Tag: reprezentanti
-
Cea mai bună lucrare a lui Nicolae Grigorescu, scoasă la licitaţie în România
Pe 24 mai va avea loc la sediul casei de licitaţii Goldart din Bucureşti, Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1, o licitaţie în cadrul căreia vor fi puse în vânzare 93 de opere de artă cu o valoare de pornire ce depăşeşte 350.000 de euro. Protagonista licitaţiei este lucrarea “Nimfa dormind” de Nicolae Grigorescu, operă ce poate marca un nou record pe piaţa locală de artă. Preţul de pornire al acesteia este de 220.000 de euro.“Din perspectiva investiţiei, “Nimfă dormind” este cea mai bună lucrare Nicolae Grigorescu tranzacţionată din 2010 până azi. Prezenţa operei în orice colecţie creşte valoarea colecţiei cu 30%. Această lucrare are toate atuurile să fie adjudecată în marja de 330.000-370.000 de euro, adică, 5% din valoarea recordului stabilit de o lucrare de Adrian Gheorghe, “Nickelodeon”, tranzacţionată la Londra în octombrie 2016 pentru suma de 7,1 milioane lire sterline.” a declarat Cristian Anghel, director executiv Goldart.Spre deosebire de lucrări ca “Ţărăncuţe (De la fântână)” sau “Ţărăncuţă odihnindu-se” ce se înscriu în curentul tradiţionalist de la începutul secolului al XX-lea sau extrem de frecventele lucrări ce au ca motiv central ”Carul cu boi”, destinate publicului larg iubitor al lumii satului, “Nimfă dormind” este un vîrf al creaţiei grigoresciene cu influenţe stilistice europene. Tema femeii între flori, a nimfei în mijlocul pădurii în care este zeită, este una specific simbolistă, de largă circulaţie în jurul anului 1900. Expusă până în prezent la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», lucrarea poate fi admirată până la licitaţie în cadrul galeriei de la sediul Goldart.Licitaţia va cuprinde şi alte lucrări de referinţă precum Odihnă – Ion Theodorescu Sion, Scenă biblică – Eustaţiu Stoenescu, Margine de pădure – Ion Andreescu, Nud în interior şi Natură statică cu fructe – Petre Iorgulescu Yor, Femeie cu voal spaniol – Samuel Mützner, Dalila – Marcel Guguianu şi Memento mori – Sabin Bălasa.Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În cei peste 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil. Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016. Începând din decembrie 2016, casa de licitaţii Goldart şi-a extins serviciile şi curpinde un nou produs de investiţii – vânzările private cu randament garantat de 15%, la 3 ani.Goldart lansează bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi şi opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate aparţin unor artişti contemporani. -
ING sparge toate recordurile. Anunţul făcut astăzi de bancă
Costurile de risc s-au majorat, ajungând la 27 milioane de lei, de la 19 milioane de lei raportate în primele trei luni ale lui 2016, în urma creşterii volumului de credite. Rata creditelor neperformante continuă să rămână sub media pieţei şi, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, a scăzut cu 0,9 puncte procentuale, până la nivelul de 3,7%. Profitul brut atinge 120 milioane de lei, cu 22 milioane de lei mai mult faţă de finalul lunii martie 2016, datorită creşterii veniturilor (+52 milioane de lei), dar şi a unui bun control al costurilor operaţionale şi de risc.
Portofoliul de credite a ajuns 18,5 miliarde de lei la finalul lui martie 2017, o creştere de 28% pe parcursul ultimelor 12 luni. Principalii factori de creştere au fost creditele pentru persoane fizice şi companii mari. În cazul creditelor pentru persoane fizice, trendul pozitiv s-a resimţit şi în primele trei luni ale lui 2017, ducând ING la o cotă de piaţă în creditare de 8%, de la 6,3% în martie 2016. Creditele în RON au crescut cu 45% comparativ cu primul trimestru din 2016, apropiindu-se de nivelul de 13 miliarde RON. Portofoliul de credite este bine echilibrat între segmentele persoane fizice şi juridice. Împrumuturile pentru IMM-uri au crescut cu 33%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Fondurile atrase de la clienţi au ajuns la 23 miliarde RON, cu 20% mai mult faţă de martie 2016, astfel încât ING a atins o cotă de piaţă de 8% pentru depozite, de la 7,3% în martie 2016.
„Începutul lui 2017 a continuat creşterea organică pe care ING a raportat-o şi în utimii ani, cu o cotă de piaţă care creşte constant atât în segmentul creditării, cât şi al depozitelor, cu un portofoliu bine echilibrat şi o atenţie sporită pe dezvoltarea serviciilor digitale şi pe inovaţie. Obiectivul nostru rămâne să construim banca digitală a viitorului. Astăzi, 30% dintre clienţii activi care folosesc servicii bancare digitale au ales ING, iar aceştia realizează 51% dintre tranzacţiile digitale bancare în România”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING Bank România.
În ultimele 12 luni, ING a atras mai mult de 125.000 noi clienţi activi, o creştere netă de 14% comparativ cu nivelul raportat în martie 2016. Numărul clienţilor care îşi încasează în prezent venituri recurente într-un cont ING a crescut cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând aproape 600.000 de persoane.
Adaptându-se constant la aşteptările clienţilor şi la stilului lor de viaţă, oferta ING CardComplet aduce mai mult confort şi mai multe beneficii – comisioane zero la retrageri de numerar, de la orice ATM, din orice loc din lume, pentru cei care îşi încasează salariul la ING şi care fac cel puţin o plată pe lună, cu cardul sau prin Home’Bank. Iar pentru a face mai uşoară utilizarea aplicaţiei ING Home’Bank pentru mobil, au fost lansate în 2017 opţiunea de a alege un nume de utilizator personalizat şi autentificarea prin amprentă digitală.
-
Câţi bani a făcut anul trecut lanţul românesc de restaurante care „se bate” cu giganţii McDonald’s şi KFC
Din cei 14 milioane de euro, 7,3 milioane de euro reprezintă cifra de afaceri a companiei francizoare, S.C Strong MND Corporation S.R.L. Potrivit reprezentanţilor companiei, 2016 a fost, până acum, cel mai bun an al reţelei Spartan, care a mai deschis un număr de 15 unităţi, dintre care 2 proprii şi 13 în sistem de franciză. Spartan a ajuns astfel anul trecut pe locul patru în clasamentul celor mai extinse lanţuri de restaurante de tip fast-food din România.
Investiţia necesară pentru a deveni francizat Spartan porneşte de la 80.000 de euro pentru unităţile din mall-uri şi poate ajunge la 150.000 de euro în cazul restaurantelor stradale. La aceste cheltuieli se mai adaugă şi taxa de franciză care este de 10.000 de euro, la care se adună o redevenţă lunară de 3% din încasări şi o contribuţie de 1% la bugetul de marketing al companiei francizoare.
Reţeaua Spartan a fost înfiinţată acum 4 ani, la Suceava, de antreprenorul Ştefan Mandachi, iar în momentul de faţă dispune de 32 de unităţi în Bucureşti şi 19 oraşe din România, fiind pe locul patru în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. În acest moment, în cadrul reţelei lucrează mai mult de 700 de persoane: peste 250 de oameni în restaurantele proprii şi restul în unităţile deţinute de francizaţi.
“2016 a fost un an extraordinar pentru noi, cel mai bun de la înfiinţarea companiei. Rezultatele financiare în creştere se datorează creşterii notorietăţii mărcii noastre, a încrederii clienţilor în calitatea gustului şi a experienţei Spartan şi deschiderii celor 15 unităţi noi”, a declarat Anişoara Bătăiosu, director heneral S.C Strong MND Corporation S.R.L, compania care deţine franciza Spartan.
În 2016, compania a deschis noi unităţi în patru centre comerciale din capitală: Mega Mall, ParkLake, Veranda şi Cora Pantelimon; 11 restaurante noi în ţară în: Baia Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Piteşti, Brăila, Craiova, Cluj-Napoca, Galaţi, Constanţa, Arad. De asemenea, în prima lună de funcţionare, unitatea Spartan situată în centrul comercial “Shopping City” din Piatra Neamţ, a reuşit să îşi depăşească toţi concurenţii din food-court în ceea ce priveşte valoarea încasărilor, cu 350.000 de lei înregistraţi în decembrie 2016. Numărul de angajaţi în restaurantele Spartan a ajuns la 220.
Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 32 de restaurante, dintre care 12 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa.
Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2016 este de 14 milioane de euro. În cele 12 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 250 de persoane, iar în total, în toate cele 32 de unităţi lucrează peste 700 de oameni.
-
Câţi bani a făcut anul trecut lanţul românesc de restaurante care „se bate” cu giganţii McDonald’s şi KFC
Din cei 14 milioane de euro, 7,3 milioane de euro reprezintă cifra de afaceri a companiei francizoare, S.C Strong MND Corporation S.R.L. Potrivit reprezentanţilor companiei, 2016 a fost, până acum, cel mai bun an al reţelei Spartan, care a mai deschis un număr de 15 unităţi, dintre care 2 proprii şi 13 în sistem de franciză. Spartan a ajuns astfel anul trecut pe locul patru în clasamentul celor mai extinse lanţuri de restaurante de tip fast-food din România.
Investiţia necesară pentru a deveni francizat Spartan porneşte de la 80.000 de euro pentru unităţile din mall-uri şi poate ajunge la 150.000 de euro în cazul restaurantelor stradale. La aceste cheltuieli se mai adaugă şi taxa de franciză care este de 10.000 de euro, la care se adună o redevenţă lunară de 3% din încasări şi o contribuţie de 1% la bugetul de marketing al companiei francizoare.
Reţeaua Spartan a fost înfiinţată acum 4 ani, la Suceava, de antreprenorul Ştefan Mandachi, iar în momentul de faţă dispune de 32 de unităţi în Bucureşti şi 19 oraşe din România, fiind pe locul patru în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. În acest moment, în cadrul reţelei lucrează mai mult de 700 de persoane: peste 250 de oameni în restaurantele proprii şi restul în unităţile deţinute de francizaţi.
“2016 a fost un an extraordinar pentru noi, cel mai bun de la înfiinţarea companiei. Rezultatele financiare în creştere se datorează creşterii notorietăţii mărcii noastre, a încrederii clienţilor în calitatea gustului şi a experienţei Spartan şi deschiderii celor 15 unităţi noi”, a declarat Anişoara Bătăiosu, director heneral S.C Strong MND Corporation S.R.L, compania care deţine franciza Spartan.
În 2016, compania a deschis noi unităţi în patru centre comerciale din capitală: Mega Mall, ParkLake, Veranda şi Cora Pantelimon; 11 restaurante noi în ţară în: Baia Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Piteşti, Brăila, Craiova, Cluj-Napoca, Galaţi, Constanţa, Arad. De asemenea, în prima lună de funcţionare, unitatea Spartan situată în centrul comercial “Shopping City” din Piatra Neamţ, a reuşit să îşi depăşească toţi concurenţii din food-court în ceea ce priveşte valoarea încasărilor, cu 350.000 de lei înregistraţi în decembrie 2016. Numărul de angajaţi în restaurantele Spartan a ajuns la 220.
Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 32 de restaurante, dintre care 12 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa.
Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2016 este de 14 milioane de euro. În cele 12 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 250 de persoane, iar în total, în toate cele 32 de unităţi lucrează peste 700 de oameni.
-
Care sunt locurile în care au petrecut cei mai mulţi români de 1 mai pe litoral
Comenzile din această perioadă au avut o rată de acceptare de 75%, iar cele mai populare locaţii au fost Loft, Sunwaves şi complexele rezidenţiale din Năvodari şi Mamaia Sat.
Potrivit reprezentanţilor companiei, în prezent, aplicaţia Clever Taxi are cel mai mare număr de şoferi disponibili şi poate fi folosită în peste 20 de oraşe din România. Cele mai mari sunt Bucureşti, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Braşov, Ploieşti, Galaţi şi Sibiu. Clever Taxi este prima şi singura aplicaţie de e-hailing dezvoltată în România. Aceasta permite plata curselor de taxi cash, dar şi direct prin aplicaţie, prin card bancar. De asemenea, aplicaţia permite şi plata prin SMS.
Clever Taxi are peste 600.000 de utilizatori şi peste 40 de milioane de curse făcute de la lansare, octombrie 2012.
-
Cum arată noul sediu OLX şi ce trebuie să faci pentru a lucra aici – GALERIE FOTO
În spaţiul de 900 mp lucrează 65 de angajaţi, cu 40% mai mulţi faţă de anul trecut, în departamente precum marketing, vânzări, advertising, moderare şi customer support sau financiar.
Noul sediu OLX Group vine în contextul creşterii accelerate ale companiei din ultimii doi ani. În 2016, compania a scos pe piaţă peste 25 de locuri de muncă, dintre care 15 au acoperit arii noi de specializare. Pentru perioada de început a anului 2017, OLX Group îşi propune să recruteze 6 specialişti noi pe pozitiile de consultant de vânzări (Storia.ro), specialist suport clienţi (OLX), moderator de anunţuri (OLX), manager zonal de vânzări (Autovit.ro) şi graphic designer pentru toate cele trei branduri.
Potrivit reprezentanţilor companiei, proiectul de amenajare a pus accent pe facilitarea colaborării dintre colegi, prin crearea de locuri de întâlnire formale şi informale, dar şi pe organizarea unor zone de relaxare, precum sala de jocuri, în care membrii echipei OLX Group să se poată detaşa, chiar şi pentru câteva minute, de activitatea de la birou.
„Un principiu la care ţinem în toate birourile noastre globale este asigurarea unui grad ridicat de confort, în spaţii care reflectă identitatea noastră. Având în vedere creşterea de anul trecut, biroul anterior devenise neîncăpător şi am folosit această oportunitate pentru a construi de la zero un spaţiu în care să ne simţim ca acasă şi care să permită extinderea activităţii în viitor. Am ales ca zonă centrul Bucureştiului, întrucât este uşor accesibil, atât pentru majoritatea colegilor, cât şi pentru colaboratorii noştri externi.”, menţionează Victor Preda, HR Manager OLX Group România.
Planurile pentru următorul an se concentrează pe consolidarea şi dezvoltarea echipei, atât prin programe de training susţinute de parteneri externi, cât şi prin accesul la platforme online de cursuri ale grupului. “Membrii echipei OLX Group au parte de un pachet de beneficii flexibil, pe care îl pot distribui către tipul de activitate ce reflectă cel mai bine interesele proprii, fie că vorbim de cursuri sau de activităţi extra-work. Totodată, aceştia au parte de acces gratuit la o platformă de e-learning care acoperă majoritatea ariilor de interes, de la sales până la data science, iar de câteva ori pe an participă la cursuri specializate şi întâlniri internaţionale, astfel încât să poată învăţa şi împărtăşi din experienţele profesionale ale colegilor din alte ţări din grup.”, continuă Victor Preda. La nivel internaţional, grupul OLX este prezent în 48 de ţări şi are peste 4.000 de angajaţi.
Mai multe fotografii în galeria foto
-
Comisia juridică din Senat a dat aviz favorabil proiectului de Lege privind salarizarea unitară
Pentru aviz favorabil au votat şase senatori PSD-ALDE, iar patru, de la PNL şi USR, au votat împotrivă.
Senatorul liberal Daniel Fenechiu a anunţat că PNL nu va vota pentru un aviz favorabil, întrucât în lege nu există un studiu al impactului bugetar.
”Poziţia grupului parlamentar PNL este aceea că nu putem aviza proiectul în lipsa studiului de impact. Din punctul acesta de vedere, ar fi o avizare în orb. Motiv pentru care luaţi act că senatorii din Comisia juridică ai PNL se vor opune avizării pozitive”, a spus Fenechiu, în şedinţa Comisiei juridice a Senatului.
O poziţie similară a avut şi senatorul George Dircă (USR), care a apreciat că legea salarizării nu este sustenabilă pe termen lung.
-
Un executiv român a primit pentru prima data o funcţie regională la Willis Towers Watson
În acest nou rol, Anca Moldovan va fi responsabilă pentru gestionarea şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri şi creşterea portofoliului de clienţi ai companiei. Potrivit reprezentanţilor companiei, este pentru prima dată când un coleg al biroului din România are o poziţie regională în cadrul Willis Towers Watson.
Lider health & benefits şi pentru România, Anca Moldovan are o experienţă de 17 ani în brokeraj, fiind implicată în proiecte pentru retenţia angajaţilor clienţilor, precum şi adaptarea şi implementarea proiectelor de beneficii angajaţi în Gras Savoye Romania, acum Willis Towers Watson Romania. Anca Moldovan s-a alăturat companiei în 2006, acumulând experienţă în lucrul cu clienţii. Cea mai recentă funcţie a ei este cea de Head of Health & Benefits, unde conduce operaţiunile pentru a creşte cota de piaţă a asigurărilor de viaţă şi sănătate în România.
Potrivit reprezentanţilor companiei, noua funcţie o va aduce chiar în mijlocul strategiei regionale a departamentului de Health & Benefits, fiind responsabilă pentru înţelegerea pieţei regionale şi a celor individuale, coordonarea activităţii în interiorul regiunii şi crearea unei comunităţi de experţi în domeniul beneficiilor pentru angajaţi.
Regiunea Europa Centrală şi de Est cuprinde Ungaria, Cehia, Grecia, Serbia, Croaţia, Ucraina, Georgia, Slovacia, Kazakstan şi România. Ca parte a noii sale poziţii, Anca va rămâne şi Head of Employee Benefits Department România.
Willis Towers Watson este un lider mondial în domeniul consultanţei, al brokerajului şi al soluţiilor care îi ajută pe clienţii din întreaga lume să transforme riscul într-o cale de dezvoltare. Willis Towers Watson şi-a început activitatea în 1828 şi are 40 000 de angajaţi în peste 140 de ţări.
-
Cum arată noul sediu OLX şi ce trebuie să faci pentru a lucra aici – GALERIE FOTO
În spaţiul de 900 mp lucrează 65 de angajaţi, cu 40% mai mulţi faţă de anul trecut, în departamente precum marketing, vânzări, advertising, moderare şi customer support sau financiar.
Noul sediu OLX Group vine în contextul creşterii accelerate ale companiei din ultimii doi ani. În 2016, compania a scos pe piaţă peste 25 de locuri de muncă, dintre care 15 au acoperit arii noi de specializare. Pentru perioada de început a anului 2017, OLX Group îşi propune să recruteze 6 specialişti noi pe pozitiile de consultant de vânzări (Storia.ro), specialist suport clienţi (OLX), moderator de anunţuri (OLX), manager zonal de vânzări (Autovit.ro) şi graphic designer pentru toate cele trei branduri.
Potrivit reprezentanţilor companiei, proiectul de amenajare a pus accent pe facilitarea colaborării dintre colegi, prin crearea de locuri de întâlnire formale şi informale, dar şi pe organizarea unor zone de relaxare, precum sala de jocuri, în care membrii echipei OLX Group să se poată detaşa, chiar şi pentru câteva minute, de activitatea de la birou.
„Un principiu la care ţinem în toate birourile noastre globale este asigurarea unui grad ridicat de confort, în spaţii care reflectă identitatea noastră. Având în vedere creşterea de anul trecut, biroul anterior devenise neîncăpător şi am folosit această oportunitate pentru a construi de la zero un spaţiu în care să ne simţim ca acasă şi care să permită extinderea activităţii în viitor. Am ales ca zonă centrul Bucureştiului, întrucât este uşor accesibil, atât pentru majoritatea colegilor, cât şi pentru colaboratorii noştri externi.”, menţionează Victor Preda, HR Manager OLX Group România.
Planurile pentru următorul an se concentrează pe consolidarea şi dezvoltarea echipei, atât prin programe de training susţinute de parteneri externi, cât şi prin accesul la platforme online de cursuri ale grupului. “Membrii echipei OLX Group au parte de un pachet de beneficii flexibil, pe care îl pot distribui către tipul de activitate ce reflectă cel mai bine interesele proprii, fie că vorbim de cursuri sau de activităţi extra-work. Totodată, aceştia au parte de acces gratuit la o platformă de e-learning care acoperă majoritatea ariilor de interes, de la sales până la data science, iar de câteva ori pe an participă la cursuri specializate şi întâlniri internaţionale, astfel încât să poată învăţa şi împărtăşi din experienţele profesionale ale colegilor din alte ţări din grup.”, continuă Victor Preda. La nivel internaţional, grupul OLX este prezent în 48 de ţări şi are peste 4.000 de angajaţi.
Mai multe fotografii în galeria foto
-
Eurovision:Ilinca şi Alex Florea, reprezentanţii României, s-au calificat în marea finală de sâmbătă
18 melodii au concurat joi, în cea de-a doua semifinala Eurovision, pentru a ajunge în marea finală a concursului muzical european, ce va avea loc sâmbătă, 13 mai: Serbia, Austria, Macedonia, Malta, România, Olanda, Ungaria, Danemarca, Irlanda, San Marino, Croaţia, Norvegia, Elveţia, Belarus, Bulgaria, Lituania, Estonia, Israel.
Fanii din cele 18 ţări repartizate în a doua semifinală şi cei din Ucraina, Franţa şi Germania au decis, alături de juriile de specialitate, melodiile care au ajuns în Marea Finală.
Alături de cele 10 ţări selectate joi, în Marea Finală a concursului, ce va avea loc pe 13 mai, vor mai merge suedezul Robin Bengtsson – I Can’t Go On; reprezentantul Australiei Isaiah – Don’t Come Easy; Belgia: Blanche – City Lights; Azerbaidjan: Dihaj – Skeletons; Portugalia: Salvador Sobral – Amar Pelos Dois; Grecia: Demy – This Is Love; Moldova: Sunstroke Project – Hey Mamma; Cipru: Hovig – Gravity; Armenia: Artsvik – Fly With Me; Polonia – Kasia Moś – Flashlight.