BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Acţionarii de la Roşia Montană au pierdut într-o singură zi jumătate din bani

    Acţiunile Gabriel Resources au înregistrat luni o scădere de 53% la bursa din Toronto, după un declin de 70% în debutul şedinţei, compania recomandând la începerea sesiunii de tranzacţionarea prudenţă.
     
    Titlurile Gabriel Resources au coborât la un minim de 0,43 dolari pe unitate, cu 70% mai jos decât cotaţia de deschidere, după ce au fost iniţial suspendate de la tranzacţionare în urma declaraţiilor premierului Victor Ponta privind proiectul Roşia Montană.
     
    Imediat după deschidere titlurile au urcat uşor la 1,11 dolari, pentru ca apoi să coboare brusc până la 0,45 dolari pe unitate.
     
    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă a acestuia la Senat, apoi şi la Cameră, adăugând: “Şi cu asta, basta!”.
     
    Ponta a spus că, având în vedere poziţiile exprimate de grupurile politice, soluţia în cazul acestui proiect este de a fi respins urgent la Senat, iar apoi şi la Camera Deputaţilor.
     
    Premierul a mai spus că în cazul proiectului Roşia Montană a dorit ca Guvernul să nu aibă o răspundere asupra acestuia, pentru a nu plăti despăgubiri, însă a precizat că “în mod sigur” compania canadiană va intenta un proces şi cel mai probabil se vor plăti despăgubiri.
     
    Anterior, preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu a declarat luni că el consideră că proiectul exploatării de la Roşia Montană nu poate fi susţinut şi, în opinia sa, acesta ar trebui respins, el apreciind că sentimentul public contrar e mai important decât datele tehnice.
     
    Cel mai mare acţionar al Gabriel Resourses este fondul de hedging Paulson&Co, al miliardarului John Paulson, care este căsătorit din anul 2000 cu românca Jeni Zaharia, devenită ulterior Jenny Paulson. Fondul deţine 61,42 mil de titluri ale Gabriel Resourses, respectiv o participaţie de 16%.
     
    Sursa graficului: Google Finance
     
    Printre acţionarii Gabriel Resourses se numără şi firma de administrare a investiţiilor deţinută de Intercapital Invest, care administrează fondul listat pe bursă iFond Gold (IFG). Acesta avea la 31 august circa 34,55% din active în acţiuni ale companiei miniere.
     
    Titlurile iFond Gold înregistrau astăzi pe bursa de la Bucureşti o corecţie de 7,4%, până la un preţ de 39,8 lei/acţiune şi un rulaj de 48.200 de lei.
     
    iFond Gold a fost creat în anul 2010 ca un pariu pe proiectul Roşia Montană şi alte proiecte aurifere de pe plan local, precum cel al companiei Eldorado Gold şi a strâns 4 mil. lei de la investitori.

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare ar putea stagna în acest an la circa 200 milioane euro. Care au fost cele mai tranzacţionate proprietăţi

     “Cele mai tranzacţionate proprietăţi în perioada perioada 2010- 2013 au fost clădirile de birouri (42%), urmate de centrele comerciale (40%) şi de spaţiile industriale (10%). Interesul pentru clădiri de birouri şi centre comerciale va continua să crească, având în vedere dezvoltarea acestor segmente şi apetitul tot mai mare pentru aceste proprietăţi. Astfel, nivelul din 2012 (peste 200 milioane de euro) ar putea fi egalat până la finalul anului 2013, însă cel din 2010 şi 2011 (peste 300 milioane de euro în fiecare an) este dificil de atins”, a apreciat Iorgu, într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară.

    Potrivit CBRE, volumul total investiţional din România a crescut cu 32% la 79 milioane de euro în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Proprietăţile prime din întreaga ţară continuă să fie atractive atât pentru investitorii internaţionali, cât şi pentru cei locali, o creştere a acestui interes fiind înregistrată pe piaţa de centre comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Referinţa BNR a coborât la 4,4161 lei/euro şi a atins MINIMUL ultimelor trei săptămâni

     Rata de schimb afişată miercuri este cu 7,09 bani, respectiv cu 1,58%, sub cea publicată marţi, de 4,4870 lei/euro. O paritate mai redusă decât cea de miercuri a fost anunţată de Banca Naţională a României (BNR) în data de 4 iunie, când euro a fost la 4,4008 lei.

    După ce joi cursul a urcat peste 4,53 lei/euro şi s-a apropiat de maximul anului, cotaţiile au început să scadă, cu un ritm mai alert în şedinţele de marţi şi miercuri, când leul s-a întărit cumulat cu peste 2,3%. Raportat la nivelul de joi, leul este în creştere cu 2,6%.

    Analiştii ING Bank au afirmat încă de marţi că leul s-ar putea aprecia şi cursul poate scădea sub 4,5 lei/euro având în vedere că în această săptămână trebuie plătite licenţele telecom în valoare de circa 500 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul a urcat la 4,49 lei/euro, NIVEL MAXIM din decembrie. Deprecierea este de aproape 4% în şase şedinţe

     La deschidere euro a fost cotat la 4,4580 – 4,4600 lei, respectiv cu 2,7 – 2,8 bani peste cotaţiile de la închiderea şedinţei precedente, de 4,4300 – 4,4330 lei/euro.

    La scurt timp după ora 10:00, euro era cotat de bănci la 4,4880 – 4,4900 lei, respectiv cu 5,7 – 5,8 bani peste închiderea de miercuri. Astfel, leul era în scădere cu 1,3% în raport cu euro.

    Faţă de deschiderea precedentă, deprecierea leului în raport cu euro este de 2%.

    Ulterior, cursul a continuat să crească, iar cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost de 4,49 lei/euro. Un nivel atât de ridicat nu a mai fost atins pe piaţa interbancară de la mijlocul lunii decembrie a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românul fără facultate care a mutat 2.000.000 de tone de cereale în ultimii patru ani

    “TOTUL A FOST ÎNTÂMPLĂTOR. PĂRINŢII MEI AU EMIGRAT ÎN AUSTRIA ATUNCI CÂND EU ERAM FOARTE TÂNAR, PRACTIC M-AM TREZIT ACOLO. După liceu am avut un job de scurtă durată pentru ca apoi să ajung la VA Intertrading. La început am fost pe partea de execuţie a contractelor, iar din 2008 am intrat în trading desk (biroul de tranzacţionare – n.red.)”, îşi începe povestea Mihai Csabai.

    Austriecii de la VA Intertrading, companie ce are în acţionariat grupul Voest Alpine şi Raiffeisen, i-au dat pe mână tânărului trader piaţa de achiziţii de cereale şi seminţe oleaginoase din România, iar ca ţintă Egiptul, o miză de două miliarde de euro pe an, având în vedere că guverul de la Cairo este cel mai mare importator de grâu la nivel mondial, iar marile multinaţionale din această industrie văd această piaţă, şi în general regiunea nordului Africii, ca pe un adevărat El Dorado. „Cred că m-au ales pentru piaţa românească şi pentru că vorbeam limba”, explică Csabai.

    Deşi universul comerţului şi tranzacţiilor pe burse cu materii prime agricole nu este la fel de intens cum este cel al pieţelor de capital, iar aici traderii nu se „sting” la fel de repede, Mihai Csabai admite că telefonul său este tot timpul conectat la mişcările din pieţe şi că este tot timpul atent la direcţia în care merge piaţa, la deal-urile importante sau la ştirile venite din marile centre de producţie agricolă precum Statele Unite sau Marea Neagră.

    „Presiunea este foarte mare. Zi şi noapte sunt cu ochii în cotaţii. Este posibil să ai o anumită poziţie în piaţă şi lucrurile să meargă într-o direcţie total opusă faţă de cea pe care ai estimat-o, astfel că trebuie să te mişti repede şi să găseşti o soluţie.”

    Evită să vorbească în cifre foarte clare despre câştigurile sau pierderile pe care le-a marcat, dar recunoaste că victoriile au fost mai multe decât eşecurile. Partea goală a paharului şi intrarea „pe roşu„ nu sunt uitate, iar Csabai subliniază că cea mai usturătoare înfrângere a fost pariul pe porumb în ultimele luni ale anului trecut. Cu o producţie în scădere în mai toate centrele mari de producţie din economia mondială, toţi jucătorii au sperat că preţurile vor exploda, dar creşterea nu a mai apărut. În consecinţă, mulţi actori din piaţa cerealelor au fost prinşi de industrie pe poziţii greşite astfel că pierderile nu au întârziat să apară. „Câştigurile se fac greu în piaţă atunci când este volatilitate mică. De când cu criza financiară nu cred că vom mai vedea un an cu volatilitate redusă”, spune Csabai.

    Pe bursa mondială a cerealelor diferenţa dintre profit şi pierdere poate apărea în câteva secunde şi după numai o decizie, dar Mihai Csabai notează că aproape totul depinde de puterea de anticipaţie a omului din spatele calculatoarelor, dar şi de informaţiile din piaţă pe baza cărora sunt fundamentate deciziile.

    “ESTE FOARTE GREU SĂ FACI AFACERI DOAR PE «FEELING», DAR ŞI SĂ FACI AFACERI DOAR PE BAZA CIFRELOR. Importante sunt preţul zilei, evoluţia din ultimele zile şi ce vezi tu că o să se întâmple.” Pentru a se acoperi şi pentru a se proteja în faţa riscurilor la care este supus în permanenţă domeniul, traderul şi-a construit un sistem din care „stoarce„ în fiecare dimineată informaţiile pentru sesiunea de tranzacţionare.

  • Notarii au crescut cu până la 40% valorile minime pentru apartamentele din Bucureşti

     Ghidul valorilor orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru 2013 clasifică apartamentele din Bucureşti în 60 de zone, după numărul etajului, gradul de confort, precum şi anul construcţiei.

    Valorile din grilă se plasează semnificativ sub preţurile de tranzacţionare şi reprezintă nivelul minim la care se poate încheia contractul de vânzare-cumpărare.

    Potrivit noii grile, aplicabile de la 1 ianuarie, pentru un apartament de două camere confort I sporit situat la un etaj intermediar în zona Unirii valoarea minimă se situează la 65.610 euro, valabilă pentru o construcţie din anul 1978-1997. Anul trecut, un apartament în aceeaşi zonă, cu aceleaşi caracteristici, dar încadrat ca an al construcţiei între 1978-1997, avea o valoare de 45.750 de euro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa vrajbei noastre

    LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI (BVB), principalul operator bursier de pe piaţa locală de capital, sunt listate 78 de companii româneşti cu o capitalizare de 15 miliarde de euro, care generează tranzacţii zilnice de sub 7 milioane de euro. Statistici deloc îmbucurătoare dacă este luat în calcul faptul că România are o economie de peste 140 miliarde de euro şi depozite bancare de 44 miliarde de euro. Bursa de la Bucureşti nu este doar foarte mică în comparaţie cu economia, ci şi în comparaţie cu nevoile pe care le au companiile. Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom, cea mai mare companie din România, cu o capitalizare bursieră de 6 miliarde de euro, a declarat într-un interviu că bursa de la Bucureşti nu este o alternativă de finanţare pentru o companie de talia Petrom, care derulează în fiecare an investiţii de un miliard de euro.

    “Din păcate, nevoile noastre de finanţare sunt mult prea mari pentru bursa românească, aşa cum este ea la această oră. În primul rând, strategia noastră de finanţare prevede să avem circa un miliard de euro anual pentru investiţii. Pe moment avem surse proprii de finanţare care ne permit derularea proiectelor planificate”, a spus directorul general al Petrom, companie ale cărei acţiuni se situează zilnic în topul celor mai tranzacţionate.

    O bursă mică înseamnă că o companie nu poate obţine întotdeauna cel mai bun preţ atunci când scoate la vânzare un pachet de acţiuni şi că sumele pe care le poate atrage din piaţă sunt relativ mici pentru că investitorii prezenţi în piaţă nu au suficientă forţă financiară. Iar rulajele zilnice cu acţiuni de circa 7 milioane de euro, din care aproape jumătate sunt generate de acţiunile Fondului Proprietatea, sunt un indicator edificator în acest sens.

    Drept urmare, din 2008 nicio companie privată nu a mai avut curaj să atragă bani de pe bursă prin derularea unei oferte iniţiale de acţiuni, în timp ce investitorii, unii dintre ei loviţi din plin de scăderile din 2008, alţii sătui să tranzacţioneze aceleaşi acţiuni, au strâns tot mai mult rândurile. Nici brokerii, altădată invidiaţi pentru sumele mari câştigate şi pentru adrenalina de la locul de muncă, nu o duc prea bine. Au mai rămas mai puţin de cincizeci de case de brokeraj în piaţă, cu douăzeci mai puţine decât în 2007.

    DECLINUL BURSEI DIN ULTIMII ANI ar fi trebuit să îi împingă pe acţionarii şi conducătorii Bursei de Valori Bucureşti la masa de lucru pentru a face un plan prin care să scape piaţa de la dispariţie. În schimb, declinul bursei i-a învrăjbit pe acţionari şi pe conducători, fiecare dând vina pe celălalt. Brokerii au fost şi acţionari şi conducători ai bursei din 2005, când au primit-o cadou.

    Demiterea directorului general Victor Cionga din 29 martie stă drept dovadă pentru cât de încinse sunt conflictele dintre acţionari şi management. Cionga este al doilea executiv demis de la BVB pe motiv de neîndeplinire a obiectivelor, în condiţiile în care predecesorul său, Valentin Ionescu, a avut un mandat de doar un an, până în noiembrie 2011.

    Neoficial însă circulă mai multe ipoteze cu privire la cauzele care au dus la revocarea lui Victor Cionga din funcţie. Printre acestea se numără cheltuielile pe care le-ar fi făcut acesta prin angajarea unor consilieri şi firme de avocatură. Dan Paul, vicepreşedintele BVB, ar fi prezentat un raport cu privire la aceste cheltuieli, considerate de acesta nejustificate. Raportul urmează să fie analizat de un auditor independent. Victor Cionga şi-a motivat aceste cheltuieli prin faptul că “aceşti profesionişti au acoperit o lipsă de expertiză pe care am constatat-o în BVB, lucru asupra căruia am informat CA-ul”.

  • Scăderile externe ţin investitorii departe de bursa de la Bucureşti

    Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 0,5% pe fondul unor rulaje destul de reduse, de 3,4 mil. euro, urmând traiectoria de pe bursele externe, care s-au menţinut de asemenea pe minus.

    Bursa americană, aflată în plin sezon de raportare a rezultatelor financiare, consemna în deschiderea de ieri scăderi de 1,6% pe indicele S&P 500, în timp ce indicele german DAX pierdea la aceeaşi oră 2,2%.

    „Deocamdată piaţa este în aşteptarea desfăşurării adunărilor generale şi cred că va mai fi animată de deciziile acţionarilor. Pe de altă parte, conform zicalei «Sell in May and go away!» (Vinde în mai şi pleacă! – n. red.), este posibil să asistăm la volume mici de tranzacţionare în perioada iunie-iulie, investitorii pregătindu-şi forţele pentru revenirea din toamnă“, a declarat Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest.

    Dacă la deschiderea zilei piaţa a fost pe creştere uşoară, după ora 10:45 cotaţiile celor mai multe companii au început să scadă, însă rulajele au rămas reduse.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bursa a revenit pe plus ieri, dar volumele de tranzacţionare rămân anemice

    Bursa de la Bucureşti a revenit pe creştere în ultima oră a şedinţei de ieri şi a încheiat în urcare cu 0,56% (indicele BET-C), într-o piaţă unde acţiunile Fondului Proprietatea (FP) au recuperat o parte din corecţia de luni şi s-au întors spre preţul maxim istoric atins vineri.

    Acţiunile FP au scăzut cu 0,5% în prima jumătate de oră a şedinţei, urmând linia descendentă a pieţei, după ce luni au coborât cu peste 2%. După primele 30 de minute, preţul titlurilor Fondului Proprietatea s-a întors pe verde, iar volumele de tranzacţionare au început să crească.

    Astfel, la închiderea pieţei principale, titlurile Fondului Proprietatea erau cotate la 0,6605 lei, preţ cu 0,69% peste nivelul de luni. Operaţiunile cu aceste titluri au cumulat 8,2 mil. lei. Vineri, acţiunile FP au închis la 0,67 lei, apropiindu-se de maximul istoric atins pe bursă în ziua listării, când unele transferuri au fost realizate la 0,675 lei/acţiune. Cotaţia de la finalul primei şedinţe la BVB a fost de 0,6495 lei.

    „Preţul acţiunilor Fondului Proprietatea are o motivaţie să fie mai stabil de când a fost anunţat programul de răscumpărare, având în vedere că este vorba de o cantitate destul de mare. Totuşi, cred că nu va face notă discordantă de mersul general al pieţei atunci când aceasta are o mişcare destul de evidentă“, a declarat Adrian Bărbulescu, director adjunct de operaţiuni la firma de brokeraj Prime Transaction.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Acţiunile Fondul Proprietatea au atins un nou maxim al ultimilor doi ani

    Bursa de la Bucureşti a crescut uşor în şedinţa de miercuri, cu 0,49%, într-o piaţă în care jucătorii au fost mai activi la tranzacţionare spre finalul zilei, când transfe­rurile cu acţiunile Fondul Proprietatea au urcat preţul acestora la maximul ultimilor doi ani, la 0,642 lei/unitate.

    Investitorii au realizat tranzacţii cu acţiuni de 26,21 milioane lei (5,9 milioane de euro), de 2,4 ori peste rulajul din şedinţa anterioară, de 10,7 milioane lei (2,4 milioane euro).

    Titlurile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide din piaţă, cu transferuri de 21,41 milioane lei, din care suma de 15,51 milioane lei a reprezentat două tranzacţii deal.

    Preţul a închis în creştere cu 0,55%, la 0,64 lei, dar maximul zilei a fost de 0,642 lei, reprezentând cel mai înalt nivel atins după prima sesiune de la listare din ianuarie 2011.

    Toate stirile sunt pe zf.ro