BusinessMagazin

Tag: romania

  • După cinci trimestre consecutive de scăderi, Vodafone România afişează prima creştere a numărului de clienţi pe mobil, la 6,3 milioane, chiar după deconectarea a 57.000 de cartele cu „valoare zero”. Veniturile din segmentul consumer, în scădere. Consumul de date mobile, plus 9%

    Vodafone România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de IT&C, a raportat pentru perioada aprilie – iunie 2025 (trim. 1 al anului fiscal 2026) prima sa creştere a numărului de clienţi pe segmentul de telefonie mobilă după cinci trimestre consecutive de scădere, conform datelor publicate de grupul britanic de comunicaţii.

    Mai exact, compania a raportat 6,319 milioane de clienţi de telefonie mobilă la finele lunii iunie 2025, faţă de 6,07 milioane de clienţi la finele lunii martie 2025. Compania a început să raporteze scăderi ale bazei de clienţi de telefonie mobilă începând cu trimestrul patru al anului fiscal 2024, când numărul de clienţi afişat a fost de 7,276 milioane faţă de 8,814 în trimestrul anterior. Ulterior cifrele au fost trimestru de trimestru mai mici: 6,57 milioane, 6,3 milioane, 6,2 milioane, 6,07 milioane. Grupul explică faptul că scăderile abrupte ale numărului de clienţi au fost motivate şi de deconectarea unor cartele sim emise în timpul pandemiei de Covid-19 pentru clienţi business, care nu mai erau utilizate dar şi de schimbarea politicii de deconectare a cartelelor sim preplaătite. „Cifrele pentru trimestrul 4 din anul fiscal 2023/2024 includ deconectarea a 109.000 de cartele sim cu utilizare zero, emise în timpul pandemiei de Covid-19 pentru clienţi business, care aveau utilizare zero. Cifrele reflectă de asemenea schimbarea politicii de deconectare a cartelelor sim preplătite după 90 de zile de inactivitate, faţă de 180 de zile anterior”, conform explicaţiilor oferite de grupul britanic.

    În ceea ce priveşte datele din perioada aprilie – iunie 2025 (trim. 1 din anul fiscal 2026), grupul Vodafone a raportat că din cei 6,319 milioane de clienţi de telefonie mobilă 61,5% erau clienţi cu contracte de abonament. Evoluţia netă a numărului de contracte de abonamente a fost una negativă – o scădere de 60.000 – în condiţiile în care compania a deconectat 57.000 de cartele sim „cu valoare zero”, conform datelor comunicate de grup. Pe de altă parte numărul de cartele preplătite a înregistrat o creştere netă de 309.000 unităţi, conform aceleiaşi surse.

    Venitul mediu lunar total pe client (ARPU) pentru serviciile de telefonie mobilă a fost de 6,5 euro, faţă de 6,3 euro în urmă cu un an şi 6,6 euro în trimestrul anterior.

    Consumul de date mobile a fost de 247.126 TB de date în trimestrul analizat, mai mare cu 9% faţă de perioada similară a anului anterior.

    Pe de altă parte, pe segmentul de clienţi pentru serviciile de internet fix Vodafone România a raportat un număr de 671.000 de clienţi, în scădere cu 5.000 de contracte. Numărul de clienţi pe acest segment, unde Vodafone a intrat puternic odată cu achiziţia companiei de cablu UPC, a scăzut constant în ultimii ani.

    Vodafone nu mai publică date despre evoluţia numărului de clienţi pentru serviciile TV şi nici despre venituri. Grupul britanic menţionează doar că veniturile din România pe segmentul consumer au scăzut în perioada analizată, la fel ca în Portugalia, evoluţie care a afectat creşterile înregistrate pe segmentul business în clusterul de ţări din care face parte România.
     

  • Analiză Concordia: România a înregistrat în 2020-2024 cea mai rapidă creştere a datoriei publice din UE şi este pe drumul periculos către pragul de 60% din PIB. Ce măsuri pot fi luate măsuri pentru a se evita o criză fiscal-bugetară de proporţii

    România a înregistrat în 2020-2024 cea mai rapidă creştere a ponderii datoriei publice în PIB din UE şi se apropie de pragul de 60%, arată o analiză a Confederaţiei Patronale Concordia, care subliniază că acest avans  necesită o recalibrare a abordării fiscale, nu prin măsuri drastice, ci prin ajustări graduale şi bine gândite.

    ”Decidenţii trebuie să găsească rapid echilibrul corect între disciplina fiscală şi sprijinirea creşterii economice”, se arată în analiza Concordia.

    Pragul de 60% din PIB al datoriei, stabilit prin Tratatul de la Maastricht, este monitorizat atent de instituţiile europene şi internaţionale, deoarece reprezintă un indicator cheie al stabilităţii fiscal-bugetare a unei ţări. Depăşirea acestui nivel poate semnala probleme în capacitatea statului de a-şi plăti datoriile pe termen lung şi poate declanşa proceduri de monitorizare sporită din partea Uniunii Europene.  

    Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor Eurostat

    Estimările Comisiei Europene sugerează că, în perioada 2025-2026, România va depăşi această ţintă de referinţă.

    Potrivit Concordia, depăşirea în sine nu constituie o criză, însă ridică întrebări importante despre direcţia pe termen mediu şi lung.

    Între 2010-2019, România a înregistrat o creştere medie anuală a datoriei publice de 2,1 puncte procentuale din PIB, un nivel comparabil cu media europeană şi considerabil mai moderat decât ţările care traversau dificultăţi majore, precum Grecia, Spania sau Portugalia.

    Situaţia s-a schimbat în perioada 2020-2024, când România a înregistrat cea mai rapidă creştere a datoriei publice din Uniunea Europeană, cu o medie de 4 puncte procentuale din PIB, pe an. În acelaşi timp, ţări precum Spania, Portugalia şi Cipru au reuşit să reducă ponderea datoriei publice, ceea ce arată că redresarea fiscală rămâne o opţiune viabilă, chiar şi după perioade de stres economic.

    Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor Eurostat

    Impactul asupra finanţelor publice şi a economiei

    Creşterea datoriei publice poate afecta economia prin mai multe canale.  

    Primul este legat de costul serviciului datoriei – cu cât creşte datoria, cu atât mai mare devine ponderea cheltuielilor cu dobânzile în bugetul public, reducând spaţiul fiscal disponibil pentru investiţii publice şi alte priorităţi. 

    Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB

    Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor Eurostat

    România se află deja în jumătatea superioară a clasamentului european privind datoria publică, cu cheltuieli cu dobânzile de 2,3% din PIB la sfârşitul anului 2024. Proiecţiile pentru 2025-2026 indică o creştere către 3% din PIB, un nivel care începe să exercite presiune semnificativă asupra bugetului public. 

    Al doilea canal de impact se referă la condiţiile de finanţare pentru întreaga economie. Când necesarul de finanţare al sectorului public este ridicat, aceasta poate contribui la creşterea costurilor de împrumut pentru toţi actorii economici, de la companii, la persoane fizice. 

    Multe discuţii publice fac referire la criza din 2009-2010, însă contextul actual diferă substanţial. În 2008, datoria publică a României era de 17 miliarde EUR, o sumă relativ mică în contextul european. Astăzi, cu 194 miliarde EUR, vorbim despre o dimensiune care ridică întrebări îngrijorătoare.  

    Comparaţia datoriei publice în valoare absolută şi relativă

    Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor Eurostat

    Pentru a pune în perspectivă aceste cifre: datoria publică românească în 2024 echivalează cu aproximativ 100% din PIB-ul Ungariei şi reprezintă peste 5% din PIB-ul Germaniei, comparativ cu 2% în 2019. Această creştere, atât în termeni absoluţi, cât şi relativi, înseamnă că România nu mai poate fi considerată o economie mică, cu probleme fiscale neglijabile. Investitorii şi agenţiile de rating acordă acum o atenţie sporită României, analizând cu în detaliu fiecare decizie fiscală şi fiecare nou împrumut. Această monitorizare crescută poate duce la creşterea costurilor de împrumut dacă piaţa percepe că datoria creşte prea repede sau că lipsesc măsurile de control. 

    Un nivel ridicat şi nesustenabil al datoriei publice reduce semnificativ spaţiul de manevră al statului în momente de criză. Mai mult, în absenţa unui spaţiu fiscal adecvat, România va avea dificultăţi în a răspunde eficient unor priorităţi emergente precum securitatea naţională şi creşterea competitivităţii economice, teme centrale în contextul geopolitic şi economic al următorilor ani. Astfel, acumularea unei datorii mari nu doar că afectează stabilitatea macroeconomică, ci limitează şi capacitatea ţării de a investi strategic în viitor. 

    Perspective

    Situaţia actuală nu este ireversibilă. România dispune de mai multe opţiuni pentru a gestiona această evoluţie în mod responsabil. Este momentul în care trebuie luate măsuri pentru a se evita o criză fiscal-bugetară de proporţii, care să conducă la repercursiuni pe termen mediu şi lung.  

    Consolidarea fiscală graduală reprezintă prima opţiune, concentrându-se pe îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice şi pe o creştere sustenabilă a veniturilor bugetare. Aceasta poate fi realizată fără a compromite creşterea economică, prin măsuri care vizează reducerea risipei administrative şi concentrarea resurselor către investiţiile cu impact economic ridicat. 

    Reformele structurale pot contribui la îmbunătăţirea poziţiei fiscale pe termen lung. Modernizarea administraţiei publice, digitalizarea serviciilor şi îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare sunt direcţii care pot genera economii semnificative fără a afecta calitatea serviciilor publice. 

    Orientarea către investiţii productive este esenţială pentru a ne asigura că împrumuturile de astăzi generează venituri fiscale viitoare. Infrastructura, educaţia şi digitalizarea sunt domenii care pot susţine creşterea economică pe termen lung şi pot contribui la sustenabilitatea fiscală. 

    Creşterea rapidă a datoriei publice din ultimii ani necesită o recalibrare a abordării fiscale, nu prin măsuri drastice, ci prin ajustări graduale şi bine gândite.

    Decidenţii trebuie să găsească rapid echilibrul corect între disciplina fiscală şi sprijinirea creşterii economice. 

    Agenţiile de rating şi investitorii internaţionali monitorizează cu atenţie evoluţia din România, însă aceasta reflectă mai degrabă importanţa economiei româneşti în regiune, decât o criză iminentă. România are timp şi opţiuni pentru a gestiona această situaţie în mod responsabil, cu condiţia să acţioneze proactiv şi coerent.

     

  • Peste 40 de retaileri noi au intrat pe piaţa locală în ultimii 5 ani. Dana Radoveneanu, Cushman & Wakefield Echinox: Cu o infrastructură care depăşeşte 4,7 mil. mp de spaţii moderne, România poate susţine atât extinderea reţelelor existente, cât şi intrarea unor jucători noi pe piaţă

    Peste 40 de retaileri internaţionali au intrat pe piaţa din România în perioada 2020-2025. La nivel global, aceste reţele cumulează venituri anuale de peste 80 de miliarde de euro, în timp ce piaţa locală de retail este estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro.

    Cei mai mulţi dintre noii veniţi au ales centrele comerciale din Bucureşti ca punct de lansare pentru operaţiunile lor, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Brandurile provin dintr-o varietate de sectoare, cele mai reprezentative fiind: îmbrăcămintea, cu o pondere de 26% din totalul noilor intrări (modă şi articole vestimentare), sectorul food & beverage – 17% (în special restaurante), şi cosmetica şi retailul de beauty – 12%.

    Împreună, aceste trei segmente însumează peste jumătate din noile intrări pe piaţă, cu retailerii de modă şi lanţurile de restaurante fast-food în roluri dominante în dinamica de creştere.

    În plus, s-au remarcat şi lansări importante în domenii precum articole sportive, jucării, bijuterii & accesorii şi magazine specializate (precum pet-shop-uri sau farmacii), ceea ce subliniază atractivitatea pieţei româneşti pentru o gamă diversificată de formate de retail.

    ”România se poziţionează ferm ca o piaţă dinamică, atractivă şi stabilă pentru expansiunea internaţională în retail. Tendinţele recente, de la creşterea numărului de branduri noi la extinderea celor prezenţi deja pe piaţă, demonstrează vitalitatea sectorului şi încrederea investitorilor în potenţialul său. Această tendinţă plasează România pe lista ţărilor în care retailerii doresc să-şi extindă afacerile la nivel regional. Cu o infrastructură solidă de peste 4,7 milioane metri pătraţi de spaţii moderne, România a demonstrat că poate susţine atât extinderea reţelelor existente, cât şi intrarea unor jucători noi pe piaţă, consolidându-şi statutul de destinaţie strategică pe harta retailului internaţional.”, spune Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    Potrivit analizei Cushman & Wakefield Echinox, printre retailerii de modă ce au intrat în România în 2020-2025 se numără: Primark, Lefties, HalfPrice, Calvin Klein Jeans & Underwear, Funky Buddah sau Bogner. Totodată grupurile JD Sports and Foot Locker, Sport Direct din domeniul articolelor sportive s-au alăturat retailerilor prezenţi pe piaţa românească. De menţionat, de asemenea, retailerii de cosmetice şi produse de înfrumuseţare Kiko Milano, Rituals sau Bath & Body Works şi compania poloneză Wittchen, retailer de genţi şi accesorii de călătorie şi articole din piele.

    Lanţurile internaţionale de fast-food Hesburger, Wendy’s, Popeyes sau Happy Restaurants, dar şi operatorul polonez de supermarketuri Zabka au avut o expansiune agresivă pe piaţa locală în ultimii ani.

    Pe lângă aceste branduri, alte nume noi analizează intrarea în România, unele dintre ele fiind în stadii avansate de a deschide primele magazine din ţară, printre care Action, grup olandez ce operează magazine de tip discount şi lanţul de magazine MR.DIY din Malaezia.

    Intrarea pe piaţa de retail a noilor operatori a mers mână în mână cu extinderea infrastructurii de retail, proiectele noi dezvoltate în perioada 2020-2025 oferind platforma necesară brandurilor internaţionale pentru a-şi stabili magazinele.  

    Peste 70% dintre noii retaileri şi-au deschis primele unităţi în cadrul centrelor comerciale, acestea oferind locaţii strategice, trafic ridicat şi facilităţi integrate.

    Preferinţa pentru mall-uri subliniază importanţa acestui tip de format atât pentru extinderea reţelei de magazine, cât şi prin ecosistemele comunitare ce oferă consumatorilor experienţe de shopping, entertainment şi lifestyle.

    Majoritatea brandurilor nou intrate au optat să îşi deschidă propriile magazine în România, în detrimentul francizei sau parteneriatelor, ceea ce ilustrează aşteptările pozitive privind performanţa şi profitabilitatea pe piaţa românească. Această abordare directă reflectă, totodată, angajamentul retailerilor de a investi pe termen lung şi de a-şi adapta oferta la preferinţele consumatorilor români.

    Retaileri din SUA, Polonia, Germania, Spania şi Franţa au ales România ca destinaţie strategică, atraşi de mai mulţi factori-cheie ai pieţei locale ce ţin de indicatori economici şi demografici, dar şi ai pieţei imobiliare.

    Puterea de cumpărare în creştere a consumatorilor români susţine vânzările şi justifică expansiunea brandurilor premium şi mid-market. Totodată, receptivitatea românilor la branduri internaţionale, pentru mărci şi concepte noi se traduce prin cerere solidă pentru retaileri globali şi reprezintă un alt element cheie în atragerea retailerilor pe piaţa locală.

    “Pe baza tendinţelor din perioada 2020–2025 putem estima un interes susţinut pentru extinderea în România, sectoarele cel mai probabil să genereze noi intrări rămân moda, restaurantele şi produsele de beauty, având în vedere performanţele actuale şi apetitul consumatorilor pentru aceste categorii. De asemenea, dezvoltatorii autohtoni şi internaţionali continuă să investească semnificativ în noi scheme de retail, astfel că piaţa îşi menţine tendinţa de diversificare din punct de vedere geografic, dar şi al formatului (mall-uri dominante în oraşe mari, parcuri de retail în oraşe medii), oferind oportunităţi de intrare pentru noi jucători şi extindere pentru cei existenţi”, concluzionează consultanţii de la Cushman & Wakefield Echinox.

    ERATĂ:

    Conform solicitării recente a reprezentanţilor companiei Żabka, vă aducem la cunoştinţă că:

    1. Żabka nu este un „operator polonez de supermarketuri”, ci o  „reţea de magazine modern convenience”. 

    2. Żabka operează pe piaţa locală sub brandul Froo şi, în ultimele 12 luni, compania a deschis 100 de magazine în oraşele Bucureşti, Piteşti şi Constanţa.

     

     

     


     

     

  • Anastasiu: România riscă o penalizare de 330 milioane de euro dacă nu recuperează jaloanele PNRR

    Vicepremierul Dragoş Anastasiu a declarat marţi că Româniaa trebuie să recupereze până pe 25 noiembrie o penalizare de 330 de milioane de euro aplicată în cadrul PNRR, ca urmare a nerealizării unor jaloane în domeniul guvernanţei corporative.

    „Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislaţia. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană şi cu OECD”, a precizat Anastasiu într-o declaraţie susţinută la Guvern.

    El a subliniat că România a obţinut deja un „certificat de bună purtare” de la OECD în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă şi a bifat o parte dintre jaloanele PNRR în acest domeniu.

    Totuşi, rămân în întârziere alte jaloane, ceea ce a generat penalizarea financiară.

    Modificările legislative vizate nu vor afecta esenţa guvernanţei corporative stabilite prin Legea 109, ci vor urmări eficientizarea activităţii companiilor de stat şi a MEPIP (Mecanismul de Evaluare a Performanţei Întreprinderilor Publice).

    „Nu vrem să schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparenţă, profesionalizare şi depolitizare, ci vrem să întărim aceste lucruri. Avem semnale pozitive de la Comisia Europeană şi credem că măsurile vor fi acceptate”, a spus Anastasiu.

    El a precizat că deja au început dezbaterile tehnice cu Bruxelles-ul şi că Guvernul este pe drumul cel bun în acest proces de conformare cu cerinţele PNRR.

  • Cod roşu de caniculă în Bucureşti şi şase judeţe. Temperaturile ating 41°C

    Valul de căldură care afectează sudul României se intensifică.

    ANM a emis o avertizare de cod roşu pentru Bucureşti, Ilfov, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi, unde se vor înregistra temperaturi maxime de 40–41°C şi minime tropicale de 20–22°C.

    Disconfortul termic va fi extrem, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    În judeţele Ialomiţa şi Constanţa (zona continentală) este în vigoare un cod portocaliu, cu temperaturi între 38 şi 40°C şi nopţi tropicale.

    Restul sudului Moldovei, nordul Olteniei şi Munteniei, dar şi unele zone din Dobrogea intră sub cod galben, cu maxime între 34 şi 38°C şi minime de 18–20°C.

    Autorităţile recomandă evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11:00–18:00, hidratare constantă şi limitarea activităţilor fizice intense.

    Riscul de apariţie a problemelor de sănătate este major, în special pentru vârstnici, copii şi persoane cu afecţiuni cronice.

  • Eurostat: România are în continuare cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre UE, de 7,5% în T1 2025, urmată de Franţa, Belgia, Austria şi Polonia, cu 5-5,6%

    România are în continuare cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre UE, de 7,5% în T1 2025, în condiţiile în care media blocului comunitar este de 2,9%, potrivit datelor Eurostat. 

    Deficite semnificative au fost raportate şi de Franţa, 5,6%, Belgia 5,5%, precum şi Austria şi Polonia, cu 5,1%.

    Cu excepţia Belgiei, toate cele patru ţări din fruntea clasamentului european au reuşit să reducă deficitele faţă de ultimul trimestru din 2024. România a avut în T4 2024 un deficit de 9,6% din PIB.

    La polul opus în topul european se află Cipru, care are un excedent guvernamental de 5,6% din PIB, urmată de Grecia, cu un excedent de 4,2% din PIB, şi Danemarca cu 3,3%.

    Potrivit Eurostat, veniturile guvernamentale totale din UE au avut o pondere de 46,2% din PIB în primul trimestru al anului 2025, neschimbate faţă de trimestrul precedent. Veniturile totale ajustate sezonier în UE au crescut cu aproximativ 21 de miliarde de euro comparativ cu T4  2024.

    Cheltuielile totale au reprezentat 49% din PIB, în scădere faţă de 49,5% din PIB în trimestrul precedent. Cheltuielile totale ajustate sezonier au crescut cu aproximativ 5 miliarde de euro faţă de finele anului trecut. 

  • ENGIE România contractează un împrumut de 90 mil. euro de la BERD pentru noi proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate totală de peste 250 MW

    ENGIE România, unul dintre principalii furnizori şi distribuitori de energie din ţară, a contractat un împrumut de 90 mil. euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru finanţarea unor noi proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate totală de cel puţin 250 MW, care urmează să fie dezvoltate în următorii trei ani.

    ”Sprijinul oferit de BERD consolidează ambiţia noastră de a extinde portofoliul de energie regenerabilă, un pilon esenţial al strategiei noastre de decarbonare”, spune Nicolas Richard, CEO ENGIE Romania.

    Grupul ENGIE a investit peste 2 miliarde de euro în România de la privatizarea Distrigaz Sud în 2005, investiţiile fiind concentrate în principal pe reţeaua de distribuţie a gazelor naturale şi pe producţia de energie din surse regenerabile.

    ”Suntem încântaţi să colaborăm pentru prima dată cu ENGIE Romania pentru a sprijini ambiţiile companiei în domeniul energiei regenerabile şi atingerea ţintelor de decarbonare”, adaugă Grzegorz Zielinski, Director Energy Europe în cadrul BERD.

    ENGIE Romania şi filialele sale deservesc un portofoliu de peste 2.3 milioane de clienţi, operează o reţea de distribuţie de 24.000 km, deţin o capacitate de producţie din surse verzi de 248 MW şi au peste 4.400 de angajaţi.


     

     

  • Affidea România a cumpărat trei clinici din ţară şi a ajuns la 74 de unităţi la nivel naţional

    ​Affidea România, cel mai mare operator de servicii de imagistică, parte a grupului european cu acelaşi nume, a făcut trei achiziţii în prima jumătate a anului 2025 şi a cumpărat clinicile MedIF din Otopeni, Multimed din Miercurea Ciuc, specializate pe mai multe ramuri medicale, şi Kaliophion Medical din Brăila, în domeniul imagisticii medicale. În total, Affidea a ajuns la 74 de centre medicale în România.

    „Analizăm cu atenţie cererea de servicii medicale integrate la nivel naţional şi achiziţionăm sau dezvoltăm clinici pentru a facilita accesul cât mai multor categorii de pacienţi, atât prin decontare CAS, cât şi în sistem privat, la preţuri avantajoase. Planul de investiţii Affidea România pe 2025 va depăşi 100 de milioane de euro ce vor fi alocaţi extinderii reţelei naţionale, precum şi dotării clinicilor cu cele mai moderne echipamente de investigaţii,” a spus  Răzvan Predica, Cluster CEO Affidea: România, Ungaria şi Grecia, potrivit unui comunicat de presă.

    În clinica MedIF din Otopeni ajung peste 30.000 de pacienţi anual, având şi spitalizare de zi, Multimed Miercurea Ciuc tratează peste 25.000 de pacienţi pe an, cu o bază de 5.000 de pacienţi pentru medicina muncii, iar la Kaliophion în Brăila vin circa 10.000 de pacienţi anual pentru RMN, CT, Ecografie. De altfel, Otopeni şi Brăila sunt două oraşe unde Affidea nu avea prezenţă până la aceste extinderi.

    „Până la finalizarea acestor achiziţii, Affidea România era prezentă în 30 de oraşe cu 71 de clinici, însă astăzi am crescut numărul unităţilor medicale la 74 şi am adăgat două noi oraşe – Otopeni şi Brăila,” precizează Răzvan Predica.

    Principalele servicii oferite către pacienţi în clinicile Affidea sunt consultaţii, investigaţii imagistice, analize de laborator, chimioterapie şi radioterapie în cazul pacienţilor oncologici, dar şi fizioterapie şi kinetoterapie. Affidea România a încheiat anul 2023 cu afaceri de 361 mil. lei, în creştere cu 33% faţă de anul anterior. Pe an, Affidea România are peste 2 milioane de pacienţi.

    Compania este prezentă la nivel internaţional în 15 ţări cu peste 410 clinici. Acţionarul Affidea este grupul de investiţii Groupe Bruxelles Lambert (GBL), care în 2022 a preluat întreg pachetul de acţiuni al Affidea la nivel internaţional, valoarea tranzacţiei fiind de 1 miliard de euro. Este prima investiţie în domeniul sănătăţii pentru GBL.

  • Preşedintele Nicuşor Dan, după întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz: Prin planul de acţiune pe care l-am semnat, am trasat direcţiile pe care colaborarea noastră se va desfăşura. Am discutat de oportunităţile care există pentru industria de Apărare, în acest context nou în care ne aflăm

    Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit cu preşedintele Germaniei şi cu cancelarul Friedrich Merz. 

    Ce a spus preşedintele Nicuşor Dan în conferinţa de presă: 

    ► Prin planul de acţiune pe care l-am semnat, am trasat direcţiile pe care colaborarea noastră se va desfăşura. 

    ► Am discutat de zona economică. Germania este principalul partener comercial al României şi ne dorim ca această cooperare economică să se dezvolte în anii care urmează. 

    ► În particular, am discutat de oportunităţile care există pentru industria de Apărare, în acest context nou în care ne aflăm. Am discutat de posibilitatea de a colabora în cadrul programuluI SAFE al Uniunii Europene. 

    ► Am discutat de colaborarea pe care România a avut-o cu Germania şi suportul pe care Germania l-a acordat, inclusiv în OCDE, unde România vrea să intre la sfârşitul anului viitor. 

    ► Am discutat despre războiul din Ucraina şi de posibilitatea comună a noastră şi a partenerilor noştri de a ajuta Ucraina şi, pe de altă parte, prin presiune economică şi sprijin militar pentru Ucraina, să aducem Rusia la masa negocierilor. 

    ► Am discutat despre posibilităţile de colaborare în ceea ce priveşte reconstrucţia Ucrainei. 

    ► Am discutat de parcursul european al Republicii Moldova, de sprijinul pe care ţările noastre, împreună cu partenerii europeni, îl oferă Republicii Moldova. 

    ► Am discutat despre războiul hibrid pe care Rusia îl duce de mai mulţi ani în interiorul ţărilor europene şi de posibilitatea de a colabora între noi, cu partenerii europeni, pentru a contracara acest război hibrid. 

    ► Am discutat despre minoritatea germană din România şi de minoritatea română din Germania şi am mulţumit guvernuluI German pentru condiţiile pe care comunitatea română le are pentru a trăi acolo. 

    ► Vreau să salut punctele de vedere care au apărut azi, prin care NATO şi UE au vorbit expres despre influenţa rusă asupra ţărilor europene şi expres despre influenţa acesteia în România şi în alegerile de aici. 

    ► Cred că este un punct important pentru a înţelege ce s-a întâmplat în România în ultimul an. 

     

  • UniCredit Bank, desemnată Cea mai bună bancă în România, iar UniCredit numită Cea mai bună bancă din Europa, de către Euromoney

    UniCredit Bank a fost desemnată „cea mai bună bancă în România”, iar grupul UniCredit a primit distincţia de „cea mai bună bancă din Europa” la ceremonia Euromoney Awards for Excellence 2025, care a avut loc la Londra.

    UniCredit Bank a înregistrat rezultate foarte bune în România  şi a demonstrat că a devenit o organizaţie mai puternică, mai agilă şi mai eficientă, a transmis banca.

    “În 2024, am reuşit o creştere semnificativă a volumelor de credite de 15%, an la an, peste dinamica sistemului bancar, ceea ce a contribuit la o evoluţie favorabilă a cotei noastre de piaţă, pe toate segmentele, demonstrând angajamentul nostru de a susţine economia românească. Acest premiu acordat de Euromoney ne confirmă, încă o dată, valoarea noastră ca echipă, ca organizaţie. Sunt foarte mândră de ceea ce am realizat printr-un efort susţinut şi îi felicit pe toţi colegii mei” a spus Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România.

    Grupul UniCredit a primit titlul de „cea mai bună bancă din Europa”, ca recunoaştere a rezultatelor obţinute în anul 2024, în urma implementăării planului de transformare pe scară largă „UniCredit Unlocked”. Pe lângă faptul că a fost numită Cea mai bună bancă din Europa, grupul UniCredit a fost onorat cu premiul de „Cea mai bună bancă europeană pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM-uri), fiind recunoscut astfel angajamentul grupului de a servi 2 milioane de clienţi IMM şi 15 milioane de clienţi retail din 13 ţări europene.

    „Suntem cu adevărat onoraţi să primim aceste premii, care evidenţiază realizările remarcabile ale băncii noastre şi dedicarea neclintită a tuturor angajaţilor noştri pentru misiunea noastră: de a fi banca pentru viitorul Europei. Vreau să-mi exprim sincera recunoştinţă pentru fiecare membru al echipei din Europa, a cărui muncă şi angajament au făcut posibile aceaste realizări excepţionale”, spune  Andrea Orcel, CEO al grupului UniCredit.

    În total, UniCredit a primit 15 premii la Euromoney Awards for Excellence 2025. Aceste premii mai includ Cea mai bună bancă din Italia (pentru al patrulea an consecutiv), Cea mai bună bancă din Bosnia-Herţegovina şi Croaţia. În plus, în Italia, Austria şi Bulgaria , banca a primit titlul de Cea mai bună bancă pentru companii, iar în Croaţia, Cea mai bună bancă de investiţii. Cea mai bună bancă pentru ESG din ECE şi Italia au completat lista premiilor pentru băncile UniCredit.