazele primei societăţi viticole private din România de dupa 1989: Societatea Euro Română de Vinuri de Excepţie (S.E.R.V.E.). Debutul s-a petrecut tot în 1994, atunci când prima sticlă de “Vinul Cavalerului” a ieşit pe piaţă.

    Între timp, gama de vinuri s-a diversificat, compania lansând pe piaţă gama de asamblaje Milenium roşu şi alb (în 1999 şi 2001), şi primul vin “cuvée” – Cuvée Charlotte (în 2001, cu vinul din recolta 1999).

    În 2005 a urmat marca Terra Romana, alcătuită din vinuri atent selecţionate, destinate celor mai rafinate gusturi şi distribuită  exclusiv în HORECA şi pe pieţele externe.

     

  • Giganţii din farma pierd: sunt la mai puţin de jumătate din piaţă

     Cele mai mari zece companii de pe piaţa farmaceutică locală au ajuns să aibă mai puţin de jumătate din vânzările totale, nivel pe care nu l-au mai experimentat în ultimii zece ani, giganţii din farma piezând teren în faţa jucătorilor de talie mică şi care vin tare din spate.

    Astfel, cele mai mari zece corporaţii au o cotă de piaţă cumulată de 48,8%, arată cel mai recent raport al firmei de analiză şi cercetare de piaţă Cegedim România. Doar în 2004, marii jucători mai coborâseră sub 50%.

    „Pentru anul 2015 estimăm o creştere modestă a pieţei, de 1,8% în lei“, a spus Petru Crăciun, directorul general al Cege­dim România.

    În ultimii patru ani, cei zece au pierdut 10 procente din vânzările de medicamente, iar cei care au avut de câştigat au fost companiile mici, specializate pe nişe medicale, tendinţă care se manifestă şi la nivel mondial.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vinurile, pe cale de dispariţie. Încălzirea globală ar putea conduce la o “vinocalipsă”

    Dar nu vorbim doar despre Australia: Toscana şi Africa de Sud, zone renumite pentru producţia de vin, vor avea în curând temperaturi prea mari pentru creşterea strugurilor. Deformarea aromelor celor mai renumite tipuri de struguri din cauza schimbărilor climatice va duce la remodelarea industriei globale de 30 de miliarde de dolari a vinurilor.

    Specialiştii se întreabă dacă acest fenomen va duce la o “strugo-acopalipsă” (grape-ocalypse), iar concluzia la care au ajuns este că, deşi vinurile nu vor dispărea cu totul, gustul vinului pe care îl vom consuma peste două decenii va fi diferit de cel de astăzi şi va costa. de asemenea, mai mult.

    Temperaturile mai crescute de până acum au condus totuşi la coacerea mai rapidă a strugurilor, la creşterea rapidă a recoltei şi a îmbunătăţirii calităţii vinului. De aceea în Bordeaux, producătorii de vin numesc încălzirea globală “bon problème.“ Concentraţia de alcool a vinurilor este de asemenea influenţată de temperaturi : dacă în 1980, unele vinuri de Bordeaux conţineau 12,5% alcool, în prezent, aceleaşi vinuri au o concentraţie de alcool de 16% datorită temperaturilor ridicate.

    Totuşi, dacă temperaturile vor continua să crească, vinurile nu vor mai avea un gust atât de bun. Pentru a contracara gustul dulce, vinurile au nevoie de aciditate, obţinută în nopţile reci în care acizii sunt metabolizaţi. Nopţile reci sunt prin urmare un factor important în determinarea calităţii unui vin. Este explicaţia pentru care vinuri din regiuni mai reci – precum Pinot Noir – au tendinţa de a fi mai acide şi cu mai puţin alcool.

    Pentru a preveni pierderea acidităţii, unii producători de vin strâng strugurii cu o lună înainte decât în urmă cu un secol. Aceasta metodă aduce riscul de a culege strugurii prea devreme, aspect care ar putea conduce la o aromă fadă. Astfel, schimbprile climatice ar putea conduce la pierderi masive în industria vinului. În Toscana de pildă, s-ar putea ajunge la pierderi de 70% până în 2020, iar  vinurile australiene ar putea ajunge la pierderi ale profituluide până la 25% până în 2030.

    2030 pare să fie o dată îndepărtată, dar producătorii de vin ar trebui să îşi construiască planurile de afaceri de până acum.