BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Care sunt cel mai bine plătite locuri de muncă în România

    Majorările salariale consistente din zona IT sunt determinate atât de creşterea cifrei de afaceri a firmelor din domeniu, dar şi de competiţia puternică pentru angajaţi pe piaţa locală şi nu numai. Potrivit datelor de pe platforma de recrutare BestJobs, la început de 2022, cel mai bine plătite joburi se găsesc în IT, telecomunicaţii, inginerie, industria petrolieră şi sănătate, urmate de cele din financiar şi resurse umane, cu salarii ce pornesc de la 2.000 de euro net şi pot ajunge până la 5.000 de euro net.

    Domeniul IT deţine şi în acest an fruntea clasamentului cu cele mai bune oferte de joburi de pe piaţă. Potrivit datelor INS, salariile pentru angajaţii din IT&C sunt mai mari în Cluj decât în Bucureşti, fenomen explicat prin numărul redus de specialişti în Cluj, raportat la cererea mare din partea companiilor. Chiar dacă activitatea poate fi făcută de la distanţă, costurile de trai ridicate influenţează cerinţele candidaţilor şi astfel se justifică diferenţa de salariu dintre un specialist clujean şi unul din capitală.

    Conform datelor de pe platforma BestJobs, în domeniul IT, cele mai bune oferte sunt pentru candidaţii cu poziţii de Senior Devops Engineer, cu un salariu de până la 5.500 euro net şi asigurare medicală, program de lucru flexibil, cursuri de dezvoltare personală, tichete de masă, dar şi alte beneficii.

    Tot cu salarii în jurul sumei de 5.000 de euro net, candidaţii înscrişi pe platforma BestJobs pot aplica pentru poziţii de Full Stack Developer sau Senior Java Developer, poziţii care, pe lângă salariul de top, mai oferă şi asigurare medicală, program de lucru flexibil, sprijin în reorientarea profesională internă şi tichete de masă.

    Şi candidaţii pentru poziţia de .NET Technical Lead pot obţine un salariu cuprins între 3.000 şi 5.000 euro, cu beneficii precum bonus de performanţă, training, zile libere suplimentare şi nu numai.

    Printre poziţiile cu cele mai mari salarii la început de an se numără şi poziţiile de management şi coordonare, cei mai căutaţi fiind managerii de produse, vânzări sau cei din domeniul financiar. Salariile oferite pentru aceste poziţii variază între 2.000 de euro net în cazul unui manager în domeniul financiar şi până la 4.500 de euro net în cazul unui manager de produs. Printre beneficiile celor care aplică pentru aceste poziţii se numără asigurarea medicală, tichete de masă, asigurare de viaţă şi de accident sau deconturi pentru transport.

     

  • Ovidiu Palea, fondatorul centrului medical Provita: Resursa umană este o provocare absolut cruntă pentru că există o lipsă de personal

    Resursa umană este o provocare absolut cruntă pentru că există o lipsă de personal, iar în partea medicală la nivel de personal avem o luptă fantastică cu ce se întâmplă la stat. Statul nu face decât să mărească salarii, fără să stabilească norme şi ţinte. Este provocarea numărul unu.

  • Harta salariilor din IT. Ce salarii primesc programatorii în fiecare judeţ din România. Surpriză uriaşă pe primul loc

    ♦ Un angajat din IT&C din Cluj a câştigat, în medie, peste 7.700 de lei net în 2020 ♦ În Bucureşti, unde lucrează de patru ori mai mulţi IT-işti decât în Cluj, salariul mediu în IT&C este de 7.000 de lei net.

    Salariile angajaţilor din sectorul IT&C din Cluj, judeţ care concentrează peste 22.000 de specialişti în acest domeniu, au ajuns la o medie de peste 7.700 de lei net în anul 2020, în creştere cu 9% faţă de perioada similară a anului anterior. În Bucureşti, unde lucrează jumătate din forţa de muncă totală din IT&C (aproape 100.000 de persoane), salariul mediu a fost de 7.000 de lei net în 2020, cu 9% mai scăzut decât în Cluj, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

    „Angajaţii din IT din Cluj sunt mai bine plătiţi din mai multe motive. În primul rând, ţine de disponibilitatea de resurse, pentru că numărul de specialişti IT din Cluj e mai mic decât în Capitală. În al doilea rând, costul vieţii din Cluj este cel mai ridicat din ţară, iar pentru a fi atractivi pentru candidaţi, angajatorii trebuie să ia în calcul acest aspect. De asemenea, în Cluj avem o abundenţă de proiecte, ultimii doi ani au fost foarte intenşi pentru industria de IT, toată lumea s-a îndreptat spre digitalizare şi de nevoie, în contextul pandemic”, a explicat Andrei Kelemen, CEO al Cluj IT Cluster, organizaţie care reuneşte 74 de companii care au împreună circa 5.500 de angajaţi.

    Anul 2020 a marcat cel de-al cincilea an consecutiv în care angajaţii din IT&C sunt mai bine plătiţi în Cluj decât în Bucureşti, arată datele INS.

    În 2014, un angajat din IT&C din Cluj câştiga, în medie, 3.600 de lei net pe lună, cu 7% mai puţin decât un angajat din Bucureşti.

    După Cluj şi Bucureşti, în topul judeţelor cu cele mai mari salarii medii din sectorul IT&C se află Timiş (cu un salariu mediu de 6.900 de lei net în 2020), Ilfov (aproape 6.000 de lei net), Iaşi (peste 5.700 de lei net) şi Braşov (peste 5.600 de lei net). La polul opus, cu salarii cuprinse între 2.200 şi 2.500 de lei net în IT&C se află judeţele din care lipsesc investiţiile în acest sector: Harghita, Hunedoara, Vâlcea, Alba, Neamţ.

    În 2020, salariul mediu în sectorul IT&C a fost de circa 6.200 de lei net pe lună, dublu faţă de nivelul salariului mediu pe economie. O analiză ZF arată că şi politicile de salarizare ale companiilor din IT sunt diferite, iar salariile sunt mult mai mari în unele organizaţii. Spre exemplu, salariul mediu în companiile IT Adswizz, Systematic Development Center şi Adobe au variat între 13.000 şi 15.500 de lei net pe lună în 2020, fiind cele mai mari din acest sector.

    IT-iştii sunt „răsfăţaţii“ pieţei muncii din ultimii ani, având în vedere că au cele mai mari salarii din economie, pachetele de beneficii sunt foarte generoase (unii primesc acţiuni în companie, alţii primesc bonusuri de bun venit etc.), iar competiţia pe aceiaşi candidaţi este foarte mare. În acelaşi timp, deficitul de profesori de informatică împiedică o creştere mai accelerată a angajaţilor din acest sector, astfel că facultăţile nu pot livra anual mai mult de 7.000 – 8.000 de absolvenţi de IT pe an, deşi cererea din piaţă este dublă.

    Peste 200.000 de angajaţi lucrau în domeniul IT&C în 2020, dublu faţă de acum zece ani. Cei mai mulţi IT-işti sunt angajaţi ai companiilor cu sediul în Bucureşti. Sectorul IT&C a fost vedeta economiei în ultimii ani, fiind unul dintre puţinele sectoare în care aportul la PIB a crescut în ultimii ani: contribuţia sectorului IT&C la PIB a crescut de la 4,7% în 2017 la aproape 7% în 2021.

  • Directorul STB: în urma celor 5 zile de proteste, ne vom afla în imposibilitatea plăţii salariilor

    Directorul Societăţii de Transport Bucureşti, Adrian Criţ, avertizează că în urma celor cinci zile de proteste, compania ar putea ajunge în imposibilitatea plăţii salariilor.

    Declaraţia a fost făcută luni dimineaţa.

    „Ne vom afla în imposibilitatea plăţii salariilor, cei care refuză să revină la muncă sunt responsabili de acest lucru… Se face o analiză”, a spus Adrian Criţ.

    „Salariaţii care au dorit să iasă pe traseu au fost ameninţaţi… există imagini… organele de cercetare penală îşi vor face datoria”, a adăugat directorul STB.

    Adrian Criţ a mai spus că a sunat la 112 şi că s-ar putea deschide dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor deoarece sindicaliştii au organizat mitinguri.

    „Vă rog reluaţi activitatea, vă rog respectaţi legea, vă rog să-i respectaţi pe bucureşteni”, a declarat Criţ.

    Directorul STB, Adrian Criţ, a anunţat că toţi participanţi la greva spontană au fost trecuţi pe o listă şi vor fi cercetaţi disciplinar.

    „Sunt mii de angajaţi (în această situaţie n.r.), nu spun că vor pleca toţi”, a precizat dIrectorul STB.

    Potrivit calculelor făcute de specialiştii companiei, fiecare zi de protest la STB a însemnat o pierdere de 4,8 milioane de lei.

    Luni dimineaţă pe traseele din Bucureşti nu circulă decât180 de vehicule, majoritatea fiind tramvaie şi troleibuze. Acest lucru înseamnă 24% din totalul mijloacelor de transport.

  • Cancelarul german Olaf Scholz spune că majorarea salariului minim este o chestiune de respect

    Ministrul social-democrat al Muncii, Hubertus Heil, a prezentat vineri un proiect de lege care propune creşterea salariului minim de la 9,82 euro, cât este în prezent, începând cu luna octombrie.

    “Pentru mine, creşterea salariului minim la 12 euro este unul dintre cele mai importante proiecte legislative ale noastre şi este vorba de a arăta respect pentru realizările angajaţilor. Mă bucur că acum este pe drumul cel bun!”, a declarat Scholz pe Twitter.

    Ministerul Muncii estimează că peste 6 milioane de persoane din întreaga ţară vor beneficia de această măsură şi că majorarea îi va costa pe angajatori aproximativ 1,6 miliarde de euro în perioada octombrie-decembrie.

    Heil a declarat vineri pentru Reuters că se aşteaptă ca de schimbare să beneficieze în special angajaţii din est şi femeile care lucrează în sectorul îngrijirii şi în alte servicii, unde salariile sunt în mod tradiţional foarte mici.

    Cabinetul va aproba probabil proiectul de lege în februarie, iar parlamentul este aşteptat să adopte salariul minim mai mare înainte de vacanţa de vară.

    Asociaţiile patronale au declarat că majorarea cu peste 20% este prea mare şi au avertizat că ar putea contesta măsura în instanţă. Atât Scholz, cât şi Heil au respins afirmaţiile potrivit cărora un salariu minim mai mare ar putea duce la reducerea locurilor de muncă.

    Companiile germane suferă deja de o lipsă acută de forţă de muncă în multe sectoare ale economiei, astfel că salariile mai mari sunt văzute şi ca o modalitate de a atrage mai mulţi lucrători străini.

    Banca centrală Bundesbank a avertizat că planul guvernului ar putea duce la creşterea salariilor în general şi la creşterea presiunilor generale asupra preţurilor, într-un moment în care inflaţia este deja ridicată în cea mai mare economie europeană.

  • România, la extreme: Cel mai bun an economic din istorie, cel mai bun an agricol, cel mai ridicat nivel salarial, dar şi cel mai mare deficit comercial, cel mai ridicat nivel al datoriei publice interne, cea mai mare datorie externă din istorie, cel mai mare necesar de finanţare şi cel mai mare număr de morţi din istorie

    Ca întotdeauna, România este la extreme şi din punct de vedere economic.

    1. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului din istorie: 240 de miliarde de euro în 2021 şi 260 de miliarde de euro în 2022 (estimare)

    2. Cel mai bun an agricol din istorie: 2021 a însemnat un nivel de 34 milioane de tone de cereale.

    3. Salariul mediu a ajuns la 3.645 de lei net în noiembrie (735 euro). Faţă de noiembrie 2020, salariul mediu a crescut cu 6,9%. În IT, salariul mediu a depăşit pentru prima dată oficial 9.055 de lei net (1.830 euro).

    4. Cel mai ridicat nivel de economisire bancară. În noiembrie 2021 nivelul economisirii persoanelor fizice prin sistemul bancar a ajuns la 287 de miliarde de lei, din care 161 de miliarde de lei erau în depozite bancare în lei, plus 9,2% faţă de noiembrie 2020, iar economisirea în valută era echivalentul în lei de 116,7 de miliarde, plus 11,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    5. Bursa de la Bucureşti a atins vineri cel mai ridicat nivel din istorie, de 13.681 de puncte. Dacă mai vine şi Hidroelectrica la Bursă, plus câteva companii private, capitalizarea pieţei va depăşi 300 de miliarde de lei.

    6. Pilonul II de pensii, unde sunt banii a 7,8 milioane de români, a ajuns la active de 89 de miliarde de lei, echivalentul a 18 miliarde de euro şi, în ritmul de creştere actual, va atinge la mijlocul acestui an active de 100 de miliarde de lei.

    7. Cel mai mare deficit comercial: În perioada ianuarie-noiembrie 2021, deficitul comercial de bunuri al României a ajuns la 20,7 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

    Surplusul din servicii (serviciile de IT, serviciile de transport, alte servicii externe, plus deficitul din turism) a fost de 8,2 miliarde de euro, faţă de 8,6 miliarde în perioada similară din 2020.

    Deficitul de cont curent, care reprezintă relaţia României cu exteriorul, a marcat în perioada ianuarie-noiembrie 2021 un minus de 15,3 miliarde de euro, în creştere cu 5,6 miliarde de euro faţă de ianuarie-noiembrie 2020.

    8. Datoria publică internă a statului a fost în octombrie 2021 (ultimele date disponibile) de 552,3 miliarde de lei, reprezentând 48,2% din PIB. Ca o comparaţie, la finalul lui 2019, când încă nu venise criza Covid, datoria publică a statului era de 373,4 miliarde de lei, reprezentând 35,3% din PIB.

    9. Datoria externă a României, care cuprinde datoria statului plus datoria sectorului privat, a ajuns în noiembrie 2021 la 133,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 6,4 miliarde de euro faţă de anul anterior. Datoria pe termen lung a fost de 96,5 miliarde de euro, iar cea pe termen scurt de 36,7 miliarde de euro.

    10. În 2021, inflaţia a fost de 8,19%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Aşa cum arată lucrurile acum, în prima parte a acestui an inflaţia va depăşi 10%, pentru ca apoi să coboare, în cea mai fericită situaţie, spre 5-6%.

    11. Cel mai ridicat nivel al datoriei persoanelor fizice către bănci: la finalul lunii noiembrie 2021 populaţia avea împrumuturi bancare luate în lei de 135,9 miliarde de lei, plus 15,2% faţă de noiembrie 2020. Din fericire, împrumuturile în valută ale populaţiei sunt în scădere, ajungând la numai 27,9 miliarde de lei (echivalent în euro, dolari şi alte valute), minus 11,7% faţă de noiembrie 2020.

    12. Necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe pentru 2022 este de 145 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 9% faţă de 2021. Acest necesar de finanţare înseamnă deficitul bugetar din acest an, de 78 de miliarde de lei, la care se adaugă refinanţarea datoriei care ajunge la scadenţă, în valoare de 68 de miliarde de lei.

    13. Cel mai ridicat număr de morţi din istorie într-un an: În 2021, după 11 luni, numărul de morţi era de 307.192, un nivel mai ridicat decât în 1918, când era război. În 2019, înainte să vină Covidul au murit 260.353 de români.

    Cam aşa arată o parte din tabloul macroeconomic la zi.

    Inflaţia începe să se simtă, dar lumea încă are bani fie din majorările salariale, fie din economisire, aşa că creşterea preţurilor încă nu este văzută ca o ameninţare, mai ales că preţurile la gaze şi energie electrică au fost plafonate.

    Dobânzile la credite sunt încă mici, mai ales că dobânda de referinţă la creditele pentru persoane fizice nu a urmat creşterea ROBOR: IRCC este pentru primul trimestru din 2022 de 1,17%, faţă de un ROBOR la trei luni de 3,05%. BNR a majorat dobânda de referinţă la 2%, iar economiştii se aşteaptă să ajungă la 3,5%, în încercarea de a întoarce curba inflaţiei.

    Conturile celor din agricultură sunt pline după cel mai bun an agricol din istorie.

    Cererea tot mai mare de IT-şti pune în continuare presiune pe salariile din acest domeniu, care vor creşte în continuare.

    Din păcate, deficitul comercial nu poate fi redus nici măcar pe termen mediu, având în vedere structura lui, unde jumătate din acest minus a relaţiilor comerciale externe ale Românei privine din produse chimice, medicamente şi importurile de maşini.

    Datoria publică a statului, adică a noastră, va creşte în continuare, mai ales că în acest an se adaugă încă 78 de miliarde de lei, deficitul bugetar.

    Datoria externă, care este atât a statului, cât şi a sectorului privat, va continua să crească pentru că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să ia împrumuturi externe pentru a acoperi deficitul bugetar, iar sectorul privat îşi va menţine cererea ridicată pentru importuri.

    Exporturile de Duster şi Ford nu pot acoperi deficitul comercial.

    Din fericire, preţurile apartamentelor nu sunt la cel mai ridicat nivel, acesta înregistrându-se în 2008, înainte de criza precedentă. Pentru a ajunge la nivelul de atunci preţurile ar mai trebui să crească cu 20-30%.

  • Ce salarii au chirurgii şi medicii internişti? VIDEO

    Odată ajuns în spitalele de stat, un chirurg poate obţine până la 6.000 de euro pe lună, iar în sistemul privat acest prag salarial poate fi depăşit uşor. Pe de altă parte, un medic internist poate câştiga 3.000 de euro la stat, în timp ce în sistemul privat, salariul poate ajunge chiar şi la 4.000 de euro.

    „Un chirurg poate câştiga între 3.000 de euro şi 6.000 de euro în spitalele de stat, iar la privat poate câştiga mult mai mult. Medicii internişti, pot obţine până la 3.000 de euro net la stat, iar la privat salariul variază între 1.400 şi 4.000 de euro net pe lună”, a declarat Fady Chreih, CEO Regina Maria, la ZF LIVE.

  • Veşti proaste pentru majoritatea bugetarilor – salariile îngheaţă. Cine sunt singurii angajaţi care mai au şanse să primească măriri

    Guvernul a modificat proiectul de OUG care stabileşte o serie de măsuri fiscal pentru 2022, noua variantă propunând majorarea salariilor din învăţământ şi a celor din sănătate, în timp ce restul salariilor din sistemul bugetar vor fi îngheţate.

    În varianta iniţială, indemnizaţiile personalului didactic erau îngheţate în 2022.

    Potrivit proiectului publicat vineri pe siteul Ministerului de Finanţe, salariile de bază din învăţământ se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021.

    Proiectul prevede şi că munca suplimentară a bugetarilor se va compensa numai cu timp liber corespunzător

    Astfel, pentru evitarea unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare în anul 2022 prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă se propune continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:

    • menţinerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, prevăzute în aanexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021;
    • menţinerea în anul 2022 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
    • menţinerea în anul 2022 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2021;
    • – munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător; pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională care desfăşoară activitate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna iunie 2017, asigurându-se astfel o continuare a măsurilor adoptate în acest sens începând cu anul 2014. Aceste drepturi urmează a se acorda în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivel de ordonator principal de credite. În cazul poliţiştilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Prin   excepţie,  în   perioada   stării de alertă instituită prin hotărâri ale Guvernului,  personalul   de specialitate   din   cadrul   direcţiilor   de   sănătate   publică  poate  beneficia   de   plata  orelor suplimentare;
    • neacordarea în anul 2022 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, şi nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepţie, în anul 2022 se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevii, studenţii, cercetătorii şi profesorii care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursurile internaţionale şi naţionale pe discipline de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia, cu încadrarea în alocarea bugetară;
    • -menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2021;
    • – numărul maxim de posturi finanţat în anul 2022 din fonduri publice de către instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare sa fie stabilit  astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanţează, cu respectarea acestei condiţionalităţi;
    • – pentru a avea un tratament unitar în ceea ce priveşte plata drepturilor de natură salarială şi a sumelor reprezentând daune-interese moratorii, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, este necesar ca şi plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie  – 31 decembrie 2022, să se realizeze după o procedură similară celei stabilită pentru hotărârile judecătoreşti devenite executorii până la data de 31 decembrie 2021;
    • – neacordarea de ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare;
    • intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind statutul personalului feroviar nr. 195/2020 începând cu anul 2023;

  • Şefii ASF, plătiţi cu 10.000-12.000 de euro pe lună, stau ascunşi şi nu ies să dea explicaţii despre falimentul City Insurance, ci îi trimit la înaintare pe cei din linia a doua

    ♦ În cazul falimentului City Insurance, în total sunt circa 1.450 de dosare de daună soluţionate, iar în aşteptare sunt 8.845 de cereri de plată, ritmul de soluţionare fiind în jurul a 200 de dosare de daună pe zi, după cum a declarat Valentin Ionescu, director în ASF ♦ Întrebarea este cât va dura până când FGA îşi va epuiza resursele.

    La prima conferinţă de presă după falimentul City Insurance organizată ieri de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şefii ASF, plă­tiţi cu 10.000-12.000 euro pe lună, au pre­fe­rat să stea ascunşi şi nu au participat, pre­fe­rând să trimită la înaintare managerii din linia a doua.

    La această conferinţă au fost prezenţi doar directori de departamente din ASF şi au lipsit Nicu Marcu, preşedintele ASF, Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF responsabil de sectorul asigurărilor, precum şi ceilalţi vicepreşedinţi şi membri ai consiliului ASF.

    Timp de 5 ani ASF a lăsat ca cel mai defectuos jucător din piaţă, City Insurance, aflat acum în procedură de fali­ment, să de­vi­nă lider şi să cre­eze o gaură pe care cel mai pro­babil tot românii o vor umple.

    Valentin Ionescu, director în cadrul Autorităţii de Suprave­ghe­re Financiară (ASF) responsabil cu sectorul asigurărilor, unul din­tre cei prezenţi ieri la conferinţa ASF, a pre­zentat topul asigurătorilor pe RCA.

    Euroins îşi consolidează poziţia pe piaţa RCA, dar nu creşte foarte mult, iar urmă­toa­rele două poziţii pe podium sunt ocupate de Groupama şi Allianz-Ţiriac, după cum reiese din informaţiile prezentate de Valentin Ionescu.

    „Monitorizăm săptămânal ce se întâmplă cu cotele de piaţă, atât pe RCA, cât şi pe garanţii. Pot să vă spun care sunt noii lideri pe RCA, topul provizoriu pe săptămâna 29 no­iembrie – 5 decembrie, pentru că săptămâ­nal monitorizăm şi lucrurile se ajustează. De câteva săptămâni avem următorul top 3: Euroins – care îşi consolidează poziţia, dar nu creşte foarte mult, pentru că a oferit co­mi­sioane mici intermediarilor din dorinţa de a nu creşte cota, iar următoarele două surprize plă­cute sunt Groupama (conform raportului primit de la toate companiile de asigurări, care se ajustează săptămânal în funcţie de primele distribuite prin brokerii de asigurări în ultima săptămână) şi Allianz-Ţiriac. Au fost şi schimbări în ultimele două săptămâni între locurile 2 şi 3“, a declarat Ionescu la prima conferinţă organizată de ASF după falimentul City Insurance.

    Piaţa RCA este una dintre cele mai tensionate, mai ales în contextul falimentului City Insurance, care a dus la o creştere semni­fi­cativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspec­tive de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pen­tru a alimenta resursele Fondului de Garan­tare a Asiguraţilor (FGA).

    În prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Celelalte companii din topul RCA prezentat de Valentin Ionescu sunt Asirom – pe locul 4, Grawe – pe locul 5, Omanisig – pe locul 6 şi Generali – pe locul 7.

    „Topul săptămânal în funcţie de primele distribuite prin intermediari, prin brokerii de asigurări, se modifică, dar nu radical“.

    Pe zona asiguărărilor RCA volumul subscrierilor a ajuns la finalul primelor nouă luni din 2021 la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor ASF.

    În ceea ce priveşte despăgubirile în contul firmei falimentare City Insurance, Ionescu a arătat că Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a efectuat pe data de 9 decembre şi 10 decembrie plăţi în baza dosarelor de daună a păgubiţilor City Insurance cu valori de 2,2 mil. lei, respectiv 2,4 mil. lei. Astfel, valoarea de 2,2 mil. lei a fost suma pentru 1.003 cereri de plată în baza poliţelor City Insurance, în timp ce valoarea de 2,4 mil. lei a fost suma plătită pentru 450 cereri de plată, conform ASF. În total sunt circa 1.450 de dosare de daună soluţionate.

    În privinţa avizării plăţilor de către Comisia de Specialitate a FGA, aceasta se va întâlni de 3 ori pe săptămână, respectiv luni, miercuri şi vineri pentru avizarea plăţilor, susţin reprezentanţii ASF. În aşteptare sunt 8.845 de cereri de plată, iar ritmul de soluţionare este în jurul a 200 de dosare de daună pe zi.

  • Cum a apărut una dintre cele mai mari probleme ale lumii. Toţi bogaţii lumii au de suferit din acestă cauză, iar ţările care nu primeau străini îşi deschid graniţele pentru a o rezolva

    Angajatorii din SUA şi Europa se luptau cu o penurie de forţă de muncă şi înainte de pandemie, însă când BBC, Financial Times, The Wall Street Journal, The New York Times, The Atlantic, toată lumea bună a presei occidentale, îşi pun acum aceeaşi întrebare. Ştii că lucrurile au căpătat dimensiunile unei crize, iar răspunsurile şi soluţiile sunt greu de găsit. Deci, unde-au dispărut toţi muncitorii? (Where Did All the Workers Go?)

    Pentru SUA, The Wall Street Journal nu lasă loc de discuţii. Politicile economice  ale actualului preşedinte Joe Biden (bidenomics) au dus la apariţia unei penurii de forţă de lucru care loveşte economia. Politica editorială a WSJ este de a-l critica pe actualul preşedinte american şi de a-l sprijini pe fostul şef de stat Donald Trump. Publicaţia a plătit pentru acest lucru cu schimbări radicale în personalul editorial.

    The Economist a deschis mai recent discuţia şi are mai multe studii şi analize la dispoziţie pentru a-şi forma o părere. Revista porneşte de la cele mai recente informaţii despre piaţa muncii din SUA, cea mai mare economie a lumii. Datele deloc grozave publicate la începutul lunii întregesc o imagine globală cu penurii de angajaţi care au provocat ravagii în lanţurile de aprovizionare şi au afectat economia lumii. În SUA, doar 210.000 de locuri de muncă ocupate au fost adăugate la total în noiembrie, cu mai bine de jumătate sub aşteptările economiştilor. Rata de participare a forţei de muncă a Americii rămâne cu 1,5 puncte procentuale sub valoarea de referinţă de dinaintea pandemiei (în ciuda creşterii cu 0,2 puncte în luna anterioară, la 61,8%).

    Aceleaşi necazuri pe care le are America le are toată lumea occidentală. Marea Britanie a eliberat mii de vize de muncă temporare pentru şoferi de camioane străini, după ce lipsa acestor meseriaşi a provocat o criză la benzinării; Japonia – o ţară reticentă în a importa forţă de muncă străină – a semnalat că va primi mai mulţi imigranţi pentru a reduce penuria din diverse industrii.

    O luptă pentru angajaţi duce la creşterea salariilor şi bonusurilor de angajare, în special în sectoare precum transportul, construcţiile şi producţia. Deci, unde s-au dus muncitorii? Problemele existau şi înainte de pandemie. Scăderea ratei natalităţii în multe ţări bogate înseamnă că mai puţini oameni vor intra în cadrul forţei de muncă în următorii câţiva ani, comparativ cu ultimele decenii, în timp ce o proporţie mai mare dintre ei se vor pensiona. În Marea Britanie, Brexitul a alungat muncitorii străini pe care se bazau unele sectoare. Covid-19 a agravat aceste probleme.

    În timpul pandemiei, un număr record de persoane au părăsit câmpul muncii cu totul, ceea ce a îngreunat recrutarea de personal; alţii au profitat de ocazie pentru a schimba locul de muncă, ceea ce îngreunează păstrarea personalului. Primii analizaţi sunt cei care îşi părăsesc locul de muncă.

    Angajaţii mai în vârstă din unele ţări (în special America şi Marea Britanie) au considerat lockdownurile şi riscul de a contracta Covid-19 un semn că trebuie să se pensioneze anticipat. Pieţele de acţiuni prospere şi ajutoarele guvernamentale au ajutat la creşterea economiilor personale şi planurile de pensii. Alţii, între timp, şi-au pierdut locurile de muncă şi au văzut puţine oportunităţi de a se reintegra în câmpul muncii la 60 sau 70 de ani. Think-tankul Pew Research Center a descoperit că mai mult de jumătate dintre americanii cu vârste de 55 de ani şi peste s-au pensionat până în al treilea trimestru din 2021, o creştere faţă de ponderea de 48% cu doi ani mai devreme.

    În Europa de Est, problema este mult mai gravă şi ţine şi de demografie. Numărul de locuri de muncă creşte, dar unele ţări sunt, practic, depopulate, iar unele regiuni sunt lipsite de tineri. Nu mai are cine să muncească.

    O cohortă mai tânără, care şi-ar putea permite o pauză în carieră, pare să-şi fi schimbat priorităţile în pandemie. Sondajele arată că banii nu sunt întotdeauna suficienţi pentru a-i tenta să vină înapoi pe angajaţii care s-au bucurat de mai mult timp acasă cu familiile lor în timpul lockdownurilor. Într-un sondaj realizat de Bill Schaninger şi colegii săi de la McKinsey, o companie de consultanţă, mai mult de jumătate dintre angajatorii din diverse sectoare au raportat plecări voluntare mai mari decât în anii precedenţi. Dintre angajaţii chestionaţi care au renunţat recent la locul de muncă, 36% au spus că au făcut acest lucru fără a avea asigurat următorul pachet de salarii. Aproape jumătate au citat îngrijirea familiei ca fiind un factor semnificativ. Acest lucru, la care se adaugă revenirea economiilor din recesiune, a creat o abundenţă de posturi vacante, pe alese. Bonusurile frumoase de angajare i-au încurajat şi pe angajaţi să schimbe rolurile.

    Oamenii părăsesc câmpul muncii din America în cifre record. În Marea Britanie, ponderea salariaţilor care şi-au schimbat poziţiile în al treilea trimestru a crescut la un nou record, de 3,2%. Acest lucru ar putea reflecta demisii acumulate şi care nu s-au efectuat la apogeul pandemiei, când oamenii au considerat că este prea riscant să schimbe locul de muncă. Însă există motive să credem că tendinţa de schimbare a locurilor de muncă ar putea fi aici pentru a rămâne mai mult timp. Munca de la distanţă deschide mai multe posturi pentru o listă mai largă de candidaţi. Iar angajaţii care au suportat de ani de zile salarii mici sau condiţii de lucru care nu le-au plăcut au văzut pandemia ca pe o oportunitate de a găsi un alt rol sau de a părăsi forţa de muncă total. Cele mai recente cifre din SUA sugerează că angajaţii îşi vor păstra noile puteri de negociere ceva timp. Pentru The Atlantic, cea mai completă explicaţie privind situaţia din SUA este că răspunsul politicii fiscale la pandemie, adică reduceri de taxe, cecuri, stimulente financiare, relaxarea condiţiilor ataşate creditului, moratorii la evacuări silite, a redus urgenţa de a căuta de lucru. Statele Unite au cheltuit mii de miliarde de dolari pentru a ajuta familiile să treacă peste îngheţul economic. Interdicţiile naţionale privind evacuarea silită din locuinţe au redus presiunea asupra chiriaşilor. Apoi, există creşterea record a economiilor la familiile care nu au plecat în vacanţă sau nu au profitat de diverse alte distracţii şi experienţe timp de mai bine de un an. Apoi oamenii ştiu că, dacă aşteaptă o lună sau trei, tot vor mai exista locuri de muncă la care să aplice. Văzând această imagine în întregime, mai mulţi americani simt clar că pot adopta o abordare mai relaxată în privinţa întoarcerii la muncă. Comparativ cu datele de dinainte de criză, de pe piaţa muncii din America lipsesc şapte milioane de oameni.

    Angajaţii care au suportat de ani de zile salarii mici sau condiţii de lucru care nu le-au plăcut au văzut pandemia ca pe o oportunitate de a găsi un alt rol sau de a părăsi forţa de muncă total.

    Financial Times a identificat libertatea financiară mai mare din SUA ca unul din factorii care stau la baza scăderii numărului de muncitori. Generozitatea ajutoarelor de şomaj pe timp de pandemie nu pare la prima vedere să aibă un rol aşa de mare deoarece acestea au expirat deja din septembrie fără schimbări notabile în rata de participare a forţei de muncă. Însă un sondaj efectuat de Indeed în rândul şomerilor a constatat că cei mai mulţi nu se grăbesc să îşi caute un loc de muncă – şi mulţi dintre ei au spus că acest lucru se datorează faptului că aveau o rezervă de economii acasă sau că un partener munceşte şi câştigă suficient. A existat, de asemenea, o scădere a numărului de americani care au mai mult de un loc de muncă – o problemă pentru angajatori, dar o tendinţă pozitivă care sugerează că majorările salariilor îi ajută să-şi plătească facturile. Cu toate acestea, sondajele arată şi că mulţi muncitori sunt încă descurajaţi de temerile legate de Covid şi de dificultăţile cu îngrijirea copiilor. În contrast puternic, în zona euro ocuparea forţei de muncă aproape că şi-a recâştigat nivelul de dinainte de pandemie, iar participarea forţei de muncă a revenit rapid, astfel încât în Franţa şi Spania este deja mai mare decât era înainte de criză. Deşi cererea în creştere începe să creeze presiuni, există încă multă forţă de muncă neangajată în blocul euro, participarea fiind în urmă în Italia şi multe ţări care suferă de un şomaj structural ridicat în rândul tinerilor – moştenirea crizei din 2008. UE nu a văzut niciun val de pensionări anticipate în timpul pandemiei, deoarece în multe ţări aceasta este deja norma.

    Dar Claus Vistesen, de la firma de consultanţă Pantheon Macroeconomics, spune că investitorii „speră acum că acest deficit poate fi transformat în potenţial”, mai ales în Italia, unde Mario Draghi face presiuni pentru reforma sistemului de pensii. În Marea Britanie, deşi penuria de forţă de muncă precede Brexitul, aceasta a fost, fără îndoială, exacerbată de oprirea bruscă a fluxurilor de oameni din UE. Criza de şoferi de camion, agravată de de refuzul est-europenilor de a se întoarce în Anglia după Brexit, reflectă şi faptul că şoferii localnici bătrâni au profitat de pandemie pentru a se retrage din câmpul muncii. Mulţi dintre ei primeau deja pensie.  În zona euro, deficitul de forţă de muncă este cel mai vizibil în Germania, care se baza anterior pe un flux constant de migranţi pentru a înlocui o populaţie îmbătrânită. În Europa de Est, problema este mult mai gravă şi ţine şi de demografie. Numărul de locuri de muncă creşte, dar unele ţări sunt, practic, depopulate, iar unele regiuni sunt lipsite de tineri. Nu mai are cine să muncească.

    Sondajele arată că banii nu sunt întotdeauna suficienţi pentru a-i tenta să vină înapoi pe angajaţii care s-au bucurat de mai mult timp acasă cu familiile lor în timpul lockdownurilor.