BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Ungaria pregăteşte sancţiuni împotriva Facebook? Ministerul Justiţiei critică platformele de social media pentru „atacuri sistematice” asupra libertăţii de exprimare

    Judit Varga, ministra Justiţiei din Ungaria, a ridicat problema sancţionării companiilor de social media pentru ceea ce ea numeşte „atacuri sistematice” la adresa libertăţii de exprimare, potrivit Reuters.

    Ea a anunţat că se va întâlni cu autoritatea de concurenţă din Ungaria săptămâna aceasta pentru a discuta pedepsele care pot fi aplicate companiilor de social media pentru ceea ce ea a descris ca practici comerciale injuste. De asemenea, Judit Varga a anunţat că va convoca o întâlnire a comitetului pentru libertate digitală al ţării.

    În ceea ce se conturează drept un val din ce în ce mai mare de critici, mai mulţi oficiali guvernamentali critică ceea ce ei consideră a fi un efort din partea companiilor de social media de a limita expunerea opiniilor conservatoare pe platformele lor.

    Premierul ungar Viktor Orban a reuşit să transforme presa publică a Ungariei într-un avocat obedient al său şi al politicilor sale. În acelaşi timp, aliaţii săi controlează părţi mari din presa privată, ceea ce îi permite ca agenda lui să aibă întâietate pe agenda publică.

    Varga a menţionat într-o postare pe social media conceptul cunoscut drept „shadowban”, care înseamnă limitarea expunerii unui utilizator pe o platformă sau pe un forum prin ascunderea postărilor şi comentariilor acestuia în faţa celorlalţi membri de pe platformă sau forum.

    „Shadowban înseamnă că un furnizor de social media îţi restricţionează vizibilitatea, în secret, din motive politice, fără ca noi să aflăm despre asta. (…) Pentru a le reduce popularizarea (n.r: în original – reach), Facebook limitează vizibilitatea opiniilor creştine, conservatoare, de dreapta. Eu am păţit acest lucru personal”, a scris Judit Varga, cea care conduce ministerul Justiţiei, într-o postare pe Facebook.

    Varga are aproape 120.000 de urmăritori pe Facebook, în timp ce Viktor Orban are peste 1 milion de urmăritori, reprezentând peste 10% din populaţia Ungariei. Premierul utilizează frecvent Facebook pentru a anunţa deciziile guvernului legate de Covid-19 sau politicile economice.

    Ea susţine că această problemă ar trebui reglementată la nivelul întregii Uniuni Europene.

    Comentariile ei vin la câteva zile după ce Polonia a semnalat că vrea să ia măsuri împotriva marilor companii de tehnologie, în contextul în care ministerul Justiţiei din Polonia a susţinut că marile companii care şterg postări doar pentru că le consideră ofensatoare ar putea fi aendate.

    Partidul Lege şi Ordine din Polonia, aliat cu Orban din Ungaria, are are o agendă catolică-conservatoare şi susţine că marile companii de tehnologie exercită un nivel de control periculos asupra agendei publice, cenzurând opinii pe care ei le consideră în afara propriilor parametri.

  • ​Ungaria şi-a construit sau modernizat anul acesta 150 de km de piste pentru biciclete

    În 2020, Ungaria şi-a mărit infrastructura de piste pentru biciclete cu 150 de kilometri, la un cost de aproximativ 15 miliarde de forinţi (41,1 milioane de euro) care includ fonduri de la municipalităţi, a declarat secretarul de stat pentru politica de transport László Mosóczi, citat de Budapest Business Journal.

    Compania Naţională de Dezvoltare a Infrastructurii şi compania de stat de întreţinere a drumurilor Magyar Közút au construit sau modernizat 85 de kilometri din total la un cost de 8,5 miliarde forinţi, a spus Mosóczi. Restul au fost proiecte ale consiliilor locale.

    Printre noile trasee de biciclete se află şi ultima porţiune a unei piste de biciclete care face turul Lacului Tisza.

    Statul întreţine acum peste 1.000 de kilometri de piste de biciclete care leagă diverse aşezări.

  • Ce afaceri au pe plan local, în agricultură şi industria alimentară, doi dintre cei mai bogaţi antreprenori din Ungaria

    Lőrinc Mészáros şi Sándor Csányi, doi dintre cei mai bogaţi antreprenori din Ungaria, deţin în România companiile Farmland Development, o fermă de circa 1.300 de hectare în Marghita (jud. Bihor), respectiv Sole Mizo România, important producător de lactate şi distribuitor al mezelurilor fabricate de Pick Szeged din Ungaria, cu afaceri de 175 mil. lei anul trecut.

    Sole Mizo România, parte a grupului ungar Bonafarm, controlat de Sándor Csányi, şeful OTP Bank şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ungaria – cu o avere estimată de presa maghiară la peste un miliard de euro, a intrat pe piaţa locală în 2008. Compania are în portofoliu lactate şi mezeluri şi distribuie produsele în toate oraşele importante ale ţării, având şi două centre logistice în Timişoara şi Bucureşti.

    Grupul Sole-Mizo este unul dintre cei mai mari producători de lactate din Ungaria, cu afaceri de 150 mil. euro şi 1.000 de angajaţi, potrivit celor mai recente date. Profitul net al companiei din România s-a situat în 2019 la 294.000 de lei (peste 60.000 de euro), în scădere cu 58% faţă de anul precedent. Rezultatul a fost realizat cu ajutorul a 65 de salariaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Lőrinc Mészáros, polititcian şi om de afaceri maghiar, cu o avere evaluată de revista Forbes la 1,3 miliarde de dolari, şi prieten cu Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a făcut pariu pe România în urmă cu un an, când a cumpărat cu 8,35 milioane de euro compania Farmland Development de la olandezii de la Van Den Heerik, potrivit portalului independent de ştiri 24.hu din Ungaria.

    El a cumpărat ferma din Marghita, judeţul Bihor, de circa 1.300 de hectare, prin intermediul Talentis Agro Zrt, un grup de companii agricole şi alimentare deţinute holdingului Mészáros.  Talentis Agro Zrt are o serie de companii agricole şi fabrici care produc materii prime alimentare şi bunuri de larg consum, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    „În cursul activităţii noastre agricole, ne ocupăm de producţia de culturi de câmp şi creşterea animalelor. În plus faţă de nevoile de creştere a animalelor, o parte semnificativă a capacităţii producţiei noastre de culturi este utilizată în domeniul producţiei de seminţe şi al procesării alimentelor. Avem fabrici de panificaţie, prelucrarea fructelor şi fabricarea vinului”, se arată pe site-ul Talentis Agro Zrt.

    În România, compania Farmland Development a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 650.000 de lei, în creştere cu 30% faţă de anul precedent, şi un profit de 420.000 de lei, în creştere cu 68% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor publice. Acesta a fost cel mai bun an pentru companiei.

    „În ciuda situaţiei epidemice şi a condiţiilor meteorologice extreme, Talentis Agro Zrt., care aparţine grupului Mészáros, închide cu succes în acest an”, mai scrie pe site-ul firmei.

    Compania Mészáros es Mészáros Kft a fost înfiinţată în 2001, în industria construcţiilor şi a devenit un jucător cheie de piaţa în industria construcţiilor, conform datelor de pe propriul site.

  • O nouă tranzacţie: Vienna Insurance Group cumpără operaţiunile asigurătorului olandez Aegon într-o tranzacţie la nivel regional

    Grupul  austriac Vienna Insurance Group (VIG), prezent pe piaţa locală de asigurări prin intermediul Omanisig, Asirom şi BCR Asigurări de Viaţă, anunţă semnarea unui acord pentru achiziţionarea entităţilor asigurătorului olandez Aegon în Ungaria, Polonia, România şi Turcia.

    Tranzacţia include companii de asigurări, societăţi de administrare a fondurilor de pensii private, societăţi de administrare a activelor financiare şi companii de servicii, cu un volum de prime în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro în 2019 şi un volum administrat de fonduri de pensii private de aproximativ 5 miliarde de euro, şi aduce în total o bază suplimentară de 4,5 milioane de clienţi.

    „Achiziţia operaţiunilor Aegon din Europa Centrală şi de Est este un pas important pentru Vienna Insurance Group în vederea consolidării durabile a poziţiei de lider în ECE şi pentru valorificarea de noi oportunităţi. Portofoliile companiilor care fac obiectul tranzacţiei completează perfect unităţile pe care le deţinem deja şi ne consolidează diversificarea în aceste ţări”, spune Elisabeth Stadler, CEO al Vienna Insurance Group.

    În urma tranzacţiei VIG va urca de pe locul 6 la poziţia de lider de piaţă în Ungaria. Preţul de achiziţie a acţiunilor este de 830 de milioane de euro.

    „Pe piaţa din Ungaria facem saltul către primul loc. Acest lucru ne poziţionează, ca şi în Austria, ca lider de piaţă în toate ţările vecine la est (Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria). În Turcia, reuşim să intrăm pe piaţa asigurărilor de viaţă, iar în Polonia, România şi Ungaria ne putem extinde semnificativ potenţialul în domeniul fondurilor de pensii private. Prin achiziţia  societăţii de administrare a activelor financiare deţinută de Aegon în Ungaria nu numai că ne extindem operaţiunile proprii de management al activelor financiare, dar câştigăm, de asemenea, expertiză şi resurse valoroase”, adaugă Elisabeth Stadler.

    Tranzacţia este supusă aprobărilor necesare din partea autorităţilor de reglementare şi concurenţă. Finalizarea oficială a achiziţiei companiilor Aegon este aşteptată în a doua jumătate a anului 2021. În 2019, companiile care vor fi achiziţionate au generat un profit net de aproximativ 50 de milioane de euro, având aproximativ 1.650 de angajaţi.

    Cu 389 mil. euro generate în 2019, compania ungară de asigurări reprezintă două treimi din volumul primelor achiziţionate. În Ungaria, Aegon ocupă în prezent locul 3 pe piaţa asigurărilor generale şi locul 7 pe piaţa asigurărilor de viaţă. Împreună cu UNION Biztosító, Vienna Insurance Group îşi poate majora cota de piaţă actuală de la 8% la peste 19%. Societatea de administrare a activelor financiare din Ungaria oferă întreaga gamă de servicii pe acest segment de afaceri în regiunea ECE şi administrează active de aproximativ 1,8 miliarde de euro, ceea ce o face a patra cea mai mare companie de administrare a activelor financiare din Ungaria.

    În Turcia, acordul cu Aegon marchează o extindere a activităţii prin intrarea pe segmentul asigurărilor de viaţă, unde Vienna Insurance Group este în prezent reprezentată de compania de asigurări generale Ray Sigorta. Aegon Turcia ocupă locul 7 pe piaţa asigurărilor de viaţă, este lider de piaţă pe segmentul asigurărilor de viaţă neataşate creditelor bancare şi se concentrează puternic pe servicii digitale pentru clienţi. Activitatea de asigurări de viaţă, dominată în general de distribuţia prin intermediul băncilor, se realizează în principal prin agenţi proprii şi externi. Volumul primelor înregistrat în 2019 a fost de 114 milioane de euro.

    Compania poloneză şi sucursala sa din România se concentrează pe furnizarea de poliţe de asigurări de viaţă tradiţionale şi cu componentă investiţională (de tip unit-linked). În România, businessul de asigurări de viaţă este generat în principal prin cooperarea cu Banca Transilvania. Cele două companii de asigurări de viaţă din Polonia şi România au generat un volum de prime de 85 de milioane de euro în 2019, din care 62 de milioane de euro în Polonia şi 23 de milioane de euro în România, arată datele trasmise de oficialii VIG.

    Vienna Insurance Group (VIG) a înregistrat în România un volum al primelor brute subscrise de 354,8 mil. de euro în primele nouă luni din 2020, în creştere cu 3,7%, faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul înainte de impozitare s-a majorat de peste patru ori, până la 13,5 mil. euro, potrivit datelor din raportul financiar pe nouă luni prezentat recent de companie.

  • Comisia Europeană avertizează Ungaria asupra utilizării vaccinului anticoronavirus produs de Rusia

    Ungaria a importat joi primele doze ale vaccinului rus Sputnik V, în cadrul unui plan care ar putea conduce la importuri masive şi la producerea vaccinului pe teritoriul ungar, dacă se dovedeşte a fi sigur şi eficient. “Experţii ungari vor avea ocazia să studieze vaccinul în următoarea perioadă şi să ia o decizie bine-fundamentată privind potenţiala utilizare şi aprobare”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe.

    Însă Comisia Europeană a avertizat Guvernul de la Budapesta în privinţa utilizării unui vaccin neautorizat în spaţiul comunitar. “Întrebarea este dacă un stat membru UE ar vrea să le administreze cetăţenilor un vaccin care nu a fost revizuit de Agenţia Europeană a Medicamentului”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Conform reglementărilor europene, vaccinul Sputnik V trebuie autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului înainte de a fi produs sau utilizat în orice stat membru UE.

    “Aici se întâlnesc procedura de autorizare şi încrederea în vaccin. Dacă cetăţenii noştri încep să emită dubii privind siguranţa unui vaccin, dacă nu va trece prin evaluări ştiinţifice riguroase pentru dovedirea siguranţei şi eficienţei, va fi mult mai greu să vaccinăm o proporţie suficientă a populaţiei”, a precizat reprezentantul Comisiei Europene.

    Rusia a anunţat că rezultatele testelor intermediare arată că vaccinul Sputnik V are o eficienţă de 92% în protejarea oamenilor de infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

    Agenţia Europeană a Medicamentului a anunţat că nu are date din partea Rusiei sau Ungariei privind vaccinul Sputnik V.

  • Guvernul Viktor Orban condiţionează aprobarea bugetului UE de politicile privind imigraţia

    Guvernul Viktor Orban a justificat, miercuri, blocarea bugetului Uniunii Europene şi în contextul politicilor privind imigraţia, nu doar din cauza mecanismului de respectare a normelor statului de drept, criticând abordarea flexibilă a Bruxellesului faţă de primirea extracomunitarilor.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a argumentat că mecanismul privind statul de drept are rolul de a forţa statele membre UE să primească imigranţi din Africa şi Orientul Mijlociu. “Protejarea graniţelor şi apărarea ţării de imigranţi va fi considerată de Bruxelles o încălcare a legii”, a declarat Viktor Orban, potrivit ediţiei în limba germană a agenţiei Reuters.

    “Raportarea la principiile statului de drept a devenit un instrument politic şi ideologic” în dezbaterile privind imigraţia, a subliniat Viktor Orban, conform site-ului HGV.hu.

    Guvernul de la Budapesta acuză, într-un comunicat, că “Bruxellesul depune eforturi de mulţi ani pentru a face Europa un continent al imigraţiei. Birocraţii de la Bruxelles pregătesc utilizarea fondurilor UE pentru susţinerea imigraţiei, astfel că doar ţările care vor accepta imigranţi vor fi considerate ca respectând normele statului de drept”, susţine Guvernul Ungariei.

    Liderii statelor Uniunii Europene urmează să se reunească joi, prin videoconferinţă, pentru a discuta despre măsurile antiepidemice, dar şi despre impasul aprobării bugetului multianual.

    Germania, ţară care exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a cerut marţi Ungariei şi Poloniei să aprobe bugetul UE şi Fondul de relansare economică post-pandemie, iar Guvernul de la Varşovia a anunţat că aşteaptă o soluţie de compromis.

    Ungaria şi Polonia au blocat, luni după-amiază, o procedură necesară adoptării Bugetului multianual comunitar şi Planului european de relansare economică. În cursul unei reuniuni a ambasadorilor UE, reprezentanţii Ungariei şi Poloniei au blocat procedura Deciziei Propriilor Resurse, necesară aprobării Fondului UE de relansare economică. “Ambasadorii UE nu au putut obţine unanimitatea necesară pentru iniţierea procedurii scrise, din cauza rezervelor exprimate de două state membre”, a anunţat Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene.

    Ungaria şi Polonia au semnalat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu noul mecanism privind respectarea normelor statului de drept, avertizând că ar putea bloca aprobarea bugetului multianual comunitar şi a Fondului de relansare economică.

    Preşedinţia germană a Consiliului UE tocmai a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Dar, pentru a intra în vigoare, proiectul de buget multianual, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi Fondul de relansare de 750 de miliarde de euro trebuie aprobate formal de Parlamentul European şi de Consiliul UE. Votul în Consiliul UE este prin unanimitate, astfel că un singur stat membru poate bloca adoptarea deciziei.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat recent, într-o scrisoare trimisă liderilor Uniunii Europene, că va bloca aprobarea proiectului de buget multianual dacă va fi introdusă clauza privind respectarea normelor statului de drept. “Deşi Ungaria se simte obligată să coopereze, în contextul noilor evoluţii, este posibil să nu asigurăm unanimitatea care este necesară pentru aprobarea formală a proiectului bugetar decis în iulie”, a transmis Viktor Orban în scrisoare. Viktor Orban consideră că mecanismul privind respectarea statului de drept conţine “definiţii neclare privind încălcarea normelor”, astfel că “pot apărea abuzuri politice”.

    Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord cu negociatorii Parlamentului European privind un mecanism de condiţionare a accesului la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept, un sistem care ar putea funcţiona prin majoritate calificată. Acordul provizoriu a fost obţinut pe baza recomadărilor formulate la summitul Consiliului European desfăşurat în iulie şi trebuie aprobat formal de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Conform unor oficiali UE citaţi de publicaţia germană Der Spiegel, Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula “dublei majorităţi”).

  • În cursa vaccinurilor anti coronavirus, o mică firmă dintr-un sat din Ungaria joacă un rol vital

    Într-o casă modestă aflată în apropierea capitalei ungare, o mică firmă de familie ajută marile firme farmaceutice în cursa către dezvoltarea unui vaccin împotriva corona­virusului, scrie Reuters.

    Noemi Lukacs, o bioloagă de 71 de ani, s-a retras în Szirak, satul său natal, pentru a pune bazele English & Scientific Consulting (SciCons) şi a produce un detector genetic atât de sensibil, încât doar câteva grame din acesta pot alimenta întreaga industrie mondială timp de un an.

    „Producem anticorpi monoclonali“, a declarat Luckacs pentru Reuters din casa cu un singur etaj, acum parţial transformată într-un laborator de primă clasă. Pudra albă este livrată la nivel mondial din acest loc.

    „Aceşti anticorpi recunosc acidul ribonucleic“, a explicat aceasta. Prezenţa acestuia semnalează prezenţa unui virus viu. Mai important, acesta este un produs derivat al procesului folosit de gigantul Pfizer şi compania germană BioNTech în crearea vaccinului lor experimental împotriva coronavirusului.

    Şi pentru că poate fi dăunător celulelor umane, acesta trebuie să fie filtrat afară din orice vaccin utilizat la oameni. Există mai multe metode de filtrare, însă cea mai utilizată pentru controlul calităţii este expunerea vaccinului la anticorpii produşi de Lukacs.

    Rezultatul: o coadă de reprezentanţi ai marilor companii farmaceutice la uşa sa.

    Mica firmă se dezvoltă rapid, însă veniturile sale au atins doar 124 milioane de forinţi (uşor peste 400.000 $) anul trecut, cu profituri de 52 milioane de forinţi. Suficient pentru cinci an­ga­jaţi şi fonduri extra pentru proiecte locale de caritate în Szirak.

    Lukacs este mulţumită. Succesul înregistrat în domeniul său este suficient.

    Metodologia mRNA reprezintă un întreg grup nou de medicamente, vaccinul COVID-19 fiind primul produs care va primi probabil undă verde şi va ajunge la producţie în masă. Însă noi aplicări sunt aşteptate, lucru care o bucură foarte tare pe Lukacs.

    „Odată ce pătrunzi în domeniul RNA, îţi dai seama cât de interesant reste“, a declarat Lukacs, amintindu-şi de deceniile de confruntări, când restul comunităţii ştiinţifice nu-i împărtăşea entuziasmul.

    Sau majoritatea restului. Katalin Kariko, tot din Ungaria, a patentat metoda care face posibilă utilizarea RNA şi promite să scape lumea nu numai de coronavirus, dar şi de multe alte boli.

    Kariko, acum vicepreşedinte al companiei germane BioNTech, prima împreună cu gigantul american Pfizer care a anunţat un vaccin, a devenit client al SciCons.

    Deşi anticorpii produşi de Lukacs vor avea cerere, aceasta nu se aşteaptă la profituri mari. Să fii parte a soluţiei în lupta împotriva bolilor este în sine o răsplată.

     

  • UPDATE: Surse: Ungaria vrea să blocheze bugetul UE din cauza mecanismului statului de drept

    Ungaria le-a transmis celorlalte state membre ale Uniunii Europene că va bloca aprobarea bugetului multianual comunitar şi a Fondului de relansare economică din cauza mecanismului privind statul de drept.

    Preşedinţia germană a Consiliului UE tocmai a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Dar, pentru a intra în vigoare, proiectul de buget multianual, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi Fondul de relansare de 750 de miliarde de euro trebuie aprobate formal de Parlamentul European şi de Consiliul UE. Votul în Consiliul UE este prin unanimitate, astfel că un singur stat membru poate bloca adoptarea deciziei.

    Potrivit unor surse UE citate de agenţia DPA, reprezentantul permanent al Ungariei în Consiliul UE a semnalat că ar putea să nu voteze bugetul UE, din cauza introducerii mecanismului privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea normelor statului de drept.

    Gergely Gulyás, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a confirmat iniţiativa. Proiectul privind Mecanismul statului de drept este inacceptabil şi, dacă va fi menţinut, vom bloca bugetul UE, a declarat Gergely Gulyás, potrivit site-ului Portfolio.hu.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat săptămâna trecută, într-o scrisoare trimisă liderilor Uniunii Europene, că va bloca aprobarea proiectului de buget multianual dacă va fi introdusă clauza privind respectarea normelor statului de drept. “Deşi Ungaria se simte obligată să coopereze, în contextul noilor evoluţii, este posibil să nu asigurăm unanimitatea care este necesară pentru aprobarea formală a proiectului bugetar decis în iulie”, a transmis Viktor Orban în scrisoare. Viktor Orban consideră că mecanismul privind respectarea statului de drept conţine “definiţii neclare privind încălcarea normelor”, astfel că “pot apărea abuzuri politice”.

    Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord cu negociatorii Parlamentului European privind un mecanism de condiţionare a accesului la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept, un sistem care ar putea funcţiona prin majoritate calificată. Acordul provizoriu a fost obţinut pe baza recomadărilor formulate la summitul Consiliului European desfăşurat în iulie şi trebuie aprobat formal de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Conform unor oficiali UE citaţi de publicaţia germană Der Spiegel, Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula “dublei majorităţi”).

    La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunţat că nu intenţionează să accepte mecanismul UE privind statul de drept.

  • Prima ţară europeană care bate palma cu ruşii

    Ungaria a anunţat că va primi în următoarele zile mostre din vaccinul rusesc anti-Covid, cunoscut drept Sputnik V, fiind prima ţară membră a Uniunii Europene care vrea să-şi procure vaccinul pe filiera Kremlinului, potrivit FT.

    Peter Szijjarto, ministrul ungar pentru afaceri externe şi comerţ, a anunţat miercuri că Ungaria este în „negocieri avansate” pentru a achiziţiona dozele necesare pentru vaccinarea populaţiei de la Moscova.

    „Este o veste bună pentru Ungaria”, a spus ministrul.

    Dacă Ungaria merge înainte cu această achiziţie, mutarea ar reprezenta o victorie pentru vaccinul dezvoltat de ruşi, care şi-ar face astfel intrarea pe piaţa Uniunii Europene.

    Vaccinul dezvoltat în Rusia a fost criticat de mai mulţi experţi din sănătate pentru că ar fi fost aprobat mult prea rapid, iar informaţiile puse la dispoziţia publicului cu privire la eficienţa acestuia sunt foarte limitate.

    Filiera vaccinului ar putea fi încă un semn din partea Ungariei că vrea să se apropie mai mult de Rusia.

    Ungaria a fost criticată de aliaţii din Vest în ultima perioadă pentru că nu susţine o relaţie mai apropiată între Nato şi Ucraina, cât şi pentru că şi-a majorat dependenţa energetică de Rusia.

    Imediat după ce americanii de la Pfizer şi nemţii de la BioNTech au anunţat un vaccin cu o eficienţă de 90% în teste, Rusia a declarat public că vaccinul Sputnik V are o eficienţă de 92%.

    Ministrul ungar Peter Szijjarto a anunţat că primele doze vor ajunge în Ungaria în maximum o săptămână şi jumătate pentru teste de laborator, iar testele clinice vor începe în luna decembrie.

    În acelaşi timp, el a spus că ar putea începe să comande pentru populaţie chiar din luna ianuarie.

  • Viktor Orban ameninţă cu blocarea bugetului UE din cauza mecanismului privind statul de drept

    “Deşi Ungaria se simte obligată să coopereze, în contextul noilor evoluţii, este posibil să nu asigurăm unanimitatea care este necesară pentru aprobarea formală a proiectului bugetar decis în iulie”, afirmă Viktor Orban în scrisoare, potrivit site-urilor Mandiner.hu şi T-online.de.

    Viktor Orban consideră că mecanismul privind respectarea statului de drept conţine “definiţii neclare privind încălcarea normelor”, asfel că “pot apărea abuzuri politice”.

    Scrisoarea semnată de Viktor Orban le-a fost trimisă lui Charles Michel, preşedintele Consiliului European, Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi Guvernului Portugaliei, care va prelua în ianuarie Preşedinţia Consiliului UE.

    Săptămâna trecută, Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord cu negociatorii Parlamentului European privind un mecanism de condiţionare a accesului la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept, un sistem care ar putea funcţiona prin majoritate calificată. Acordul provizoriu a fost obţinut pe baza recomadărilor formulate la summitul Consiliului European desfăşurat în iulie şi trebuie aprobat formal de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Conform unor oficiali UE citaţi de publicaţia germană Der Spiegel, Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula “dublei majorităţi”).

    Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunţat vineri că nu intenţionează să accepte mecanismul UE privind statul de drept.