BusinessMagazin

Tag: statistica

  • România a avut anul trecut o creştere economică de 2,9%, după un avans de 0,5% în trimestrul 4

    Astfel, creşterea economică din trimestrul al patrulea a fost în termeni reali de 0,5% faţă de precedentele trei luni, în funcţie de date ajustate sezonier fără corecţia cu numărul de zile lucrătoare, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Comparativ cu acelaşi trimestru din 2013, produsul intern brut a avansat cu 2,6% pe serie brută şi cu 2,5% pe serie ajustată sezonier.

    “Ca urmare a revizuirii seriei brute pentru anul 2013, în vederea reconcilierii datelor trimestriale cu cele anuale semidefinitive, şi a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2014 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2014”, se spune în comunicat.

    Creşterea economică din primul trimestru al anului trecut, faţă de ultimul trimestru din 2013, a fost ajustată de la 0,8% la 0,3%, iar cea din trimestrul al treilea a fost revizuită în urcare, de la 1,8% la 2,2%, comparativ cu trimestrul al doilea. Datele pentru trimestrul al doilea au rămas nemodificate, la o contracţie a PIB de 0,4% faţă de primul trimestru al anului.

    Raportat la ultimul trimestru din 2013, economia a crescut cu 2,6% în trimestrul al patrulea al anului trecut, dinamică anuală în coborâre de la 3,3% în trimestrul al treilea din 2014.

    “Considerăm că decelerarea dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV a fost determinată de deteriorarea cererii externe nete, cu impact asupra industriei (dinamica anuală a producţiei industriale s-a temperat la 2,3% în ultimele trei luni din 2014)”, notează Banca Transilvania într-un raport semnat de Andrei Rădulescu, senior economist.

    Pe de altă parte, ritmul de evoluţie a consumului privat, principala componentă a PIB, s-a consolidat în ultimele trei luni, aspect confirmat şi de dinamica comerţului cu amănuntul, în urcare anuală la 6,5% în ultimul trimestru.

    “De asemenea, estimăm o contribuţie favorabilă la dinamica PIB în trimestrul IV din 2014 şi din partea consumului public (în context electoral), dar şi a investiţiilor productive (acestea au inflexionat încă din trimestrul III)”, se mai spune în raport.

    În scenariul macroeconomic central actual, analiştii BT estimează o accelerare graduală a economiei pe termen mediu, cu o creştere a PIB de 3,2% în acest an şi de 4,4% în 2016, ca urmare a relansării durabile a investiţiilor productive.

    Redinamizarea investiţiilor este susţinută de macrostabilitatea financiară atinsă pe plan intern după mai mulţi ani de ajustare, de nivelul minim record al costurilor de finanţare, relansarea creditării în lei, încăsările record din exporturi şi perspectiva redresării economiei zonei euro, dar şi de posibilitatea accelerării investiţiilor publice.

    Comisia Europeană a revizuit în urcare, la începutul lunii, prognoza privind evoluţia PIB pentru anul trecut, de la 2% la 3%, datorită rezultatelor bune obţinute în trimestrul al treilea, pe fondul intensificării peste aşteptări în zona consumului privat şi a exporturilor.

    Totodată, pentru 2015 estimarea Comisiei s-a apreciat de la 2,4% la 2,7%.

    Banca Mondială a revizuit la mijlocul lunii ianuarie prognoza pentru creşterea economică de anul trecut, de la 2,7% la 2,6%, după ce nivelul fusese ajustat în octombrie, faţă de estimarea de 2,8% în iunie.

    Compania Coface estima la finele lunii ianuarie un avans al PIB în 2014 de maxim 2,5%, nivelul de anul trecut depinzând de consumul din luna decembrie.

    “În toamnă am estimat un avans de 2,2% pentru 2014, însă dată fiind evoluţia din primele nouă luni estimăm că la sfârşitul anului trecut creşterea va fi mai puternică, de 2,5%. România are nevoie de mai mult decât atât pentru a recupera decalajele, dar 2,9% în primele nouă luni ale anului este o evoluţie bună”, afirma directorul Coface, Constantin Coman.

  • Numărul optim de joburi. Cât de des poţi să-ţi schimbi jobul fără a intra pe lista neagră a recruiterilor?

    Totuşi, care este perioada „de graţie“ a unui job, care sunt semnalele care ar trebui să le dea de înţeles angajaţilor că este timpul să-şi dea demisia şi cât de des îşi pot schimba aceştia locul de muncă fără a trezi suspiciuni din partea recruiterului?

    „Am reflectat destul de mult la acest subiect după ce am crescut timp de un deceniu în cadrul aceleiaşi companii. Fiecare persoană are o perioadă determinată în care poate să se dezvolte şi să contruiască în acelaşi mediu. Cred că aceasta nu ar trebui să fie mai mică de doi ani şi jumătate şi în niciun caz mai mare de cinci ani“, este de părere Irina Arsene, fondator al firmei de servicii de background screening Mindit. Chiar dacă angajatorul încearcă să îşi păstreze angajaţii motivaţi şi chiar dacă le dă şanse constante de promovare sau de rotire pe alte posturi, cultura companiei este aceeaşi. Astfel că, odată ce angajatul s-a obişnuit cu modul cum sunt abordate procesele şi procedurile, intervine comoditatea, cel mai mare duşman al dezvoltării.

    Numărul de joburi pe care, cel puţin în ochii recruiterilor, este bine să le schimbe un candidat de-a lungul carierei diferă în funcţie de industria în care lucrează sau pe care o ţinteşte. Spre exemplu, în IT oamenii de HR sunt obişnuiţi să aibă interviuri de recrutare cu specialişti care schimbă poziţia sau angajatorul chiar o dată la unul sau doi ani. Însă în IT cele mai multe companii lucrează pe proiecte, iar angajaţii sunt, de fapt, în mare parte, propriii şefi (fiind angajaţi pe contracte de tip PFA). Prin urmare, ei sunt firme care vânează contracte şi care pot să lucreze şi doar trei sau şase luni pe un proiect. Iar acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul consultanţilor, inginerilor sau al managerilor de proiect.

    „În sectoare de activitate foarte dinamice, cum este cel de IT, schimbările de rol se fac la unu-doi ani, aşa încât specialiştii nu ajung să fie neapărat demotivaţi, ci pot fi interesaţi de alte opotunităţi mai atractive, în principal de tipul proiectului în care urmează sa se implice, de tehnologiile de ultimă oră pe care le pot utiliza sau de metodologia pe care se lucrează sau de colaborarea cu experţi internaţionali“, explică Larisa Condriuc, business line manager al diviziei Manpower Professional din cadrul grupului cu activităţi în recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară ManpowerGroup.

    O regulă a schimbării jobului este greu de trasat. În schimb, dacă un recruiter vede schimbări prea rapide de job într-un timp scurt şi nu are siguranţa că angajatul va sta măcar doi ani la locul de muncă pentru care a fost selectat, astfel încât să îşi recupereze investiţia, CV-ul acestuia s-ar putea să fie plasat în teancul voluminos al celor care nu mai primesc o ofertă. „O persoană care îşi schimbă joburile foarte des atrage foarte multe suspiciuni din partea unui viitor angajator, care nu îşi doreşte să investească efort şi bani în cineva care nu va sta măcar doi ani, astfel încât să merite acest proces. Am observat de-a lungul timpului că, în cazurile de fluctuaţie mare într-un timp scurt, există un feedback mai puţin pozitiv cauzat, de regulă, de nepromovarea perioadei de probă“, mai precizează Irina Arsene.

    Sunt însă şi cazuri în care evidenţa mai multor joburi în CV este apreciată de angajatori pentru expunerea la medii diferite şi situaţii în care nici loialitatea exagerată nu este privită cu ochi bun de recruiter. Spre exemplu, un angajat care a stat într-o singură companie timp de şapte-nouă ani poate fi considerat un candidat dificil pentru că se adaptează mai greu la o altă cultură şi la alte procese.

    De ce ar trebui angajaţii să se gândească la o eventuală demisie? Larisa Condriuc spune că „un semnal de alarmă ar fi amânarea sau anularea proiectelor în care sunt implicaţi, astfel că nu îşi pot folosi expertiza şi nu pot concretiza rezultatele muncii lor. De asemenea, dacă observă că desfăşoară activităţi pur repetitive şi nu se mai dezvoltă pentru a ţine pasul cu evoluţia profesiei sau a tehnologiei, ar putea lua în considerare o schimbare de job“.

  • O aplicaţie îţi spune care sunt şansele ca avionul tău să se prăbuşească

    “Am i going down?” este o aplicaţie care îţi poate spune cât de mari sunt şansele ca următorul tău zbor să fie şi ultimul. Introducând date precum aeroportul de decolare, compania aeriană, tipul avionul şi aeroportul de aterizare, utilizatorul va afla care este probabilitatea unui accident şi câte zile ar trebui să zboare pe aceeaşi rută pentru a fi sigur de prăbuşire, potrivit qz.com.

    Nic Johns, creatorul aplicaţiei, admite că algoritmul este unul pur matematic şi are unicul rol de a demonstra oamenilor cât de mici sunt şansele unui dezastru aviatic. “Am vrut să dezvolt o aplicaţie care să demonstreze, de fapt, cât de sigur este zborul cu avionul”, a declarat Johns celor de la Daily Mail.

    Statistic, folosirea avionului ca mijloc de deplasare este mult mai sigură decât folosirea altor mijloace, dar cu toate acestea oamenii se tem de zbor. În septembrie s-au înregistrat 2,1 accidente la milionul de zboruri, în vreme ce în 2013, din peste 3 miliarde de pasageri, doar 210 şi-au pierdut viaţa.

    Statistica nu alungă însă temerile oamenilor, potrivit unui studiu desfăşurat anul trecut. 43% din cei intervievaţi au spus că se tem într-o oarecare măsură de călătoriile cu avionul, în vreme ce 9% s-au declarat înspăimântaţi de idee.

  • România are cele mai multe exploataţii agricole din UE, dar cu suprafaţă utilizată în scădere

    Astfel, suprafaţa agricolă utilizată s-a redus cu 875.000 de hectare, de la 13,93 milioane hectare în 2002 la 13,05 milioane hectare la finalul anului 2013, reiese din datele Anchetei Structura în Agricultură 2013 realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    România deţine 7,6% din suprafaţa agricolă utilizată la nivelul Uniunii Europene, fiind devansată de Franţa, cu 27,8 milioane hectare (16%), Spania, cu 23,75 milioane hectare (13,6%), Marea Britanie – 16,88 milioane hectare (9,7%), Germania – 16,7 milioane hectare (9,6%) şi Polonia – 14,4 milioane hectare (8,3%).

    Circa o treime (31,5%) din numărul total al exploataţiilor agricole din UE sunt înregistrate în România, respectiv 3,63 milioane, în scădere cu 6% faţă de 2010. Italia deţine 13,2% din exploataţiile agricole la nivel comunitar, Polonia are 12,3%, iar Spania 8,1%.

    “În perioada 2007-2013 a crescut suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile agricole cu personalitate juridică cu circa 20%, de la 4,7 milioane hectare la 5,7 milioane hectare, însă a scăzut semnificativ faţă de 2002, când se cifra la 6,22 milioane hectare”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele INS, Tudorel Andrei.

    El a arătat că peste jumatate (55,7%) din suprafaţa agricolă utilizată aparţine exploataţiilor fără personalitate juridică, categorie care include înreprinderile familiale, întreprinderi individuale şi persoane fizice autorizate.

    Din alte cercetări ale Institutului rezultă că suprafaţa agricolă neutilizată la nivelul României este de 1 milion de hectare.

    Dimensiunea medie a unei expoatări agricole în România este de 3,6 hectare, de patru ori mai mică decât media UE, care se situează la 14,2 hectare. Cea mai mare suprafaţă agricolă medie o deţine Cehia (152,4 hectare), urmată de Marea Britanie (90,4 hectare), Italia (79 hectare), Germania (55,8 hectare), Franţa (54 hectare) şi Spania (24 hectare).

    Exploataţiile agricole fără personalitate juridică deţin, în medie, o suprafaţă agricolă utilizată de 2,02 hectare, în timp ce exploataţiile cu personalitate juridică utilizează o suprafaţă de 100 de ori mai mare, respectiv 207,5 hectare.

    În structura suprafeţei agricole utilizate, 63% reprezintă teren agricol, 33,7% păşuni şi fâneţe, 2,3% culturi permanente (exploataţii perene precum livezile şi viţa-de-vie) şi 1,2% grădini. La nivelul UE, terenul arabil deţine, pe medie, circa 60%, păşunile şi fâneţele 34%, culturile permanente 6,1%, iar grădinile 0,2%.

    Pe de altă parte, România rămâne cel mai mare cultivator de porumb boabe şi floarea soarelui din Uniunea Europeană, cu peste o pătrime din suprafaţa totală înregistrată la nivel comunitar pentru fiecare cultură, iar la suprafaţa cultivată de grâu ocupă poziţia a cincea, după Franţa, Germania, Polonia şi Spania.

    Astfel, culturile de porumb se întindeau în 2013 pe o suprafaţă de 2,21 milioane hectare, în creştere cu 8,9% faţă de 2010. Suprafaţa cultivată cu grâu şi spelt era în 2013 de 2,38 milioane hectare, în creştere cu 6,25%.

    La animale, România ocupă locul patru în UE pentru ovine şi caprine, după Regatul Unit al Marii Britanii, Spania şi Grecia. Pentru porcine, se situează pe poziţia a noua, după Germania, Spania, Franţa, Danemarca, Olanda, Polonia, Italia şi Belgia.

    La efectivele de bovine, România se află printre primele zece ţări ale UE, depăşită de Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia.

    Ancheta realizată de Statistică a avut un buget de 2 milioane euro de la Eurostat, însă a costat mai puţin, potrivit lui preşedintelui INS.

  • Deficitul comercial a crescut, în ianuarie-noiembrie 2014, la 5,3 miliarde euro

    Astfel, conform estimărilor preliminare ale INS, în perioada ianuarie-noiembrie 2014, exporturile au însumat 216,29 miliarde lei (4,86 miliarde euro), iar importurile au fost de 239,82 miliarde lei (5,39 miliarde euro).

    Comparativ cu primele 11 luni din 2013, exporturile au crescut cu 7,1% la valori exprimate în lei şi cu 6,5% în euro, iar importurile au crescut cu 6,6% în lei şi cu 6% în euro.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în perioada analizată a fost de 153,9 miliarde lei (34,66 miliarde euro) la expedieri şi de 180,54 miliarde lei (40,65 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 71,2% din total exporturi şi 75,3% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a însumat 62,33 miliarde lei (13,99 miliarde euro) la exporturi şi de 59,28 miliarde lei (13,31 miliarde euro) la importuri, reprezentând 28,8% din total exporturi şi 24,7% din total importuri.

    Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 35,3% la import) şi alte produse manufacturate (32,8% la export şi 30,9% la import).

    În noiembrie anul trecut, exporturile au însumat 20,6 miliarde lei (4,65 miliarde euro), în creştere cu 2,5% (2,9% în euro) comparativ cu noiembrie 2013, iar importurile au însumat 22,59 miliarde lei (5,1 miliarde euro), cu 3,5% mai mari (+3,9% în euro).

    Faţă de octombrie 2014, exporturile din luna noiembrie 2014 au scăzut cu 5,4% la valori exprimate în lei (5,6% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 7% în lei (7,2% în euro).

    Deficitul balanţei comerciale a fost în noiembrie de 1,98 miliarde lei (449 milioane euro), mai mare cu 245,4 milioane lei (57,1 milioane euro) decât cel înregistrat în luna noiembrie 2013.

  • Construcţia de locuinţe a început să „duduie“ în Bucureşti

    Livrările din Bucureşti au fost chiar mai bune decât în perioada 2008 – 2009 şi au săltat piaţa rezidenţială şi la nivel naţional, ţinând cont că la nouă luni numărul de locuinţe finalizate a crescut cu 7%. Totuşi, excluzând din statistică regiunea Bucureşti – Ilfov, piaţa rezidenţială din România a continuat să scadă, ceea ce arată că încrederea investitorilor nu este uniform distribuită.

    Activitatea investiţională din Bucureşti s-a intensificat pe fondul unei stabilizări a preţurilor în ultimul an şi al scăderii dobânzilor bancare, dar prioritate au avut în special proiectele de la marginea oraşului şi din localităţile limitrofe, care se încadrează în plafonul de preţ de 60.000 de euro stabilit de programul Prima casă.

    Cei trei mari jucători din piaţa de telefonie mobilă – Orange, Vodafone şi Telekom – au semnat anul acesta contracte pentru închirierea unor spaţii de birouri cu o suprafaţă cumulată de 55.000 de metri pătraţi, acestea fiind cele mai mari tranzacţii dintr-o piaţă în care rata de neocupare a scăzut sub nivelul de 15%, dar lupta pentru chiriaşi rămâne acerbă.

    Stocul de birouri din Bucureşti a ajuns la circa 2,2 milioane de metri pătraţi după ce grupuri precum AFI Europe, Skanska sau Atenor au livrat anul acesta noi clădiri, iar activitatea de dezvoltare va rămâne la un nivel important şi în următorii ani, investitorii având în diverse stadii de execuţie sau proiectare imobile cu o suprafaţă cumulată de 700.000 de metri pătraţi.

    Chiriile sunt relativ stabile şi pornesc de la 7-8 euro/mp lunar în Pipera-Tunari şi ajung la 18 euro/mp în Piaţa Victoriei. Doar o economie care va creşte cu un nivel de 3-5% pe an şi care va reuşi să atragă noi companii de servicii va putea reduce presiunea pe chirii în următorii ani, date fiind noile proiecte în lucru.

    Anul 2014 a fost unul dintre cele mai slabe din ultimul deceniu în ceea ce priveşte livrările de centre comerciale, dezvoltatorii deschizând porţile a doar trei proiecte noi, şi anume Vulcan Value Center şi Auchan Drumul Taberei din Bucureşti, respectiv Târgu-Jiu Shopping City.

    Investiţiile în aceste proiecte realizate de grupurile NEPI (Vulcan şi Târgu-Jiu) şi Immochan s-au ridicat la aproximativ 140 de milioane de euro şi au fost finanţate din fonduri proprii, iar cele două grupuri rămân în continuare printre puţinii dezvoltatori activi în sectorul de retail. Astfel, NEPI lucrează la proiectul Mega Mall din cartierul bucureştean Pantelimon, care va fi deschis în luna aprilie a anului viitor, şi tot atunci este programată şi inaugurarea mallului Coresi din Braşov dezvoltat de Immochan pe fosta platformă industrială Tractorul.

    Alte proiecte anunţate pentru 2016 sunt ParkLake Shopping din cartierul Titan, dezvoltat de grupurile Sonae Sierra şi Caelum Development, şi Veranda Obor al familiei Pogonaru. Proiectul din Titan este estimat la 180 mil. euro, în timp ce dezvoltarea de la Obor are un cost de 60 mil. euro.

    CE VA FI ÎN 2015

    LOCUINŢE – Ţinând cont de şantierele active, numărul de autorizaţii eliberate şi apetitul în creştere al băncilor pentru acordarea de credite, la nivelul Bucureştiului şi al marilor oraşe, precum Cluj sau Timişoara, dezvoltatorii vor continua să investească în noi proiecte rezidenţiale pentru a profita şi de costul redus al materialelor de construcţii. În lipsa unor creşteri salariale, cererea va putea însă absorbi cu greu noile proiecte anunţate pentru următorii ani.

    SPAŢII DE BIROURI – În Bucureşti se conturează o polarizare a cererii şi a noilor proiecte de dezvoltare în două zone, şi anume Barbu Văcărescu – Floreasca, respectiv Pasajul Basarab – Politehnică, iar consultanţii aşteaptă o creştere a numărului de proiecte din oraşe secundare, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, centre universitare importante care atrag companii din zonele IT&C şi BPO.

    SPAŢII COMERCIALE – Dezvoltarea de centre comerciale va rămâne la un nivel redus în următorii ani, investitorii şi retailerii fiind mult mai prudenţi cu privire la expansiunea în oraşele secundare după lunga serie de falimente din perioada crizei. NEPI are planuri pentru proiecte noi în Timişoara sau Piatra Neamţ, sud-africanii bazându-se pe uşurinţa cu care au acces la bani ieftini şi pe relaţia avută cu retailerii prezenţi în cele 10 centre comerciale pe care le au în portofoliu.

  • Minus 4% la preţul apartamentelor în Bucureşti

    O analiză bazată pe statistici generate de www.anunturiparticulari.ro arată că în Bucureşti, un apartament cu 2 camere a fost scos la vânzare în noiembrie cu preţul mediu de 50.155 euro, faţă de 50.692 euro, cât a fost în noiembrie anul trecut. În comparaţie cu acum 2 ani, preţul este cu 8% mai mic, iar dacă ne raportăm la aceeaşi luna din 2007, observăm că preţul s-a înjumătăţit.

    Aproximativ aceeaşi situaţie întâlnim şi în cazul garsonierelor, al căror preţ mediu de vânzare solicitat de proprietari a atins 31.454 euro luna trecută, faţă de 32.268 euro, cât a fost în noiembrie anul trecut. În comparaţie cu acum 2 ani, preţul este cu 10% mai mic, iar dacă ne raportăm la noiembrie 2007, acesta este cu circa 54% mai mic.

    Preţul mediu la care a fost scos la vânzare un apartament cu 3 camere în Bucureşti a fost de 69.320 euro luna trecută, faţă de 71.310 euro, cât a fost în aceeaşi lună în 2013. Faţă de noiembrie 2012, preţul a fost cu 10% mai mic anul acesta, iar faţă de aceeaşi lună, în 2007, a fost aproape de două ori mai mic. Apartamentele cu 4 camere au avut cea mai mică variaţie în ultimii doi ani, valoarea preţului mediu scăzând de la 91.357 euro în noiembrie 2012 până la 88.731 euro în aceeaşi lună din 2014, însă faţă de 2007, preţul acestora aproape s-a înjumătăţit (181.022 euro).

    Numărul ofertelor de apartamente a crescut în 2014 cu 9% faţă de 2013

    În ceea ce priveşte numărul ofertelor nou apărute pe piaţa din Bucureşti, în primele 11 luni ale anului 2014 putem vorbi de un total de 31.569, dintre care, 13.345 sunt oferte de apartamente cu 2 camere, 9.180 sunt oferte de apartamente cu 3 camere, 6.497 sunt oferte de garsoniere şi 2.547 sunt oferte de apartamente cu 4 camere, conform statisticilor www.anunturiparticulari.ro. În aceeaşi perioadă a anului anterior, au fost înregistrate 28.725 de oferte nou apărute pe piaţă, cu 2.844 (9%) mai puţine decât în 2014, majoritatea ofertelor fiind tot pentru apartamente cu 2 camere (11.790), codaşe rămânând apartamentele cu 4 camere (2.588).

    Numărul de oferte în creştere, coroborat cu cele peste 600.000 de tranzacţii imobiliare realizate anul acesta (cu 16.430 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), conform datelor oficiale furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, demonstrează încă o dată că piaţa imobiliară s-a însănătoşit.

    Variaţiile mici ale preţurilor în ultimii 2 ani certifică faptul că piaţa imobiliară s-a stabilizat, iar persoanele care doresc achiziţia unei locuinţe nu au motive întemeiate să spere la o ieftinire accentuată a acestora. Chiar dacă numărul de oferte scoase pe piaţă e în creştere, continuarea programului Prima Casă, împreună cu relaxarea afişată de bănci cu privire la creditare şi dobânzile foarte mici la creditele ipotecare în lei încurajează achiziţia de locuinţe şi conduc la un echilibru pe piaţă şi o stabilitate din punct de vedere al preţului.

    www.anunturiparticulari.ro este un serviciu de monitorizare imobiliară care extrage ofertele imobiliare publicate de particulari din toată presa scrisă centrală şi de pe internet. Metodologia folosită exclude ofertele agenţiilor imobiliare, apariţiile multiple şi ia în calcul doar anunţurile care apar pentru prima dată în presă sau pe internet.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 8-14 decembrie

    8.12
    INS anunţă salariul mediu în luna octombrie

    8.12
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    8.12
    Concert 2Cellos (Sala Palatului, Bucureşti)

    10.12
    INS difuzează cifra de afaceri în comerţ şi servicii pentru populaţie în luna octombrie

    10.12
    BNR publică balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României – 2013

    11.12
    INS difuzează datele privind inflaţia în luna noiembrie

    12.12
    Eurostat publică statistica producţiei industriale în oct. în UE şi zona euro

    12-15.12
    Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    12.12
    Jazz Compas Live (Teatrul Mignon, Bucureşti)

    12.12
    Eurostat anunţă situaţia şomajului în T3 pentru UE şi zona euro

    10-14.12
    Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti – BIEFF 2014 (Cinema Pro, Cinema Elvira Popescu)

    până la 16.12
    Miniexpoziţie Codex Altenberger – Sibiu (MNIR, Bucureşti)

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 1-7 decembrie

    2-6.12
    Festivalul Internaţional de Film Studenţesc CineMAiubit (Cinema Studio, Bucureşti)

    3.12
    INS anunţă datele provizorii privind PIB în T3 şi cifra de afaceri în comerţ pe primele 10 luni

    3.12
    Eurostat publică statistica serviciilor în T3 şi a comerţului în octombrie pentru UE şi zona euro

    3.12
    Concert Vienna Classic Orchestra (Sala Palatului, Bucureşti)

    4.12
    INS publică datele privizorii ale investiţiilor nete în economie în T3 şi pe primele 9 luni

    4-5.12
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)

    5-7.12
    Târg de Sf. Nicolae (MŢR, Bucureşti)

    5.12
    Eurostat anunţă a doua estimare a PIB pentru UE şi zona euro în T3

    1-12.12
    Conferinţa ONU pentru Schimbări Climatice (Lima, Peru)

    până la 15.12
    Expoziţia “Grădina Zburătorului” – centenar George Ştefănescu-Râmnic (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 21.12
    Bucharest Christmas Market (Romexpo Bucureşti)

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3.650.900
    populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie în anul şcolar/universitar 2013-2014 (elevi şi studenţi înscrişi), din care majoritatea în învăţământul primar şi gimnazial (47,7%) şi ponderi semnificative în învăţământul liceal (21,3%) şi superior (11,9%)

    41,8%
    ponderea companiilor active în 2013 care aveau activitate în servicii, în timp ce numărul cel mai mare de salariaţi a fost consemnat în industrie (35,5% din total)

    214 mld. lei
    creditele pentru populaţie şi companii existente la finele lunii octombrie, cu 3% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, dar ritmul reducerii s-a diminuat faţă de septembrie, când stocul de credite indica o scădere cu 5%

    3,9%
    creşterea economică a SUA în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în urma revizuirii datelor anterioare care arătau o creştere cu 3,5%

    7,8 mld. euro
    excedentul de cont curent al UE în T3, după un excedent de 21,2 mld. euro în T2; în comerţul cu servicii, UE a avut un excedent de 47 mld. euro, dar în comerţul cu mărfuri a avut un deficit de 22,2 mld. euro