BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • Gabriela Firea vrea o lege de includere a unor spaţii pentru after school în proiectele viitoarelor biserici

     Ea precizează, într-un comunicat, că a avut “bucuria şi privilegiul de a participa, în ultimele zile, la două evenimente încărcate de spritualitate – Sărbătoarea Sf. Cuvioase Parascheva de la Iaşi şi oficierea Sfântei Liturghii de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Catedrala din Voluntari, care poartă Hramul Sfintei Parascheva, ocrotitoarea oraşului”.

    “Am fost impresionată de numărul mare al credincioşilor prezenţi la fiecare dintre aceste evenimente, dovadă a rolului extraordinar de important pe care îl are credinţa în sufletul românilor. Dar, mai ales, am fost bucuroasă să constat că se aflau acolo mulţi copii şi tineri. Ei mi-au reamintit de pelerinajele pe care le-am făcut în copilărie alături de familia mea, de entuziasmul cu care aşteptam să mergem împreună la Liturghie, de seriozitatea cu care ascultam învăţăturile despre credinţă ale bunicii”, afirmă Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou mall din România. Cum are de gând să lupte cu Băneasa Shopping City

    Nu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea mallului Promenada, muncitorii dau zor deopotrivă să termine lucrările sau să amenajeze spaţiile interioare ale mallului. Zeci de oameni robotesc în diferite părţi ale centrului comercial, fie că plantează copaci pe terasa de 7.000 mp de la ultimul etaj, fie că lucrează la instalaţiile de iluminat, la montarea rafturilor sau la aplicarea gresiei în spaţiul destinat restaurantelor.

    Zgomotul este pe măsură, în aproape orice parte a centrului comercial, şi nici praful din aer nu lipseşte. Peste 95% din suprafaţa de 35.000 mp a mallului este deja închiriată, iar cei care şi-au luat în primire spaţiile vor să se asigure că au şanse să atragă clienţii ce vor da năvală, măcar de curiozitate, în noul mall. În primul an de funcţionare, dezvoltatorul Raiffeisen Evolution se aşteaptă ca veniturile din chirii să ajungă la 11 milioane de euro, valoare care indică un drum lung până la amortizarea investiţiei de 130 de milioane de euro.

    Mallul va intra în competiţie cu alte centre comerciale din Bucureşti, mai apropiate sau mai îndepărtate. „Pe viaţă şi pe moarte„ nu este câtuşi de puţin o metaforă, Bucureştiul având două malluri care s-au confruntat cu insolvenţa, fiind afectate de vecini mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Exemplul City Mall, intrat în faliment după ce s-a deschis în vecinătatea sa Sun Plaza, este grăitor.

    Clădirea este diferită de celelalte malluri din Bucureşti, cu elemente vag navale şi suprafeţe rotunjite. Două intrări, gândite în funcţie de volumul de trafic estimat, vor primi vizitatorii pe cele două artere ce străjuiesc noul mall, calea Floreasca şi bulevardul Barbu Văcărescu. 
    Păşind în interior, prima surpriză este lipsa unui hipermarket, ancoră care în cele mai noi centre comerciale şi-a făcut, fără excepţie, loc. Mallul este structurat pe şase niveluri, dintre care -3 şi -2 sunt destinate parcărilor, cu 1.300 de locuri. Toate celelalte niveluri găzduiesc spaţii comerciale, iar culorile predominante sunt albul, griul şi argintiul. Pe fiecare etaj există însă o zonă colorată intens; pentru fiecare etaj a fost aleasă o altă culoare, care se regăseşte şi în sigla mallului. În mai multe zone ale construcţiei sunt plasate luminatoare care îngăduie luminii naturale să pătrundă chiar până la nivelurile inferioare.

    Pe aleile mallului este forfotă mare şi înaintea deschiderii; doar câteva dintre spaţiile închiriate au, cu mai puţin de două săptămâni înaintea deschiderii, spaţiile amenajate şi mobilierul aranjat; aproape că pot fi număraţi pe degete retailerii în spaţiile cărora muncitorii nu lucrează la instalaţii, vitrine, podele sau tavane. 127 de contracte de chirie erau gata semnate, cei mai mari chiriaşi, în funcţie de suprafeţele antamate, fiind Peek&Cloppenburg, cu peste 4.800 mp, acesta fiind cel mai mare magazin al reţelei din România, Inditex cu 4.700 mp în şapte magazine şi H&M cu aproape 2.300 mp. Două magazine au zonele de vânzare împărţite pe două niveluri, pe trei etaje diferite fiind aranjate spaţiile Peek & Cloppenburg.

    Promenada nu are nici cinematograf; ultimul nivel al mallului a fost îm-păr-ţit în două zone: una acoperită, care va găzdui o sală de fitness, o zonă de entertainment şi spaţiile destinate restaurantelor, precum şi terasa, care va rămâne descoperită tot timpul anului, iar în sezonul rece va dispune de un patinoar. Pe perioada verii pe terasă îşi vor aşeza mesele şi scaunele cafenelele, iar operatorii centrului comercial plănuiesc să găzduiască şi evenimente, pentru care au rezervat o zonă dedicată, cu scenă, panou de proiecţii şi culise. Pe suprafaţa de 7.000 mp ai terasei se regăsesc şi un loc de joacă pentru copii, dar şi spaţii verzi şi o fântână arteziană. La momentul turului de presă, gazonul era gata aranjat, iar zeci de copaci ornamentali erau fie plantaţi, fie îşi aşteptau rândul.

    Rămâne de văzut cât de mulţi clienţi va reuşi să atragă noul mall, dat fiind că proprietarii speră să atragă chiar şi din cumpărătorii care merg acum la Băneasa Mall; fapt este că miile de corporatişti care lucrează în Pipera se află doar la o staţie de metrou distanţă de Promenada. Şi, dincolo de trafic, în ecuaţia fiecărui centru comercial contează şi câţi dintre vizitatori sunt dispuşi să scoată cardul sau banii din portofel.
     

  • 44% din spaţiile rezidenţiale în dezvoltare se află în zona de sud a judeţului Ilfov

    Stocul rezidenţial modern construit după 2006 în regiunea Bucureşti-Ilfov cuprinde peste 27.300 de unităţi, grupate în 115 ansambluri rezidenţiale cu peste 20 de apartamente fiecare. „Aproximativ 33% din acest stoc se află în judeţul Ilfov, în timp ce sectorul 3 – cel mai populat sector al Bucureştiului – deţine cel mai mare procent din Bucuresti, respectiv 17%, având o bună reputaţie în ceea ce priveşte reglementările urbanistice, accesibilitatea, facilităţile, şcolile şi gradul de siguranţă a cetăţeanului. De asemenea, sectoarele 2 şi 6 deţin fiecare 13,4% din stocul modern”, a declarat Răzvan Iorgu, Director General CBRE România.

    În acest moment, aproximativ 4.000 de apartamente din 31 de ansambluri rezidenţiale sunt în diverse stadii de dezvoltare şi vor fi livrate până în 2015, astfel că stocul ar putea creşte cu 15% în următorii doi ani. Cele mai multe apartamente fac parte din faza a doua sau a treia de dezvoltare a unor ansambluri operaţionale, care înregistrează o cerere constantă din partea potenţialilor clienţi. Printre cele mai importante proiecte ce vor fi livrate în al doilea semestru al acestui se numără faze ale unor ansambluri funcţionale din anii precedenţi, precum Edenia Titan, Cosmopolis şi Gama Residence. De asemenea, printre proiectele noi se află Sunrise Residence şi Lake House Residence.

    În ceea ce priveşte preţurile apartamentelor, 69% din stocul modern este cotat la sub 1.000 euro/mp (suprafaţă construită), împărţit egal între unităţi care costă sub 800 euro/mp (majoritatea în judeţul Ilfov, în zona de sud – Confort City, Metropolitan Residence şi în zona de vest – Militari Residence) şi cele care costă între 800 şi 1.000 euro/mp (în special în sectoarele 3 şi 4 – ansambluri precum Asmita Gardens, New Town Residence, Evocasa Optima). De asemenea, 23% din stoc este cotat între 1.000 şi 1.200 euro/mp, amplasat în sectorul 3 (Incity Residences) sau 6 (Orhideea Gardens). Numai 8% din stoc este cotat la peste 1.200 euro/mp, cu unităţi situate în special în zona de nord a Bucureştiului (sectorul 1) sau Barbu Văcărescu – Lacul Tei (sectorul 2).

    Cererea pentru unităţi locative a fost impulsionată în perioada 2009-2013 de doi factori. Programul “Prima Casă”, ce asigură condiţii speciale de finanţare pentru prima achiziţie, a reprezentat principalul motor al pieţei locale rezidenţiale, cu aproximativ 100.000 de garanţii acordate, însemnând 90% din totalul creditelor aprobate în întreaga ţară. Al doilea factor îl reprezintă facilitatea de 5% la TVA pentru cumpărarea de apartamente, pentru care există un plafon maxim de 380.000 lei (85.500 euro) şi care a  restricţionat, astfel, achiziţiile la garsoniere şi apartamente noi cu o singură cameră.

    Nivelul tranzacţional este în creştere faţă de 2012, inclusiv în cazul apartamentelor cu două camere. „Tranzacţiile în numerar ar putea depăşi ipotecile, întrucât clienţii care au amânat achiziţiile timp de câţiva ani sunt de părere că 2013 este un moment bun pentru investiţii familiale. De asemenea, o altă modalitate de finanţare populară printre clienţi este programul de tip rent-to-buy, care implică închirierea apartamentului pentru o perioadă de 1-3 ani, cu plăţi lunare ce se deduc din preţul final de vânzare”, a mai declarat Răzvan Iorgu.

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare ar putea stagna în acest an la circa 200 milioane euro. Care au fost cele mai tranzacţionate proprietăţi

     “Cele mai tranzacţionate proprietăţi în perioada perioada 2010- 2013 au fost clădirile de birouri (42%), urmate de centrele comerciale (40%) şi de spaţiile industriale (10%). Interesul pentru clădiri de birouri şi centre comerciale va continua să crească, având în vedere dezvoltarea acestor segmente şi apetitul tot mai mare pentru aceste proprietăţi. Astfel, nivelul din 2012 (peste 200 milioane de euro) ar putea fi egalat până la finalul anului 2013, însă cel din 2010 şi 2011 (peste 300 milioane de euro în fiecare an) este dificil de atins”, a apreciat Iorgu, într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară.

    Potrivit CBRE, volumul total investiţional din România a crescut cu 32% la 79 milioane de euro în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Proprietăţile prime din întreaga ţară continuă să fie atractive atât pentru investitorii internaţionali, cât şi pentru cei locali, o creştere a acestui interes fiind înregistrată pe piaţa de centre comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un dezvoltator din Dubai vrea să ridice CEL MAI ÎNALT turn de birouri din lume, de peste 520 metri

     Ahmed Bin Sulayem, preşedintele zonei industriale Dubai Multi Commodities Centre (DMCC), deţinută de stat, a declarat că Dubai poate atrage chiriaşi şi investitori cu un astfel de proiect deoarece multe dintre spaţiile de birouri şi comerciale existente nu pot acomoda companii mari, transmite Bloomberg.

    Bin Sulayem a participat la dezvoltarea Almas Tower, un turn de birouri cu 68 de etaje, inaugurat în 2007, care era la acea dată cea mai înaltă clădire din Dubai.

    Almas Tower este ocupat în proporţie de 100%, cu alţi potenţiali chiriaşi pe lista de aşteptare, a precizat Bin Sulayem.

    “Criza ne-a arătat că proiectele bine proiectate, bine gândite, vor avea întotdeauna valoare şi vor atrage cerere. Rămânem fără spaţiu, iar cel mai înalt turn comercial din lume va contribui la atragerea mai multor companii”, a declarat oficialul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SPAŢIILE DE BIROURI din Bucureşti: Capitala, în top 15 oraşe din lume cu cele mai mari reduceri ale costului de ocupare a birourilor

     Astfel, costul de ocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti, aflat pe locul 12 în top, se situează la 23,25 euro/metru pătrat/lună, în condiţiile în care chiria medie s-a diminuat în perioada analizată cu 7,7%, la 18 euro/metru pătrat/lună. În costul de ocupare sunt incluse şi sumele pe care o companie trebuie să le plătească pentru servicii de întreţinere sau mentenanţă.

    Cea mai mare scădere a costului de ocupare a spaţiilor de birouri s-a înregistrat în Singapore (16,3%), urmat de Guadalajara (16,1%), Valencia, Porto şi Sao Paolo.

    Bucureştiul este singurul oraş din Europa Centrală şi de Est prezent în top 15 cele mai mari scăderi de costuri de ocupare a spaţiilor de birouri.

    De altfel, cu excepţia Bratislavei, unde chiriile s-au redus cu 5,9%, la 16 euro/mp/lună, iar costul total de ocupare cu 4,2% la 25,47 euro/mp/lună, în celelalte capitale din regiune au fost consemnate stagnări sau creşteri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce face diferenţa între profit şi pierderi în cazul unui mall

    CRED CĂ ÎN RETAIL NU MAI EXISTĂ LOC PENTRU PROIECTE MEDII.
    Pentru a funcţiona, trebuie să fie ori un spaţiu dedicat comerţului de proximitate, ori unul de mari dimensiuni, în care clientul este invitat să se deplaseze chiar şi 60-100 km pentru ce regăseşte în centrul comercial„, spune Tatian Diaconu, managing director al Immochan România. În urmă cu zece ani, studiile de piaţă arătau că hipermarketurile şi centrele comerciale dobândeau, odată cu terenul câştigat în comerţul românesc, o importantă latură de socializare, pentru că familiile şi prietenii petreceau timp la cumpărături.

    Mai nou, comportamentul de consum suferă o nouă schimbare. Pe de o parte scăderea puterii de cumpărare îndeamnă mai puţin la shopping, iar pe de altă parte comerţul electronic câştigă tot mai mult teren, iar articolele sunt la un clic distanţă pentru cei aşezaţi în faţa calculatorului. În provincie sunt oraşe deja „echipate„ cu centre comerciale, unde un nou proiect nu mai are rost, iar în cele neaglomerate „ori faci un centru comercial care să polarizeze întreaga regiune, ori îţi asumi că nu ai succes„, crede Tatian Diaconu.

    La 36 de ani, el se află de 15 luni la conducerea companiei, divizia imobiliară a grupului de retail Auchan, fiind angajat pentru a înfiinţa şi dezvolta această companie pe piaţa românească. „Când am acceptat oferta, mi-a plăcut proiectul propus„, povesteşte Diaconu, care adaugă că ritmul s-a dovedit mult mai alert după ce Auchan a preluat reţeaua de hipermarketuri Real. Concret, după ce tranzacţia va primi avizul Consiliului Concurenţei, volumul de muncă se va dubla. „La finalul anului echipa va ajunge la 25 de oameni„, estimează Diaconu.

    El şi echipa sa se ocupă de dezvoltarea a două proiecte – Coresi Braşov şi un centru comercial în Drumul Taberei, Bucureşti, valoarea totală a investiţiilor fiind de 120 de milioane de euro. Pentru dezvoltarea proiectului Coresi, compania a cumpărat anul trecut un teren de 100 de hectare, cea mai mare parte din fosta platformă industrială Tractorul din Braşov.

    Diaconu spune că pentru Coresi bugetul de investiţii este de 55 de milioane de euro, din fonduri proprii ale grupului Auchan, iar în primă fază va fi realizat un centru comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp. La Braşov, dincolo de retailerii pe care Immochan mizează că-i va atrage în galeriile sale, un punct important va fi dezvoltarea spaţiilor dedicate petrecerii timpului liber.

  • Prima companie din România care nu îi lasă pe tineri să aibă birouri

    In prezent, la nivel global, forţa de muncă este dominată, cu o pondere de 70%, de persoanele născute în perioada 1950-1979. În 2030, această categorie va fi însă inexistentă în mediul de business, iar forţa de muncă va fi alcătuită, într-o majoritate covârşitoare, din membri ai generaţiei Y, tinerii care au acum vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani şi care atunci vor deţine poziţii-cheie de management şi de decizie în companii.

    Faţă de generaţiile anterioare, studiile arată că tinerii născuţi în 1983 şi 1993 pun mai mult accent pe ambiţie, libertate de exprimare, spirit antreprenorial, sete de cunoaştere şi de dezvoltare personală, nevoia de comunicare şi de conectivitate, mobilitate, aviditate faţă de cele mai noi tehnologii, responsabilitate faţă de mediu şi faţă de societate. Ca urmare a acestei evoluţii demografice, companiile se confruntă astăzi cu schimbare majoră de paradigmă în ceea ce priveşte modul de lucru, de a comunica şi motiva angajaţii la locul de muncă, cu impact direct asupra strategiei de real-estate şi a politicilor de resurse umane, susţin oficialii Colliers România, companie specializată în consultanţă imobiliară, care a investit circa 170.000 de euro pentru birourile celor aproape 60 de angajaţi cu care lucrează.

    Exemplul se vrea unul şi pentru alte companii dat fiind că, după renegocieri de chirie şi subînchirierea spaţiului excedentar, managerii de companie au nevoie de soluţii de design al spaţiului pentru a creşte productivitatea şi a asigura mai multă flexibilitate angajaţilor.

    Conform studiilor, spaţiul per angajat va ajunge, în următorii cinci ani, la 12-15 metri pătraţi, de la 8-10 metri în prezent. Compania viitorului va avea mai puţine birouri individuale şi săli de şedinţă şi mai multe spaţii pentru colaborare între echipe şi va fi mai eficientă energetic.

    În cazul proiectului Colliers, mai bine de jumătate dintre birouri sunt amplasate în zona unde îşi va desfăşura activitatea echipa de vânzări a companiei. Pe lângă posturile de lucru fixe, biroul conţine zone create pentru interacţiunea între angajaţi şi întâlniri spontane, precum şi zone de lucru dedicate, spaţii izolate fonic pentru confortul angajaţilor şi chiar o scenă. Birourile sunt aşezate pentru a avea parte de o mai bună iluminare naturală, iar tehnologia mobilă reduce masiv consumul de hârtie. În plus, comutatorul centralizat asigură un consum de electricitate mai redus. La capitolul bani, costurile de operare a spaţiului de lucru vor fi reduse cu 20%.

    Au companiile timp să se gândească la angajaţi şi, dacă da, au bani de reamenajare? Ilinca Păun, managing director al Colliers Intenational România, vorbeşte de un cost de 3.000 de euro pentru fiecare angajat pentru reamenajarea companiei. „Cel mai greu nu s-au adaptat tinerii, ci angajaţii mai vechi. A fost uşor să ne adaptăm. Banii pentru tehnologie au fost principala cheltuială pentru a susţine procesul pe care ni l-am propus„, spune Ilinca Păun. Unui birou îi revin acum 1,5 angajaţi, astfel că epoca în care angajatul venea la serviciu şi se aşeza la masa lui a apus.

    „A fost o problemă cu ordinea şi curăţenia. Fiecare angajat trebuie să lase curat după ce termină de lucrat, fie că este vorba de birou, canapea, bibliotecă sau sală de şedinţe. Trebuie să-ţi iei ce ai şi apoi să pleci„, explică Ilinca Păun. Odată cu trecerea la noul tip de amenajare, compania a eliminat tone de hârtie prin reorganizarea arhivei. Fiecare angajat are o cutie cu cheie în care îşi lasă lucrurile personale, tocmai pentru a elimina aglomerarea meselor şi a spaţiilor comune.

    Investiţia se recuperează prin creşterea productivităţii angajaţilor şi scăderea costurilor lunare de operare. Cei de la Colliers nu au încă rezultate palpabile, dar au constatat că timpul pentru realizarea unei sarcini de serviciu a scăzut cu 30%. O altă sursă de venit ar putea fi consultanţa pe care compania o va acorda altor firme dornice să renoveze zona tradiţională de birouri şi să adopte noul concept. În plus, prin confortul suplimentar asigurat, rata de înlocuire a angajaţilor va scădea, iar recrutările de noi angajaţi se vor face mai uşor. „Aceşti bani oricum se consumă lunar pe cheltuielile necesare. Trebuie ca un CEO şi un CFO să se aşeze la masă şi să se gândească la reducerile pe care pot să le facă, iar marea majoritate a companiilor au făcut deja acest lucru. Acum urmează faza a doua: cu oamenii pe care îi mai au trebuie să crească productivitatea pentru ca un om să facă munca a doi oameni„, conchide Păun.

  • De ce merită să deschizi o afacere care să distreze copiii: „Românii sunt mai mămoşi ca alte naţii. Şi dacă au 10 lei în buzunar se gândesc la copil”

    “Investiţia în locul de joacă din Băneasa Shopping City s-a amortizat într-un an”, spune Lucia Prăjişteanu, general manager al Britta Trading, compania care administrează Zorky’s Planet, firmă care administrază spaţii de joacă în Băneasa Shopping City şi AFI Palace. Lucia Prăjişteanu ar fi putut spune în „numai„ un an, pentru că prea puţini antreprenori pot spera la acelaşi lucru – de regulă un plan de afaceri are la capitolul perioadei de amortizare câţiva ani buni. Mai mult, profitabilitatea unei afaceri în domeniul locurilor de joacă pleacă de la 20-30%, adaugă antreprenoarea. De pildă, investiţia de 750.000 de euro în roller-coasterul, din AFI Palace Cotroceni, din Capitală, ar trebui să se amortizeze în trei ani de la instalare. Atât cheltuiala cu roller-coaster-ul, dar şi cea de 500.000 de euro cu locul de joacă din acelaşi centru comercial au fost făcute prin finanţări obţinute de la Raiffeisen Leasing.

    Conform calculelor Business Magazin, piaţa bunurilor şi serviciilor destinate celor peste 4 milioane de copii cu vârste până în 18 ani depăşeşte 3 miliarde de euro anual. Adică mai mult decât vânzările anuale, la un loc, ale reţelelor Metro şi Carrefour. Iar cheltuielile dedicate copiilor cresc de la an la an, părinţii scoţând din portofel tot mai mulţi bani, lucru care duce la înflorirea afacerilor cu produse şi servicii adresate copiilor.

    Principalul motor din spatele profitabilităţii acestei nişe este chiar profilul consumatorului, explică Prăjişteanu. „Românii sunt super protectori, mai mămoşi ca alte naţii, şi dacă au doar 10 lei în buzunar se gândesc la copil”.

    În mod evident, spaţiile de joacă, de distracţii, dar şi cele destinate educaţiei sunt o afacere de nişă, iar valoarea segmentului este destul de greu de estimat, pentru că în domeniu există foarte multe afaceri. Numai la nivelul Capitalei sunt sute de astfel de firme, de la cele care au câteva sute de clienţi pe an până la cele care fac planuri pentru sute de mii – aşa cum este cazul Divertiland sau Terra Park. Pe sute de mii de vizitatori mizează în fiecare an şi Aqua Magic din Constanţa sau Paradisul Acvatic din Braşov.

    În afară de acestea, foarte dinamice se dovedesc şi afacerile de dimensiuni mai mici, cum sunt spaţiile de joacă din centrele comerciale sau atelierele de tot felul – de la olărit şi pictură până la dezvoltare personală sau cursuri de limbi străine. În această nişă, afacerile par să înflorească. Dincolo de momentele de răsfăţ pe care părinţii le acordă deliberat sau nu odraslelor, un alt motiv este puterea financiară. Copiii cu părinţi pentru care o zi de distracţie la parcul acvatic sau plata unui curs de orice fel nu este o piedică financiară sunt tot mai mulţi. Oana Datki, managing partner în cadrul Consulteam, spune că pe parcursul ultimilor ani a crescut vizibil natalitatea în rândul angajatelor în multinaţionale. „Prin 2010, natalitatea a crescut cu 20-30%, iar de atunci se menţine la cote ridicate, chiar dacă în scădere uşoară”, afirmă Datki. Tot ea punctează că sunt doi factori care şi-au pus amprenta asupra acestui fenomen. Pe de o parte, prin modificarea legislaţiei indemnizaţia de creştere a copilului a crescut în 2009 de la 600 de lei pe lună până la 85% din venituri, dar nu mai mult de 3.200 de lei. Pe de altă parte, odată cu instalarea crizei, companiile au început procese de restructurări, iar concediul de maternitate a avut rolul unei plase de siguranţă în destule cazuri.

    Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin începând de luni, 10 iunie 2013.

  • REPORTAJ: Tot centrul Sibiului, transformat pentru Festivalul de Teatru, la care vin 2.500 de artişti

     Tema din acest an a festivalului este “Dialog”.

    La pregătirea evenimentului lucrează oameni din diferite departamente ale teatrului, voluntari, angajaţi ai mai multor companii, ai cafenelelor care vor fi transformate în săli de spectacole, ai hotelurilor şi pensiunilor unde vor fi cazaţi toţi artiştii, reprezentanţi ai ambasadelor, funcţionari publici, profesori, artişti, tehnicieni. Pe scurt, este vorba despre “o echipă uriaşă”.

    “Nimic nu este făcut pe genunchi. Totul se construieşte la modul meticulos, la modul serios, cu migală şi cu o echipă uriaşă în spate. Aş vrea să menţionez că în spatele acestui festival nu este numai numele meu. Eu sunt vârful de iceberg al festivalului, cel care l-am creat, cel care l-am dezvoltat de-a lungul timpului şi cel care şi-a asumat riscuri, inclusiv financiare, de-a lungul anilor. Dar bătălia mea a fost să construiesc o echipă şi un public. Fără parteneriate nu ai cum să răzbeşti într-o lume atât de intrată în competiţie pentru câştig economic, de influenţă, câştig financiar. Vreau să mulţumesc întregii mele echipe, de la cei din teatru, de la cei din festival, de la cei care sunt angajaţi în bursă, cei care sunt angajaţi la universitate şi toţi ceilalţi parteneri pe care-i am”, a declarat Constantin Chiriac, directorul festivalului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro