BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Black Friday: eMAG se aşteaptă la vânzări de jumătate de miliard de lei

    În ceea ce priveşte clienţii, Stanciu spune că estimările arată că evenimentul va aduce 60.000 de persoane care nu mai cumpăraseră de la eMAG. Retailerul şi-a propus să livreze 99% dintre comenzi până pe data de 28 noiembrie, fiind făcute mai multe investiţii importante în acest sens. Anul trecut, 94% dintre comenzi au fost livrate în primele două săptămâni.
     
    Pentru Black Friday, eMAG a pregătit un stoc valoric de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 500 mil. lei în stocuri ale comercianţilor din marketplace, a adăugat Stanciu.
     
    Valoarea medie a reducerilor va fi de 34-35%, iar raportul dintre plăţile cu cardul şi plăţile ramburs ar urma să fie 40%/60%.
     
    Ca nivel al vânzărilor, a explicat Iulian Stanciu, Black Friday echivalează cu o lună normală din timpul anului, excluzând decembrie.
     
    Jumătate dintre cei care au plătit cu cardul anul trecut au ales varianta ratelor fără dobândă, iar CEO-ul eMAG se aşteaptă ca lucrurile să stea la fel şi anul acesta.
     
    Cel mai scump produs comercializat de eMAG de Black Friday este un Ferrari GTC 4 Lusso redus cu 45.000 de euro (de la 308.000 euro la 263.000 euro).
     
    Pentru eveniment, retailerul a mai pregătit 70.000 de televizoare smart, 120.000 de smartphone-uri, 22.000 de laptopuri, 21.000 de frigidere, 15.000 de maşini de spălat, peste 200.000 de electrocasnice mici, 300.000 de produse de fashion, 400.000 de produse pentru casă şi grădină sau 50.000 de echipamente sportive.
     
    Clienţii eMAG vor mai putea achiziţiona, printre altele, vouchere Blue Air reduse la 50%, bilete la evenimente sportive, excursii exotice, lingouri de aur sau experienţe inedite, precum o călătorie cu balonul.

  • Povestea primului miliardar portorican. Conduce o firmă cu active de 39 de miliarde de dolari

    Încă de la începutul anului 2015, Bravo a vândut sau a listat 25 de companii, în valoare totală de 20 de miliarde de dolari, de patru ori mai mari decât costurile lor. Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, secretul lui constă în faptul că investeşte doar în companiile de software stabile. Din 2003 şi până în prezent, firma lui Bravo a încheiat 230 de contracte, care valorează mai mult de 68 de miliarde de dolari. El administrează în prezent un portofoliu de 38 de companii software care generează venituri anuale de aproximativ 12 miliarde de dolari şi are 40.000 de angajaţi. Forbes estimează valoarea firmei, care este deţinută în întregime de către Bravo şi câţiva asociaţi, la 7 miliarde de dolari. Luând în calcul procentul pe care îl deţine în firmă şi banii pe care îi deţine în fondurile sale, averea lui Bravo s-ar ridica la 3 miliarde de dolari. Orlando Bravo s-a născut în oraşul colonial spaniol Mayagüez, care a fost, timp de decenii, portul pentru vasele de pescuit care aprovizionau fabricile de conserve de ton din regiune. Părinţii l-au mutat pe el şi pe fratele său, Alejandro, în locul în care se află acum o comunitate închisă din dealurile Mayagüez, unde fraţii au fost înscrişi la şcoli private.

    A început să joace tenis la vârsta de opt ani, exersând pe terenuri ale universităţii locale şi ale unui hotel; apoi, împreună cu familia sa, au început să parcurgă în weekenduri un drum de două ore şi jumătate de la casa lor din San Juan pentru a putea să se antreneze împotriva unei competiţii mai puternice. A devenit rapid unul dintre jucătorii de top din Puerto Rico, ceea ce l-a condus înspre academia de tenis Bollettieri, renumită pentru cei pe care i-a pregătit.

    Potrivit unui articol al publicaţiei internaţionale Forbes, acolo se trezea în zorii zilei, se îndrepta către Şcoala Episcopală Sfântul Ştefan, iar la prânz era pe terenul de tenis. A petrecut ore antrenându-se alături de colegi precum Andre Agassi şi Jim Courier. La apus, după ce mânca şi făcea duş, se întorcea la studiu, într-o cameră în care locuiau patru jucători. Mediul competitiv l-a ajutat pe Bravo să ajungă în top 40 în SUA, la nivel de juniori, apoi a ajuns în vârful clasamentului. Mai târziu, a făcut parte din echipa de tenis a universităţii Brown. A absolvit în 1992, fiind licenţiat în economie şi ştiinţe politice. După absolvire, a obţinut un post de analist în departamentul de fuziuni şi achiziţii al Morgan Stanley. Acolo ajunsese să lucreze chiar şi 100 de ore pe săptămână sub finanţistul Joseph Perella. Faptul că era fluent în spaniolă l-a ajutat să ajungă în faţa clienţilor, iar în timp ce lucra pentru miliardarul venezuelean Gustavo Cisneros, care cumpăra lanţul de supermarketuri portorican Puebla Xtra International, a descoperit lumea investiţiilor şi a aflat că nu îşi doreşte să fie bancher, potrivit interviului acordat revistei Forbes.

    A fost acceptat mai târziu la Universitatea Stanford. Fusese deja admis la facultatea de drept de acolo, dar voia să studieze şi businessul în paralel. A sunat insistent la universitate şi, într-un final, a reuşit să studieze ambele discipline. În perioada verii a lucrat la Seaver Kent, un joint venture californian cu Texas Pacific Group specializat în tranzacţii de piaţă medii. Până la absolvire, în 1998, nu a primit un post acolo, chiar dacă a sunat timp de luni de zile pentru un job.

    După mai multe apeluri, i-a atras atenţia lui Carl Thoma, partener fondator al fondului de investiţii privat Golder, Thoma, Cressey, Rauner. Thoma l-a trimis pe Bravo în San Francisco să „vâneze investiţii şi să extindă prezenţa companiei în Bay Area, dar primele sale afaceri, înainte să împlinească 30 de ani, au fost adevărate dezastre. A investit în două site-uri de design, chiar când bula .com s-a spart, astfel a pierdut 100 de milioane de dolari. Eşecul l-a determinat pe Bravo să aibă revelaţia că în loc să ofere finanţare antreprenorilor de start-up-uri şi să să concentreze pe investiţii riscante, ar putea să cumpere companii cu istorie, care vând software de nişă clienţilor loiali. Cu acordul lui Thoma, a devenit expert în acest tip de companii.

    Cum a ajuns însă la nivelul la care se află fondul de investiţii pe care îl conduce împreună cu Thoma în prezent? A descoperit, în urmă cu aproape două decenii, că software-ul şi firmele de capital privat sunt o combinaţie bună. De atunci, nu a investit în altceva. Companiile în care investeşte au în general vânzări de 150 de milioane de dolari de la clienţi recurenţi şi activează în pieţe care sunt prea specializate pentru a atrage interesul unor giganţi precum Microsoft sau Google.

  • Guvernanţa corporativă, spiritul unei companii

    Guvernanţa corporativă înseamnă în primul rând responsabilitatea faţă de angajaţi, faţă de acţionari şi faţă de consumatori, iar implementarea acesteia creează valoare adăugată oricărei companii, fie aceasta listată sau netranzacţionabilă, consideră Ludo Van der Heyden, profesor de guvernanţă corporativă la Institut Européan d’Administration des Affaires (INSEAD), una dintre cele mai bune şcoli de afaceri din lume.„Guvernanţa corporativă este spiritul unei companii, şi nu forma acesteia.

    Dacă ceva merge greşit, cine răspunde? Boardul, conducerea. Guvernanţa este despre a fi bun sau a fi rău. Vrem să fim răi sau buni? Guvernanţa este despre a asigura că businessul este bun”, explică profesorul Ludo Van der Heyden într-un interviu acordat Business MAGAZIN. El a fost recent în Bucureşti pentru a participa la o conferinţă organizată de BVB şi MedLife şi la care s-a discutat despre bunele practici în guvernanţă corporativă.

    Guvernanţa corporativă defineşte setul de relaţii dintre conducerea executivă a companiei, administratori şi acţionari şi propune în acest sens criterii şi standarde prin care sunt duse la îndeplinire obiectivele financiare, reputaţionale şi investiţionale ale companiei.
    Împărţirea clară a responsabilităţii între conducerea executivă şi administratori, comitete independente şi profesioniste de supervizare a rezultatelor financiare şi de remunerare, stimularea managementului prin opţiuni pe acţiuni, publicarea rezultatelor financiare trimestriale pe site-urile companiilor de stat sunt exemple de paşi specifici pentru îmbunătăţirea practicilor de guvernanţă coporativă în România.

    „Una dintre caracteristicile guvernanţei corporative este umilirea publică. De exemplu, dacă ai fost în conducerea unei companii care falimentează, atunci toată această conducere trebuie să fie recunoscută pentru acest faliment. Dacă eşti membru al unui board care a avut de două ori la rând problema falimentului, atunci ar trebui să primeşti un cartonaş roşu, la fel ca în fotbal”, spune profesorul.

    Pentru companiile listate, orice investitor la bursă, indiferent de numărul de acţiuni pe care îl deţine, este proprietar pe o părticică din acea companie. „Bunele practici de guvernanţă corporativă sunt o asigurare că investitorii îşi recuperează banii. Cu toate acestea avantajul companiilor private este că are acţionari. Pe de altă parte, în cazul companiilor de stat există birocraţie”, adaugă profesorul.

    „Munca în echipă” reprezintă una dintre caracteristicile principale ale guvernanţei corporative întrucât antreprenorii unei companii au nevoie de consultanţă, fie de la companii specializate, fie chiar de la ceilalţi proprietari. Însă profesorul consideră că un antreprenor individual trebuie eliminat, în sensul în care o companie este mult mai sănătoasă dacă are mai mulţi proprietari.

    „Pentru ca o companie să crească, antreprenorul trebuie să fie «eliminat» la un moment dat al dezvoltării. Atunci când eşti un singur antreprenor eşti izolat. Majoritatea inovaţiei într-o companie este realizată de doi sau mai mulţi antreprenori. Când sunt cel puţin doi antreprenori, ai cu cine să te consulţi, dar când eşti singur, poţi face greşeli. Pe măsură ce compania creşte, lucrurile vor deveni mai complicate.”

  • Valoarea activelor din sistemul privat de pensii a crescut în S1 la 57,43 mld. lei

    Ponderea pensiilor private în Produsul Intern Brut a fost, la sfârşitul lunii iunie 2019, de 5,80% comparativ cu 5,22% în decembrie 2018.

    “Activele fondurilor de pensii private au depăşit nivelul de 12 miliarde de euro la finalul semestrului I al anului curent şi au ajuns la o pondere de 5,8% în PIB. Fondurile de pensii private sunt investitori instituţionali importanţi în economie, iar investiţiile realizate prin BVB au contribuit, alături de alţi investitori instituţionali, la promovarea Bursei de la Bucureşti la statutul de piaţă emergentă de către agenţia FTSE Russell”, a declarat vicepreşedintele ASF Dan Armeanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa cafelei a crescut în valoare cu 20% în ultimii cinci ani, dar consumul este mai mic decât în 2014

    Vânzările de cafea în retail au ajuns anul trecut la 403 milioane de euro, în creş­te­re cu aproape 7% faţă de anul prece­dent, arată datele European Coffee Federation, care citează compania de cercetare de piaţă Euromonitor. În volum, vânzările din super­marketuri, hipermar­keturi şi chioşcuri au fost şi ele pe o pantă ascendentă, dar cu un procent mai mic.

    Astfel, în retail s-au vândut în 2018 peste 35.500 de tone de cafea, mai mult cu 3,8% faţă de anul anterior. Pe de altă parte, faţă de acum cinci ani, consumul s-a redus. În 2014, datele Euromonitor arătau că ro­mânii cumpărau din magazine peste 39.000 de tone de cafea, adică în jur de 2 kilograme per capita.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cinci riscuri uriaşe pentru fragila economie mondială

    10 ani de la criza creidetelor ipotecare din SUA, care a declanşat o undă de şoc uriaşă în întreaga lume, economia mondială se confruntă cu o situaţie nu tocmai favorabilă, iar cinci riscuri majore enumnerate de CNBC pot accentua stresul economic şi financiar.

    Perspectiva unei alte recesiuni globale este reală, în Statele Unite şi în cele mai mari economii din Europa şi Asia.

    Primul risc este cel al unei încetiniri a economiei SUA. „Când America strănută, lumea se îmbolnăveşte de gripă”, se spune. Şi, pe măsură ce efectele relaxării impozitelor, în valoare de 1,5 trilioane de dolari, impuse de preşedintele Donald Trump încep să se reducă, economia Statelor Unite arată că este pe cale să strănute. Din aprilie până în iunie, investiţiile în afaceri au scăzut cu 1% faţă de acelaşi trimestru din 2018. În plus, încrederea consumatorilor a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni în septembrie. De asemenea, aşteptările consumatorilor cu privire la perspectivele pe termen scurt au scăzut brusc în aceeaşi lună. Producţia industrială a scăzut la cel mai scăzut nivel din 128 de luni, ceea ce a dus la o scăderea cu 800 de puncte a indicelui Dow Jones în doar două zile. Şi profiturile corporaţiilor au scăzut. S&P 500 înregistrând o scădere a veniturilor atât în ​​primul trimestru cât şi în cel de-al doilea trimestru ale anului 2019. Fed se aşteaptă acum la o creştere economică de 2,2% în acest an, sub ţinta de 3% a administraţiei Trump. Pilula este îndulcită de creşterile din retail, care continuă să depăşească previziunile, precum şi scăderea şomajului şi majorarea veniturilor.

    Datoriile Chinei sunt al doilea factor de risc. China şi-a alimentat economia din datorii, iar numerele au devenit uimitor de mari. Institute of International Finance (IIF) din Washington a estimat că, în primul trimestru al anului 2019, valoarea totală a datoriilor companiilor, populaţiei şi guvernamentală din China a atins 303% din PIB. China spune că poate gestiona situaţia, însă pârghiile de politică sunt împiedicate de riscul de a accelera încetinirea creşterii economice, care se resimte deja. Agenţia de rating Moody’s a confirmat ratingul datoriei A1 din China în iulie a acestui an, dar a avertizat: „Episoadele de stres financiar pentru unele bănci locale sau companii de stat vor continua să testeze capacitatea guvernelor centrale şi regionale de a preveni contagiunea“. În ultimul deceniu, China a reprezentat aproximativ o treime din creşterea economică globală în fiecare an. Orice aterizare dură pentru economie ar afecta imediat alte părţi ale lumii, iar investitorii s-ar grăbi să îşi protejeze activele. Analiştii spun că principala problemă a Chinei este datoria corporativă, care a crescut constant de la criza financiară globală din 2008.

    Protestele din Hong Kong sunt al treilea risc. Tulburările publice din Hong Kong au avut loc de mai bine de patru luni. Au început ca o opoziţie la influenţa puterii Chinei continentale, dar acum au apărut şi solicitări de reformă a proprietăţii. Dar Hong Kong este un hub esenţial pentru activităţi financiare şi pentru comerţ. Bank for International Settlements a calculat că oraşul a efectuat tranzacţii valutare în valoare de 437 miliarde de dolari în 2016. De asemenea, este o sursă uriaşă de export – livrând mărfuri în întreaga lume. Centrul financiar acţionează ca o poartă de intrare şi de ieşire pentru economia chineză, prin intermediul băncilor care se astabilesc aici. Prin urmare, tulburările civile continue ar putea afecta economiile din întreaga lume, deoarece comerţul şi investiţiile sunt perturbate. În cazul în care China va vrea să îşi consolideze influenţa şi mai mut, atunci ar putea fi pus sub semnul întrebării viitorul aranjamentului „o singură ţară, două sisteme”, consemnau în 1997.

    Situaţia din Argentina. La începutul anului 2019, renumitul investitor Mark Mobius a anunţat că firma sa nu va mai investi în Argentina. „Calitatea vieţii a scăzut; nivelul învăţământului a scăzut şi nu suntem mulţumiţi de situaţia macroeconomică”, a spus investitorul, care a spus că îşi va schimba poziţia doar dacă preşedintele Mauricio Macri va obţine un mandat la alegeri. Votul a venit în august, Macri a pierdut, iar piaţa l-a urmat pe Mobius. Bursa din Argentina a scăzut cu peste 30% în zilele următoare votului. cea mai mare cădere de acest fel pe plan mondial, din 1950. În orele imediate de după vot, peso a pierdut 15% din valoare faţă de dolarul american. Acest lucru va face împrumuturile în dolari mai scumpe. Ţara are datorii scadente în valoare de 80 de miliarde de dolari în 2019 şi 2020, iar perspectivei ca ţara să îşi dorească rostogolirea datoriilor, pentru a treia oară în mai puţin de 20 de ani, este din ce în ce mai puternică. Andrea Iannelli, directorul investiţiilor la Fidelity International, a declarat, în august, pentru CNBC, că se aştepta ca situaţia să afecteze şi alte state.

    Căderea „dictatorului preferat” al lui Trump este al cincilea risc. Luna trecută, mijloacele de informare din întreaga lume au raportat manifestaţii împotriva guvernului egiptean în mai multe oraşe, inclusiv Alexandria şi capitala Cairo. Manifestările din Egipt sunt ilegale fără aprobarea guvernului din 2013, când preşedintele Abdel Fattah el-Sisi a condus o lovitură de stat împotriva lui Mohamed Morsi. Morsi a murit în timpul procesului din iunie. Protestele au avut un efect direct asupra bursei egiptene EGX 30, provocând o scădere de 11% care a eliminat toate câştigurile acumulate în 2019. Analistul Farouk Soussa de la Goldman Sachs a declarat într-o notă din septembrie că impactul negativ asupra activelor din Egipt ar putea fi mai susţinut dacă instabilitatea politică continuă. Cifrele Departamentului de Stat arată că investiţiile directe ale SUA în Egipt au fost de 21,8 miliarde de dolari şi relaţiile dintre cele două ţări s-au îmbunătăţit recent. Se spune că preşedintele Donald Trump a întrebat „Unde este dictatorul meu preferat?” când aşteaptă să se întâlnească cu Sisi la summitul G-7 din august. Sisi a consolidat legăturile cu Arabia Saudită vecină. Orice încercare de a-l înlătura ar duce probabil la creşterea tensiunilor, cel puţin pe termen scurt, între Riyadh şi Cairo.

  • Cum a ajuns un fermier, din greşeală, proprietarul unui castel construit în urmă cu 800 de ani

    După ce a achiziţionat-o, a realizat că, din greşeală, pe actul proprietăţii fusese inclus şi un cunoscut castel construit în urmă cu 800 de ani, în secolul XIII – Carreng Cennen – situat pe un deal din Carmarthenshire, Wales. Compania care le vânduse terenul şi-a dat seama imediat de eroare şi a încercat să cumpere castelul înapoi, argumentând că noul proprietar nu va putea să-l îngrijească, însă acesta a refuzat.

    Parţial distrus în timpul războiului rozelor din 1461, Carreg Cennen a fost numit „cea mai romantică ruină” de către publicaţia Countryfile şi este, totodată, o cunoscută destinaţie pentru nunţi, devenind din ce în ce mai populară, de la an la an.

    Bernard Llywellyn, ginerele familiei Morris, a deschis aici, împreună cu soţia sa, o cafenea, un magazin de suveniruri şi o clădire adiacentă pentru evenimente. Pe lângă nunţi, aici mai sunt organizate excursii şcolare, iar elevii vizitează, de asemenea, şi ferma.

    Llywellyn spune că a fost asaltat cu nenumărate oferte atât pentru castel cât şi pentru fermă, însă insistă să păstreze proprietatea, asemeni socrului său. „Acesta este căminul familiei noastre, nu vrem să îl vindem. Este locul în care a crescut soţia mea, aici au crescut copiii noştri, iar nepoţii îl adoră”, spune el, citat de Daily Mail.

  • Noi beneficii pentru BUGETARI votate prin Ordonanţă de Urgenţă

    Ministrul Turismului, Bogdan Trif a declarat miercuri, că românii vor putea alege din 2020 între voucherele de vacanţă pentru sezon şi extra-sezon. Valoarea voucherelor pentru extra-sezon va fi de 2080 de lei, iar modificarea va fi efectuată prin OUG, susţine ministrul.
     
    “Am stabilit să extindem voucherele de vacanţă pentru extra-sezon, repectiv pentrul lunile octombrie-noiembrie, aprilie-mai. Pe perioada acestor luni oamenii o să beneficize de o sumă mai mare, de 2080 de lei. Oamenii trebuie să opteze pentru ce tip de vouchere vor să acceseze pentru anul următor”, a mai declarat ministrul. Modificarea va fi stabilită “în curând, prin Ordonanţă de Urgenţă”, a asigurat acesta.

    Ministrul a mai spus că 10% dintre voucherele de vacanţă emise au fost în mediul privat, ca urmare a măsurilor de eliminare a taxelor.

    “Voucherele de vacanţă au fost principalul motor de dezvoltare în turism în 2018, mai mult decât atât, pe lângă măsura socială, aceşti bani au ajuns în mediul privat. Pentru că sectorul turistic din România este 95% privat. Deci a fost un ajutor direct pe care l-am dat mediului privat. Pe lângă faptul că am uşurat foarte mult taxele. Dacă acum trei ani de zile în sectorul turistic era cea mai mare fiscalitate din Uniunea Europeană acum avem cea mai mică fiscalitate. Nu o spunem noi, o spune Uniunea.

    Putem să vorbim de TVA de 5%, impozitul specific, aceste vouchere de vacanţă care au intrat în bugetul lor, retevenţe 0 la apele geotermale utilizate în scop turistic. În 2019, conform datelor raportate de agenţiile care emit vouchere de vacanţă, peste 10% au fost emise de către mediul privat. Am creat posibilitatea şi mediului privat să emită aceste vouchere de vacanţă şi anume am eliminat toate taxele: CAS, CASS şi este doar impozitul pe venit: acel 10%, în rest taxele au fost eliminate astfel că mediul privat a putut să ofere aceste vouchere de vacanţă şi angajaţilor”, a declarat Bogdan Trif.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • În loc de cabină de vot, cabină de…duş. Achiziţie la AEP în valoare de 1.500 lei. Buică: Să nu fiu neîngrijit când reprezint instituţia

    „Cădiţă de duş acril Kyros cu sifon şi ventil, cabină de duş Thera 2, profil crom, geam sablat, baterie spălător/cadă, cu furtun şi telefon duş”, la preţul de 1.521,01 lei fără TVA, echivalentul a 321,61 de euro, furnizată de ROMSTAL IMEX S.R.L., potrivit anunţului publica în SEAP.

    Preşedintele AEP Constantin Buică a afirmat că instalarea unei astfel de cabine era prevăzută în trecut, iar acum se desfăşoară o etapă de reabilitare a cabinetului şefului Autorităţii.

    „Cabinetul preşedintelui încă din trecut a fost prevăzut cu instalarea unei cabine de duş la baia de serviciu a preşedintelui Autorităţii, care are nivel de ministru, şi în această perioadă se desfăşoară o etapă de reabilitare a cabinetului – la ferestre, la toate celelalte, podea, toate lucrurile din cabinet şi la discuţiile pe care le-am avut s-a stabilit să se monteze acea cabină”, a declarat Constantin Buică, la Digi 24.

    Acesta a spus că era necesară cumpărarea unei cabine de duş, având în vedere că petrece mult timp în instituţie. Buică a motivat că nu se poate duce „neîngrijit” şi să reprezinte AEP în diverse locuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea voucherelor de vacanţă ar putea creşte în extrasezon la 2.080 lei

    Beneficiarii pot opta să îşi petreacă vacanţa în lunile octombrie – noiembrie şi martie – aprilie, când de regulă se înregistrează un număr redus de turişti, şi vor primi vouchere majorate. Măsura ar putea fi aplicată de anul viitor, a precizat ministrul.

    Săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii industriei turismului, iar propunerea poate fi îmbunătăţită, a precizat Trif, care a adăugat că măsura distribuirii de vouchere de vacanţă va fi prelungită şi după 2020.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.