Tag: revenire

  • Orange: Piaţa telecomunicaţiilor din România a scăzut cu 1%, la 3,28 mld. euro

    Piaţa de telefonie mobilă din România a înregistrat în 2015 un declin de 2%, până la valoarea de 2,05 mld. euro, dar evoluţia este mai bună faţă de anii trecuţi în condiţiile în care industria se află în plin proces de revenire la creştere, conform raportului anual către acţionari al grupului Orange

    Revenirea la creştere are loc pe fondul dezvoltării înregistrate de serviciile de date mobile şi al abundenţei de oferte, se spune în raportul Orange, care este şi liderul pieţei de profil din România, cu peste 10 milioane de clienţi şi o cifră de afaceri de 4,6 mld. lei (1,03 mld. euro) anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira sterlină dă semne că începe să îşi revină

    După săptămâni de agitaţie politică, stabilitatea pare să revină în Marea Britanie, iar lira începe să câştige din nou teren.

    Valuta britanică se îndreaptă către cel mai lung şir de câştiguri din ultimele două luni înainte ca Theresa May să preia funcţia de prim ministru miercuri, sfârşind perioada de instabilitate care a marcat ţara după votul pentru Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coroana revine pe stema României. Iohannis a promulgat legea care modifică însemnele oficiale

    Coroana pe capul acvilei de aur din stema României va reveni în însemnele oficiale, preşedintele Klaus Iohannis promulgând luni proiectul de lege care obligă autorităţile publice să facă această modificare în stemele şi sigiile existente, până la data de 31 decembrie 2018.

    “Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede legea promulgată de şeful statului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiul Junglei revine pe marile ecrane

    Warner Bros. Pictures şi Village Roadshow Pictures prezintă aventura ”Legenda lui Tarzan“ care îl aduce pe Alexander Skarsgård, din 8 iulie pe marile ecrane, în rolul legendarului personaj creat de scriitorul Edgar Rice Burroughs.

    Au trecut mulţi ani de când cel cunoscut ca Tarzan a părăsit jungla africană şi şi-a asumat o nouă identitate ca Lordul Greystoke, John Clayton al III-lea. Trăieşte o viaţă liniştită şi luxoasă alături de soţia lui Jane (Margot Robbie), în momentul în care este rugat să revină în Congo drept emisar al Parlamentului pentru o tranzacţie comercială. Condus de lăcomie şi dorinţa de răzbunare, căpitanul belgian Leon Rom (Christoph Waltz) pune la cale un complot odios împotriva lui John, fără să ştie ce forţe este pe cale să dezlănţuie.

  • Unde preferă românii să-şi petreacă concediile de vară. Care este cea mai căutată destinaţie turistică

    Agenţiile de turism culeg roadele serviciilor oferite prin de early booking sau se bucură de nehotărâţii ce aleg last minute-uri. Activitatea lor este însă în toi; sezonul estival a început de două luni, iar majoritatea românilor şi-au făcut rezervări din timp pentru a putea profita de reduceri, mari diferenţe nu mai pot apărea în topul celor mai căutate destinaţii de vacanţă. O privire atentă asupra numărului total al celor mai vândute vacanţe, Grecia învinge şi anul acesta. Vine din urmă Turcia, însă evenimentele recente au dus la scăderea atractivităţii acestei destinaţii din motive de siguranţă. Bulgaria a urcat mult, miza căzând în principal pe preţurile mici, şi, în cele din urmă, litoralul românesc, cu clienţii săi fideli.

    După spusele tour operatorilor, destinaţiile străine rămân în topul preferinţelor datorită raportului calitate/preţ, distanţei relativ mică faţă de România, serviciilor bune oferite de hotelieri şi, mai ales, numeroaselor atracţii turistice. Spre exemplu, „Zakynthos are Laganas, staţiunea distracţiei, cu cea mai lungă plajă din insulă, dar şi multe plaje sălbatice, la care turiştii pot ajunge cu maşina sau scuterul sau atv-ul, precum şi alte staţiuni unde turiştii sunt introduşi în atmosfera grecească“, spune Maria Goicea, director de marketing al Cocktail Holidays. O altă destinaţie aflată la mare căutare este Corfu, „o insulă plină de verdeaţă, cu peisaje spectaculoase. Corfu Town atrage prin Cetatea Veche, o fortificaţie veneţiană, străduţele pavate şi înguste şi Canal d’Amour – canalul format într-o stâncă nisipoasă despre care legenda spune că îndrăgostiţii care îl trec înot rămân împreună totdeauna“, adaugă reprezentantul Cocktail Holidays. Pentru o vacanţă în Zakynthos sau Corfu, un turist plăteşte în medie 530 de euro, pachet ce include transpot charter, şapte nopţi de cazare, cu toate taxele incluse, spune Maria Goicea. „Turcia, Grecia, Spania, Bulgaria sunt destinaţii tradiţionale în alegerea vacanţei“, spune Daniela Toncu, director de vânzări la Happy Tour, iar bugetul mediu pentru pe care îl alocă românii pentru o vacanţă în străinătate este de aproximativ 500 de euro de persoană şi cuprinde transport şi pachete all inclusive la hotel de trei-cinci stele pentru şapte nopţi. Potrivit mai multor agenţii de turism, majoritatea românilor care au cumpărat excursii în străinătate vor sta la plajă vara aceasta în insulele greceşti, în staţiuni deja consacrate pentru concediile de vară, cum ar fi Creta, Rhodos, Zakynthos sau Corfu.

    O oarecare surprindere au avut unii reprezentanţi din turism observând o creştere bruscă a vânzărilor de pachete pentru litoralul românesc. „România este vedeta sezonului, cu creşteri de peste 50% faţă de anul 2015“, spune Lucia Morariu, director general al Eximtur, iar printre motivele enumerate de ea sunt: securitatea destinaţiei, creşterea unităţilor cu dotări superioare şi centre spa, numărul tot mai mare de centre spa şi agrement, ştranduri şi baze de tratament moderne construite în staţiuni specifice; în plus, 2016 este an electoral, iar românii călătoresc mai puţin pe destinaţii externe în astfel de ani. Pe lângă litoral, românii au mai ales de la Eximtur destinaţii locale precum Băile Felix, Sovata, Herculane, Călimăneşti-Căciulata, Vatra Dornei sau Sinaia. Pentru un concediu la Marea Neagră pe litoralul românesc, turiştii plătesc în medie 167 de euro, spune Lucia Morariu. România a fost una dintre cele mai bine vândute destinaţii şi de Accent Travel & Events, cu preţuri medii pe pachete de 600-800 de euro, în funcţie de sezonalitate, explică Mădălin Măncilă, marketing & development director al companiei. „Profilul turistului român este în mare parte unul conservator, astfel că sunt puţine destinaţii noi care să atragă atenţia“, motivează el alegerile clienţilor. „Noi încercăm să dezvoltăm şi să recomandăm destinaţii pe care turiştii să le privească ca opţiuni reale la cele clasice, însă pentru asta este nevoie de timp şi marketing“, spune Mădălin Măncilă; litoralul românesc păstrează primele locuri în vânzările de vacanţe pentru Accent Travel & Events. „România a cunoscut o creştere în alegerea turiştilor români cu 30% şi datorită voucherelor de vacanţă“, explică şi Daniela Toncu, director de vânzări al Happy Tour.

    În vara acestui an, Bulgaria se menţine în cărţi pentru concediile multor români în vara acestui an: „creşte datorită preţurilor bune“, spune Lucia Morariu. În cazul Eximtur, în rândul celor mai căutate ţări pentru concediile din 2016 se află Spania şi Italia, despre care reprezentanta companiei spune că înregistrează cereri mai multe graţie calităţii ofertei, dar, comparativ cu destinaţiile „conservatoare“, au preţuri mai piperate. În plus, „Italia duce lipsă de pachete charter pe timpul verii“, adaugă Morariu. O locaţie solicitată mult în Spania este, de câţiva ani, Tenerife – numită şi „Insula primăverii veşnice“ – una dintre puţinele destinaţii europene unde se poate face plajă tot timpul anului.

    Bugetele clienţilor sunt variate şi, după cum spune Mădălin Măncilă, marketing & development director la Accent Travel & Events, nu există o destinaţie anume ieftină sau scumpă, ci „diferenţa de tarif este dată de serviciile pentru care optează turistul. Indiferent de destinaţie, un pachet poate costa de la câteva sute de euro la câteva mii pentru şapte nopţi“. Aşadar, agenţiile se pliază pe bugetul alocat de turist şi încearcă să împace şi capra, şi varza – în funcţie de preferinţa clientului pentru destinaţie, să îi ofere variante direct proporţionale cu bugetul. Majoritatea concediilor în străinătate includ în ofertă transport cu avion cursă charter, transfer aeroport-hotel şi retur, cu toate taxele incluse, şi diverse tipuri de mese (mic dejun, demipensiune sau all-inclusive). Unele agenţii adaugă la pachetul de vacanţă şi asigurare medicală şi storno. Cu titlu de exemplu, cea mai scumpă destinaţie Happy Tour din vara aceasta este un sejur de 14 nopţi în Turcia, la un resort de cinci stele, pentru care turiştii, doi adulţi şi doi copii, au cheltuit aproximativ 80.000 de euro, spune Daniela Toncu, director de vânzări la Happy Tour. Cea mai ieftină vacanţă, la aceeaşi agenţie, a costat aproximativ 99 de lei, pentru un adult, care a dorit o noapte de cazare în România, cu toate mesele incluse şi bilet la concertul trupei Vunk, adaugă ea. Fenomenul early booking capătă proporţii tot mai însemnate de la an la an, spun reprezentanţii agenţiilor de turism, care au început să vândă oferte pentru vara acesta încă din toamna lui 2015.  Lucru care „ne arată foarte limpede faptul că turiştii români sunt din ce în ce mai atenţi la optimizarea bugetului de călătorie“, spune Mădălin Măncilă.

    Cât despre anul viitor, preferinţele sunt predictibile, consideră reprezentanţii agenţiilor, care se bazează pe acelaşi conservatorism al consumatorului. Se simte şi o doză de optimism vizavi de creşterea interesului pentru alegerile mai exotice. „Rămâne de văzut ce destinaţii noi vor apărea pe harta industriei de turism. Cu siguranţă însă ne vom baza pe cele clasice“, spune Mădălin Măncilă. Şi Maria Goicea consideră că „în trend rămân Grecia, Spania şi Turcia, dar suntem optimişti, credem că va creşte cererea pentru Portugalia şi Croaţia“. Cu o notă şi mai optimistă încheie Lucia Morariu, CEO al Eximtur, care afirmă: „Vor creşte mai mult solicitările pentru destinaţii externe, îndeosebi pentru croaziere, destinaţii exotice, circuite“. Rămâne de văzut dacă românii vor deveni mai puţin conservatori până la anul; acum, deciziile lor sunt deja luate.

  • Unul dintre cele mai consumate alimente de pe planeta este pe cale de disparitie

    Revenirea preţului petrolului în ultimele luni face o victimă colaterală neaşteptată, zahărul. Asta deoarece în momentul de faţă pentru procesatorii brazilieni de trestie de zahăr este mai profitabil producerea de etanol în loc de zahăr, potrivit Bloomberg.

    Un exemplu dat de publicaţia americană este Usina Batatais SA, un procesator de trestie de zahăr din Sao Paulo, care a decis să dedice o mare parte din recolata de trestie de zahăr pentru a produce etanol, ca urmare a creşterii marjelor de profit la etanol. În acest timp proucţia de zahăr brut a rămas aceeaşi.

    În aceeaşi situaţie se află şi alte companii de pe teritoriul Braziliei, cel mai mare producător şi exportator de zahăr din lume. Această situaţie ar putea exacerba deficitul de zahăr existent, după ce recoltele din India şi Thailanda, al doilea exportator mondial, au fost afectate de secetă.

    “Marjele de profit la etanol au fost bune iar acest lucru a redirecţionat mai mult zahăr spre industria etanolului. Dacă te uiţi la producţia mondială de zahăr, zona de centru-sud a Braziliei este singurul punct strălucitor în ceea ce priveşte producţia mondială”, a declarat Arlan Suderman, economist şef la INTL FCStone Financial.

    Preţurile la zahăr brut au crescut cu 23% în acest an până la 18,79 cenţi livra la Bursa ICE Futures U.S. din New York. Cel mai ridicat nivel de după data de 23 iunie 2014.

    Atât analiştii, cât şi traderii se aşteaptă la noi creşteri de preţuri. Cotaţiile futures ar putea ajunge la 19,9 cenţi livra până la finele anului, potrivit estimărilor analiştilor.

    “Problemele cu privire la vreme şi deficitul de aprovizionare vor ţine piaţa într-o tendinţă crescătoare”, a declarat Donald Selkin, analist la National Securities Corp.

    Preţurile au crescut constant în ultimiele patru luni din cauza secetei din India şi Thailanda, iar potrivit  Citigroup, exporturile din America Latină nu vor fi suficiente pentru a echilibra piaţa mondială.

     

     

     

     

     

     

  • Soros a revenit. Decizia temutului investitor care profeţeşte o nouă criză

    După un lung hiat al activităţii, George Soros s-a întors în jocul tranzacţionării, ademenit de oportunităţile de profit din ceea ce el întrevede a fi o nouă criză economică în viitorul apropiat, scrie Wall Street Journal.

    Soros Fund Management, care gestionează 30 de miliarde de dolari pentru Soros şi familia sa, a vândut acţiuni şi a cumpărat aur şi acţiuni ale companiilor din exploatarea de aur, anticipând slăbiciuni în mai multe pieţe. Investitorii deseori au văzut aurul ca un refugiu în vreme de criză.

  • Piaţa de modă a primit zece nume noi în 2016. Revenirea consumului îi încurajează pe retailerii străini să testeze o piaţă de 16 mld. lei

    Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţăminte şi echipamente sportive, evaluată la circa 16 mld. lei, a primit de la începutul acestui an zece nume noi. Astfel, atât grupuri deja existente şi-au întărit portofoliile cu branduri noi, cât şi mărci noi au ales să deschidă primele unităţi din România.

    Decizia vine în contextul în care românii alocă circa 4% pe haine şi pantofi, cea mai mare pondere din regiune, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe modă. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă. Situaţia este similară şi dacă alegem să comparăm România cu Polonia, Cehia sau Ungaria.

    „Deşi nivelul salarial este în continuare cu mult sub media ţărilor din Occident, ţara noastră rămâne unul dintre punctele de atracţie pentru investitorii din acest domeniu, în special datorită apetitului deja demonstrat al românilor pentru fashion“, spunea recent Alina Bistreanu (31 de ani), director general al operaţiunilor din România ale polonezilor de la LPP, un grup cu cinci branduri şi afaceri estimate la 26 mil. euro în acest an la o reţea de 40 de magazine.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Vodafone România a raportat afaceri în creştere cu 6% în 2015

    Cifra de afaceri a Vodafone România, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a crescut cu 6% la 3,330 miliarde de lei (749,3 mil. euro), potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului finanţelor publice.

    Profitul net al companiei a revenit pe creştere după declinul abrupt din anul precedent, înregistrând un avans de 14% la 180,6 milioane de lei, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul a doi ani de mandat

    În doi ani, de când Ravinder Takkar a preluat funcţia de conducere a Vodafone România, numărul de clienţi a crescut cu aproape un milion, compania are cu peste 1,2 milioane smartphone-uri mai mult în bază, iar reţeaua are cu 50% mai multe site-uri. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro. În plus, compania a încheiat patru trimestre consecutive de plusuri, ceea ce arată clar revenirea, spune Ravinder Takkar. Aceste rezultate stau la baza aprobărilor primite pentru bugetul de investiţii de anul acesta, despre care CEO-ul Vodafone România spune că este şi mai mare decât anul trecut.

    Inspirat de obiceiul lui David Letterman de a face seară de seară în show-ul său un „top zece“, CEO-ul Vodafone România şi-a structurat în două liste distincte realizările mandatului său. Pe de o parte cifrele concrete, aşa cum le prezintă şi şefului său. „Ei bine, putem vorbi despre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat, aşa cum îi povestesc şefului meu, când mă întreabă: «Ce ai făcut?» Mai este o listă cu câteva lucruri care mi se par importante şi interesante“, spune executivul, cu un discurs bine structurat, pe care nu îl descumpăneşte nicio întrebare şi ascultă cu atenţie.

    Punctul de plecare în strategia cu care Takkar şi-a început mandatul în România se referea la câţiva piloni, aminteşte el: adopţia pe scară cât mai largă a telefoanelor inteligente şi creşterea traficului de date, focus pe clienţii serviciilor de business dar şi pe servicii noi, ca M-Pesa, serviciul de transfer de bani lansat cu puţin timp înainte de venirea sa. „Pe parcursul a doi ani am lucrat pe aceşti piloni iar rezultatele se leagă de strategie.“ Filiala locală a Vodafone a încheiat la finalul lui martie patru trimestre de creştere consecutivă, ceea ce arată clar revenirea pe plus, arată Ravinder Takkar. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro, iar în primele trei luni din 2016 veniturile din servicii au avansat cu aproape 8%, ceea ce înseamnă cel mai alert ritm de creştere a veniturilor din servicii din ultimii opt ani şi cea mai ridicată rată de creştere a Vodafone Group la nivel european. „Cred că toată lumea este de acord cu faptul că în orice afacere clienţii sunt importanţi, iar noi avem cu aproape 1 milion mai mulţi clienţi noi, faţă de acum doi ani“; la 31 martie 2016, compania avea 9.120.145 de clienţi, dintre care 8.461.054 utilizatori ai serviciilor mobile. Îşi aminteşte că la momentul venirii sale piaţa era deja saturată, iar „unii dintre competitorii noştri anunţau că numărul lor de clienţi este în scădere, astfel încât faptul că noi am crescut mi se pare o mare realizare“. Vodafone avea în 2013 puţin peste 8 milioane de clienţi, iar 2010 a fost anul în care compania a avut cei mai mulţi consumatori: 9,73 milioane.

    „O altă linie importantă a strategiei creionată în urmă cu doi ani se referă la penetrarea telefoanelor inteligente şi creşterea folosirii acestora. Am crescut numărul de clienţi cu smartphone-uri cu peste 1,2 milioane faţă de acum doi ani. Nu este vorba doar de telefoane cumpărate de la noi, pentru că nu suntem în domeniul vânzării de terminale, ci de telecomunicaţii; dacă vrei să cumperi de la altcineva, nu contează foarte mult pentru noi“, continuă bilanţul CEO-ului Vodafone România.

    O altă direcţie a strategiei urmărită de Takkar a vizat serviciile 4G; „în urmă cu doi ani aceste servicii erau la început, iar acum avem mai mult cu mai bine de 1,1 milioane de clienţi“. Acest aspect este cu atât mai important, povesteşte el, deoarece clienţii serviciilor 4G sunt, de regulă, cei care au cel mai ridicat trafic de date şi care călătoresc mult; pe parcursul ultimilor doi ani, „am adăugat 85 de noi ţări în cadrul acordului nostru de 4G Roaming pentru cei care merg în străinătate, aşadar amprenta noastră la nivel global este foarte mare“.

    În cadrul bilanţului a doi ani de mandat, unul dintre subiecte este creşterea traficului cu mai mult de 100% şi, adaugă reprezentantul operatorului de comunicaţii, nici traficul de voce nu bate pasul pe loc, ci este în creştere cu 10% faţă de 2014.

    Dar poate cel mai spectaculos subiect al discuţiei legate de bilanţul a doi ani de mandat este creşterea numărului de relee. „Despre acest subiect nu prea vorbim decât în cadrul organizaţiei, dar a fost o călătorie fenomenală care a dus la creşterea numărului de site-uri pe parcursul ultimilor doi ani cu 50% faţă de momentul în care am început mandatul. Nu este doar o vorba de a adăuga tehnologie sau a creşte traficul de date sau voce, vorbim despre creşterea numărului de site-uri, despre acoperire şi creşterea capacităţii de a purta traficul de date sau voce“. Şeful Vodafone nu a spus nimic despe numărul concret de site-uri pe care le are acum compania şi despre nivelul cheltuielilor a spus doar că „este vorba de investiţii masive. Durează mult, este complicat şi înseamnă multă muncă“. Totuşi, el a precizat că în urmă cu doi ani Vodafone România a avut unul dintre cele mai mari bugete de investiţii în reţea, comparativ cu alte filiale ale grupului, ca parte a programului Spring; în 2013, compania a anunţat că suplimentează bugetul de investiţii pentru România cu 45 de milioane de lire sterline, în cadrul acestui proiect. „Anul trecut am crescut bugetul de investiţii pentru reţea şi am cheltuit şi mai mult. Şi în 2016 vom mări din nou investiţia în reţea faţă de anul trecut – este o sumă pe care sigur nu am mai investit-o în reţea de mulţi, mulţi ani, din perioada Connex.“