Mai concret, Reichenbach va coordona realizarea a ceea ce FMI şi UE cer Greciei – accelerarea privatizării, restructurarea sistemului fiscal, deschiderea pieţei muncii, restructurarea pieţei de energie şi a sistemului sanitar.
Reichenbach este considerat de grecii revoltaţi un simbol al distrugerii suveranităţii ţării lor: presa elenă l-a poreclit, cu o aluzie la regimul nazist, “Al Treilea Reichenbach”, iar pe YouTube a apărut inclusiv un clip în care mai mulţi protestatari incendiază un steag german.
În urmă cu câteva zile, surse de la vârful UE au declarat agenţiei Reuters că unele dintre ţările zonei euro (Germania, Olanda, Austria şi Finlanda) vor ca echipa condusă de Reichenbach să primească atribuţii suplimentare mult mai mari de coordonare a privatizărilor din Grecia şi a reformei din sectorul public. Propunerea, respinsă de oficialii UE, care o consideră o ştirbire evidentă a suveranităţii Greciei, avea ca scop să le ofere creditorilor Greciei garanţii suplimentare că ţara va face rost de bani suficient de repede pentru a-şi putea plăti datoriile şi a se împrumuta mai departe.
Întârzierile, cuprinse între trei şi cinci ore, au afectat decolarea a 31 de zboruri internaţionale şi interne, a declarat un reprezentant al biroului de presă de la aeroportul internaţional Eleftherios Venizelos. Întârzieri similare au fost înregistrate şi pe aeroportul Heraklion din insula Creta şi cel din Rhodos. “Aplicăm cu stricteţe reglementările privind traficul aerian, fără a face eforturi suplimentare în zilele cu trafic intens, cum este duminica” , a declarat Oydsseas Marietos, preşedintele sindicatului controlorilor de trafic aerian. “Nu este vorba nici despre grevă, nici despre zel excesiv, ci despre un protest faţă de reducerile salariale şi şomajul parţial pe care le are în vedere guvernul pentru noi şi pentru toţi funcţionarii publici”, a adăugat el.
Saber, un artist graffiti, a angajat nişte specialişti în publicitate aeriană care să scrie pe cerul Los Angelesului mesaje de protest pentru lipsa de apreciere a autorităţilor pentru creaţiile artiştilor stradali, manifestată în campania de înlăturare a picturilor murale realizate de aceştia în metropola americană, altădată plină de asemenea opere.
Saber a optat pentru această metodă de protest pentru a fi sigur că mesajul său va fi uşor de văzut şi nu va putea fi şters imediat de autorităţi.
Manifestaţia a fost organizată de Uniunea Naţională Bulgară, formaţiune politică de extremă dreapta, iar la ea au luat parte circa 1.500 de persoane. Ei s-au exprimat în favoarea unui protest paşnic, cu excluderea persoanelor în stare de ebrietate şi a lozincilor rasiste.
Conflictele cu substrat rasist din Bulgaria începute în urmă cu două săptămâni au continuat şi ameninţă să devină o problemă naţională. Doi etnici romi au fost răniţi în cadrul unor ciocniri între locuitori din oraşul Blagoevgrad şi un grup de capete rase, după ce participanţii la ceea ce fusese anunţat drept un marş paşnic au atacat doi romi care treceau prin apropierea lor.
Poliţia a arestat circa 300 de persoane în ultimele două săptămâni, ca urmare a violenţelor care au izbucnit în nouă oraşe bulgare – capitala Sofia şi Varna, Veliko Târnovo, Asenovgrad, Montana, Pleven, Plovdiv, Ruse şi Sliven – după accidentarea mortată a unui tânăr de 19 ani de către un bărbat de etnie romă. Autorul accidentului era un apropiat al unui interlop cunoscut din Katuniţa, pe nume Kiril Raşkov, poreclit “ţarul Kiro”, care a fost ulterior arestat, fiind suspectat că ar fi comandat uciderea tânărului.
Miercuri seara, manifestanţii taberei laice şi pelerinii participanţi la Zilele Mondiale ale Tineretului s-au confruntat în această piaţă, loc simbolic al manifestaţiilor “indignaţilor” în ultimele luni. În cursul serii s-au produs incidente între poliţişti şi manifestanţii împotriva Papei, soldate cu 11 răniţi. Joi, aproximativ 150 de manifestanţi s-au reunit din nou în Puerta del Sol. Circa 100 de poliţişti cu 20 de camionete au fost trimişi la faţa locului, ţinând astfel la distanţă grupurile de pelerini. După ce le-a cerut manifestanţilor să se disperseze şi în timp ce aceştia de îndepărtau pe străzile vecine, poliţiţii au lovit cu bastoanele unii manifestanţi, dintre care unii au căzut pe jos.
Studenţi din ţări ca China, Nigeria, România şi Ucraina au venit în Statele Unite printr-un program înfiinţat de Departamentul de Stat care le permite să lucreze timp de două luni şi apoi să călătorească în Statele Unite. Ei susţin că se aşteptau să îşi exerseze engleza, să facă ceva bani şi să afle cum este viaţa în Statele Unite.
Aproximativ 400 de studenţi au fost trimişi să muncească la ridicat cutii grele şi împachetat dulciuri Reese, Kit-Kats şi Almond Joys la o linie de producţie rapidă, mulţi dintre ei fiind nevoiţi să facă ture de noapte. După deducerea taxelor asociate programului şi pentru chirie, stundeţii susţin că mulţi dintre ei nu câştigă nici pe departe suficienţi bani pentru a-şi acoperi cheltuielile efectuate în ţările de origine pentru obţinerea vizelor.
Ciocnirile au izbucnit între poliţişti şi manifestanţii împotriva Papei după ce forţele de ordine au reţinut un manifestant care încerca să le atace cu sticle. Spre sfârşitul serii, scutierii au îndepărtat din Puerta del Sol şi ultimii manifestanţi, luând poziţii în mai multe zone din piaţă. Şase persoane au fost arestate şi doi poliţişti au fost răniţi, potrivit presei.
Sute de pelerini care participă la Zilele Mondiale ale Tineretului şi care urmează să se întâlnească joi cu Papa Benedict al XVI-lea, au întâmpinat manifestanţii prolaicitate cu strigăte ca “Trăiască Papa!”, “Acest tineret este al Papei”. Alţii cântau “Aleluia”, rugându-se şi bucurându-se de muzică.
Ceilalti arestati sunt patru greci, doi francezi si un german,
carora li se adauga inca cinci persoane retinute si ulterior
eliberate. Politia a intervenit la primele ore ale diminetii,
urmand ordinului de eliberare a pietei dat de procurorul general
Eleni Raikou si promisiunilor primarului Atenei, Giorgios Kaminis,
de a restabili traficul in zona si a “restabili imaginea
deteriorata a capitalei in ochii turistilor”, conform
Kathimerini.
Demonstratiile care au loc in Piata Syntagma contra programului de
austeritate al Guvernului, incepand din luna mai, i-au indepartat
pe turisti de centrul capitalei si au cauzat daune peisajului
urban, considera oficialii, iar “camparea intr-un spatiu public nu
este un drept constitutional”, a apreciat primarul Kaminis.
AFP citeaza un comunicat al politiei, conform caruia “diverse
obiecte care poluau si degradau mediul au fost inlaturate din piata
cu ajutorul a mai mult de 25 de camioane”. Inlaturarea corturilor
stationate in piata a avut loc fara incidente, insa protestatarii
au declarat agentiei ca nu inteleg de ce sunt evacuati, atata vreme
cat pietele publice sunt spatii accesibile tuturor cetatenilor.
Miscarea elena Democratie Reala,
constituita dupa modelul uneia dintre miscarile “indignatilor” din
Spania (Democratie Reala Acum) a emis un comunicat in care afirma
ca “strazile si pietele, la fel ca si locurile de munca si
structurile de productie, avutia acestei tari si drepturile
cetatenesti sunt ale noastre, nu sunt de vanzare si vom continua sa
cerem returnarea lor catre popor”.
Cei de la Democratie Reala i-au convocat pe “indignatii” greci la
un nou protest sambata seara, incepand cu ora 18, proclamand ca
“terorismul acestui guvern dictatorial, al FMI si al memorandumului
nu trebuie sa fie permise. Nu ne speriati, ci doar ne infuriati.
Vom continua sa luptam pasnic, cu hotarare si creativitate”.
Memorandumul invocat de protestatari este cel semnat de guvernul
grec cu UE, FMI si Banca Centrala Europeana, prevazand cresteri ale
impozitelor, scaderi ale cheltuielilor publice si un program masiv
de privatizare, in schimbul finantarii Greciei.
Liderii europeni au convenit, saptamana trecuta, termenii noului
acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea caruia
tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii trei ani,
din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a creditorilor
privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si cumparari de
titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor reprezenta
contributia statelor zonei euro si a FMI.
Votul, in care partidul socialist (PASOK) de guvernament a
reusit sa invinga opozitia, cu o majoritate de 155 de voturi din
300, a avut loc pe fundalul protestelor masive de la Atena si
Salonic contra austeritatii dictate de UE si FMI si al grevei
generale de 48 de ore convocate incepand de marti de
sindicate.
Joi va avea loc un al doilea vot, centrat pe diversele
componente ale planului, incepand cu majorarea unor taxe si
impozite si terminand cu
programul de privatizare si ce companii vor fi incluse in el.
Daca parlamentul nu ar fi votat, Grecia ar fi ramas fara finantare
externa la jumatatea lunii iulie.
O parte dintre manifestantii din Piata Syntagma din Atena, care
au venit regulat in piata incepand de la finele lunii mai, si-au
facut deja cunoscuta intentia de a ramane acolo inclusiv dupa
incheierea votului din parlament, anticipand ca planul de
austeritate va fi votat de parlament.
In cursul manifestatiilor de marti si miercuri au avut loc si
incidente violente, in cursul carora cei cateva sute de anarhisti
prezenti in mijlocul zecilor de mii de oameni iesiti in strada au
provocat ciocniri cu fortele de ordine, aruncand cu pietre si
cocteiluri Molotov in politistii care asigurau ordinea in
piata.
Alte fluxuri video live, din alte unghiuri: aici, aici si
aici.
Planul de austeritate prevede vanzarea unor active ale statului,
de la monopolul energetic national si pana la operatorii porturilor
Pireu si Salonic, introducerea unor taxe suplimentare pe salarii
intre 1% si 5%, taxe mai mari pentru restaurante si baruri, taxe
mai mari pe combustibili si coborarea plafonului de venit scutit de
impozit de la 12.000 la 8.000 de euro. Ziarul elen To Vima, preluat
de Bloomberg, a calculat ca povara suplimentara pentru o familie
greceasca medie va fi de 2.795 de euro pe an, adica aproape de
echivalentul unui salariu mediu pe o luna.
In 2010, economia elena a scazut cu 4,4% si este estimata sa se
contracte cu inca 3,8% in acest an. Datoria este estimata sa
creasca de la 140% la 166% din PIB.
Americanii si chiar si britanicii au inceput sa-si piarda
interesul pentru eveniment, asta daca l-au avut vreodata. In SUA,
un sondaj The New York Times/CBS News a aratat ca numai 6% din
respondenti au urmarit indeaproape stirile despre pregatirile de
nunta si 22% le-au urmarit relativ indeaproape. In Marea Britanie,
un sondaj Ipsos MORI releva ca 47% dintre cei intrebati nu sunt
interesati deloc sau sunt interesati foarte putin de nunta
princiara.
In paralel, sentimentele antimonarhice din Regat au inceput sa se
manifeste si ele: sondajul Ipsos MORI arata ca 18% dintre britanici
ar vrea ca monarhia sa fie abolita. The New York Times citeaza pe
un cititor al ziarului The Daily Mail care a rezumat in gluma
sensul nuntii princiare: “Viitoarea printesa a fost mai mult somera
de cand a terminat scoala, iar acum se marita cu unul care in cea
mai mare parte a vietii lui a fost asistat social. De cand cu
reducerile de cheltuieli de la buget, chiar ma ingrijoreaza ce-i
asteapta”.
In contrast cu suvenirurile dragute cu chipul lui William si Kate,
de la cani, farfurii si brelocuri pana la monede sau timbre festive
si chiar prezervative, o designera din Newcastle, Lydia Leith, a
lansat o linie de pungi pentru rau de avion, tot cu chipurile
mirilor, destinate special pentru cei ingretosati de fastul nuntii
princiare. Din februarie, de cand a inceput sa le produca, Leith
estimeaza ca a vandut circa 8.000 de pungi, la pretul de 3 lire
bucata.
Cu toate acestea, un sondaj comandat de Bid TV arata ca
britanicii vor cumpara suveniruri de nunta in valoare totala de 163
de milioane de lire (aproape 185 de milioane). Sondajul, efectuat
pe 2.000 de respondenti, releva insa si ca sapte britanici din zece
nu recunosc ca vor cumpara sau ca au cumparat suveniruri, din
rusinea de a nu fi luati in deradere de prieteni.
Reactia ostila fata de perspectiva nuntii princiare poate fi
atribuita contrastului dintre opulenta unei nunti rezervate celor
privilegiati si starii economiei, intr-un moment cand reducerile de
cheltuieli bugetare fac ravagii in Marea Britanie si au inceput sa
ocupe prima pagina si in ziarele americane.
La sfarsitul lui martie, cateva sute de mii de protestatari au
iesit in strada la Londra spre a manifesta contra politicii
guvernului Cameron de reducere a deficitului bugetar cu peste 90 de
miliarde de euro pâna in 2015, ceea ce se traduce in inghetari de
salarii, reducerea cu peste 300.000 a locurilor de munca din
sectorul public si un nou program de privatizari.
