BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • 105 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO, NN Asigurări de Viaţă

    Pentru Anna Grzelonska, care conduce cel mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017, obiectivele se leagă de extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor.
    Anterior rolului curent, ea a evoluat  în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director. Până în 2014, a avut mai multe responsabilităţi în aria comercială a companiei, în posturi precum cel de product management & communications director şi chief marketing officer.

    Profilul CEO-ului NN Asigurări de Viaţă a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului Business MAGAZIN dedicat celor mai puternice femei din business.

  • Modelul suedez a dezamăgit. Polonia şi Suedia, singurele ţări din Uniunea Europeană care nu au trecut peste vârful pandemiei de coronavirus

    Polonia şi Suedia sunt singurele ţări din Uniunea Europeană care nu trecut peste vârful numărului de infecţii cu COVID-19, spune Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), potrivit Euronews.

    „Valul iniţial de transmitere a bolii a trecut de punctul maxim în majoritatea ţărilor cu excepţia Poloniei şi Suediei.”

    ECDC-ul spune că măsurile de distanţare aplicate în Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European – care include Islanda, Liechtenstein şi Norvegia – şi Marea Britanie au dus la o scădere de 80% a numărului de infecţii raportate la fiecare 14 zile din 9 aprilie până în prezent. Însă trendul nu a fost observat în Suedia şi Polonia.

    Autorităţile suedeze au raportat 49.684 de cazuri cu coronavirus şi 4.854 de decese până vineri, 12 iunie. Aproape două treimi din numărul total de infecţii din ţară au fost raportate după 23 aprilie, ceea ce reprezintă 6% din numărul total de cazuri identificate în 31 de ţări europene în ultima lună şi jumătate.

    În aceeaşi perioadă, doar Marea Britanie, Italia, Spania, Franţa şi Germania – cele mai afectate ţări din Europa – au înregistrat mai multe cazuri.

    În Polonia, a fost observată o creştere masivă a numărului de infecţii după depistarea unor focare în mai multe mine de cărbune de pe teritoriul ţării. Polonia înregistrează 28.577 de cazuri cu coronavirus, 1.150 fiind raportate weekendul trecut, şi 1.222 de morţi.

    Majoritatea ţărilor europene au început să ridice măsurile de distanţare socială impuse la mijlocul lunii martie pentru a controla răspândirea virusului, însă marile adunări şi călătoriile rămân în continuare restricţionate.

    Câteva state din Uniunea Europeană şi-au deschis deja frontierele pentru ţările vecine, fiind aşteptată o redeschidere majoră după 15 iunie.

     

  • Este oficial: Avem un nou MILIARDAR în România

    Compania are local 280 de magazine cu preţuri mici şi continuă expansiunea. An de an compania deschide în România în medie 50 de magazine noi, având planuri pentru o reţea de 500 de unităţi şi afaceri de 1 mld. euro până în 2024.

    Discounterul polonez Pepco a obţinut anul trecut afaceri de 1,2 mld. lei (peste 250 mil. euro), în creştere cu circa 40% comparativ cu 2018, arată calculele ZF făcute pe baza datelor co­mu­nicate de companie. Astfel, retai­lerul menţine ritmul de creştere impus încă de la intrarea pe piaţă.

    Pe piaţa locală, Pepco a venit în 2014 şi a pariat pe o expansiune rapidă, România ajungând să depăşească rapid pieţe mai vechi precum Cehia şi Ungaria. De altfel, România este a doua cea mai dezvoltată ca număr de magazine după piaţa-mamă. Aici însă retailerul a intrat în 2004, pentru ca abia un deceniu mai târziu să se extindă în România.

    Toţi indicatorii financiari ai Pepco România s-au situat pe un trend ascendent în 2019, astfel că profitul net a sărit de 115 de milioane de lei, după o creş­tere de 13%. În ceea ce priveşte nu­mărul de salariaţi, acesta a ajuns la 2.800, după ce compania a angajat 600 de persoane anul trecut. De altfel, va con­tinua să angajeze şi în 2020 circa 400 de salariaţi, conform datelor transmise.

    Angajările vin pe fondul expan­siu­nii pe care Pepco o continuă în Româ­nia. Compania are local 280 de ma­gazine cu preţuri mici. Toate magazi­nele Pepco au fost închise timp de circa două luni ca urmare a pandemiei de Covid-19, însă începând cu 15 mai retailerul a redeschis treptat 210 dintre unităţile deja existente şi a inaugurat până în prezent şi opt magazine noi. Rămân închise magazinele în mallurile mari, care încă nu şi-au reluat activi­ta­tea şi pentru care nu există o dată oficială de redeschidere.

    „Perioada 16 martie-15 mai a fost una provocatoare, în special din cauza faptului că nu am mai beneficiat de în­casări, magazinele noastre fizice fiind în­chise. Însă, toate eforturile au fost îndrep­tate către susţinerea plăţilor sala­riilor şi a securizării locurilor de muncă pentru toţi cei 2.800 de angajaţi“, spun reprezentanţii companiei. Pepco a aplicat în această perioadă pentru certificat de urgenţă, astfel că a primit sprijinul statului pentru plata angajaţilor. Polonezii au local doar operaţiuni offline, nu şi online.

    Acum Pepco a redeschis majo­ritatea magazinelor, mai exact toate unităţile mai puţin cele din centrele comerciale mari. Avantajaţi sunt în această perioadă retailerii care au un model mixt – stradal – mall, cum este cazul Pepco. De asemenea, sunt avantajaţi retailerii amplasaţi în parcuri de retail, unde sunt boxuri cu intrare separată per fiecare magazin.

    Pepco este brandul de modă cu cele mai mari vânzări din România, depăşind Zara sau H&M. Este totodată un retailer activ pe segmentul de discount, astfel că pariază pe preţuri mici şi pe oraşe de toate mărimile. De aceea, spre deosebire de alţi retaileri, nu este prezent doar în malluri. An de an compania deschide în România în medie 50 de magazine noi, având planuri pentru o reţea de 500 de unităţi şi afaceri de 1 mld. euro până în 2024.

    „Planurile noastre constau în continuarea investiţiilor şi deschiderea de noi magazine în ţară, însă facem acest lucru cu grijă şi luăm în acelaşi timp toate măsurile de siguranţă necesare pentru angajaţii, dar şi pentru clienţii noştri. Suntem optimişti că vom putea recupera vânzările, întrucât magazinele Pepco funcţionează după un format care va fi la mare căutare după o astfel de perioadă de criză, în care clienţii au devenit mai conştienţi de modul in care îşi cheltuiesc banii“, adaugă oficialii Pepco.

    De regulă, în perioade de criză, formatul de discount iese câştigător dat fiind că românii – dar nu numai – sunt mai chibzuiţi şi mai atenţi pe ce îşi cheltuie banii.

    După rezultatele financiare aferente anului trecut, Pepco şi-a consolidat poziţia de lider în rândul brandurilor de modă locale. Discounterul a urcat în 2018 pe prima treaptă a podiumului, depăşind H&M şi Zara.

    Totuşi, la nivel de grup, polonezii sunt în top trei cei mai importanţi jucători din moda românească, după grupul spaniol Inditex şi H&M. Inditex este lider la nivel de grup, cu toate cele opt branduri care sunt operate pe entităţi fiscale diferite. H&M are şi el două branduri offline şi din 2020 sunt şase mărci online.

    Cei trei jucători au un model de business diferit. Mai exact H&M are circa 50 de magazine sub brandul principal şi merge de regulă în oraşe mari şi medii cu unităţile sale, fiind un nume activ pe segmentul preţurilor medii. Pepco este un discounter, astfel că a pariat pe dezvoltare nu doar în centrele urbane mari ci şi în cele de câteva mii de locuitori unde se luptă cu magazinele locale, cele mai multe de tipul „Orice produs la 13 lei“ şi cu bazarurile şi pieţele. Inditex merge cu mai multe branduri în paralel, având circa 130 de unităţi sub opt nume, cel mai puternic fiind Zara. Toate mărcile au preţuri medii şi peste medie, niciuna nefiind activă pe formatul de discount.

    Pe piaţa locală de modă sunt active câteva sute de branduri care vând haine şi pantofi, piaţa fiind estimată la 4,5-5 mld. euro în 2019.

     

  • Cum repornesc alte ţări economia: Sălile de fitness, piscinele, teatrele şi cinematografele se redeschid în Polonia. Măsura limitării numărului de oameni din restaurante, magazine şi biserici va fi eliminată

    Polonia redeschide cluburile de fitness, piscinele şi cinematografele, în contextul în care ţara central-europeană relaxează restricţiile impuse pentru a limita răspândirea virusului, potrivit FT.

    Începând de sâmbătă, măştile nu vor mai fi obligatorii în spaţiile exterioare deschise.

    Mai mult, măsura limitării numărului de oameni care pot fi prezenţi simultan în restaurante, magazine şi biserici va fi eliminată.

    Din data de 6 iunie, mai multe facilităţi sportive precum sălile de forţă, cluburile de fitness şi piscinele se pot redeschide dacă respectă mai multe măsuri de igienă.

    Teatrele, cinematografele, operele şi sălile de spectacol îşi vor putea deschide uşile, dar vor putea vinde doar 50% din numărul de scaune – cu obligativitatea de a purta mască.

    Ministerul Sănătăţii a spus că aceste relaxări sunt posibile datorită posibilităţii reduse de a lua virusul de pe stradă, în timp ce 80% dintre paturile de spital rezervate pacienţilor cu coronavirus sunt libere, precum şi 90% din aparatele pulmonare.

    „Nu înseamnă sfârşitul epidemiei. Încă este aici. Cu siguranţă, pot apărea focare, de aceea trebuie să respectăm distanţarea socială şi utilizarea măştii acolo unde distanţarea nu este posibilă”, a spus Lukasz Szumowski, ministrul Sănătăţii din Polonia.

    Polonia a înregistrat 22.303 pacienţi în total, cu 1.025 decese, mult mai muţine decât alte state din Europa.

    Totuşi, faţă de alte state din regiune, Polonia nu a reuşit să încetinească încă numărul de cazuri noi, astfel încât marţi au fost 445 de cazuri noi.

  • Ludovic Orban: Vrem să creăm un fond naţional de investiţii, pe modelul polonez

    Premierul României Ludovic Orban a declarat luni seară că guvernul intenţionează să creeze un fond de investiţii pe modelul celui din Polonia. Astfel, capitalizarea fondului s-ar face iniţial din fonduri publice, urmând ca mai apoi să fie listat la bursă.

    „Nu în ultimul rând ne gândim la construcţia unui fond de investiţii. Avem un model care a funcţionat foarte bine, un fond de investiţii dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare iniţială de stat, a fost listat pe bursă, şi a permis practic achiziţia de acţiuni la fondul de investiţii de către sectorul privat. Îl gândim ca un instrument de dezvoltare a anumitor activităţi”, a declarat Orban

    De asemenea, Ludovic Orban a spus că, pentru relansarea economică a României, guvernul intenţionează să realizeze investiţii publice în valoare de 6% din PIB în următorii doi ani.

    „Tot legat de programul de relansare vă anunţ că obiectivul nostru este să creştem masiv investiţiile publice în toate tipurile de infrastructură – de transport, energetică, infrastructura de sănătate. Obiectivul nostru este să investim 6% din PIB pentru investiţii publice pe o perioadă de doi ani, iar sumele mobilizate pentru finanţarea acestor obiective de investiţii să fie mai mari decât au fost vreodată în istorie.”

     

  • Povestea lui Dariusz Miłek, fondatorul unuia dintre cei mai cunoscuţi retaileri europeni de încălţăminte. Magazinele companiei pe care a fondat-o se găsesc în fiecare mall

    Dariusz Miłek s-a născut pe 1 februarie 1968 în Szczecin, Polonia. În 1976, familia s-a mutat în Lubin. În 1989, imediat după căderea regimului comunist din Polonia, antreprenorul a început să vândă pantofi sub brandul Miłek. Din 1996, compania Miłek a deschis primele magazine în sistem de franciză, care operau sub denumirea Yellow Foot. În 1999, Dariusz Miłek a pus bazele retailerului de încălţăminte CCC Sp. z o.o., începând rapid colaborarea cu peste 100 de francizaţi.

    La doi ani distanţă, sunt inaugurate un nou sediu şi un depozit în Polkowice. În paralel, este dat startul construcţiei fabricii CCC.  În 2004, antreprenorul hotărăşte să schimbe numele firmei în CCC S.A. şi să listeze compania la Bursa de Valori din Varşovia începând cu 2 decembrie. Tot în acelaşi an Dariusz Miłek devine acţionarul principal şi preşedintele consiliului de administraţie, iar businessul se extinde în afara graniţelor, cu o primă subsidiară în Praga, Cehia.

    Un an mai târziu, fabrica CCC ajunge să producă pentru prima dată în istoria grupului un număr record de peste 1 milion de perechi de încălţăminte. În prezent, CCC Capital Group operează în 29 de state prin intermediul a 1.242 de magazine, cu o echipă de peste 15.600 de angajaţi. Pe lângă prezenţa din Europa, începând cu primăvara anului 2019 grupul s-a extins în sistem de franciză şi în Emirabele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită, Bahrein şi Oman.

    Cota CCC pe piaţa foarte fragmentată de retail de încălţăminte din Polonia este estimată la aproximativ 25%. În 2019, businessul a vândut 52 de milioane de perechi de încălţăminte şi a înregistrat venituri consolidate de peste 1,2 miliarde de euro.

    Businessul a intrat în piaţa locală în urmă cu şase ani, iar până la sfârşitul anului 2018 ajunsese la un număr de 62 de unităţi.

    De-a lungul timpului, Dariusz Miłek a investit de asemenea în tehnologia de imprimare 3D şi în real estate. În anul 2009 el a cumpărat palatul Kulczyk din Mazovia, construit în secolul XIX. În prezent, Miłek locuieşte în Chrostnik, Polonia, alături de soţia sa şi cei trei copii şi, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, are o avere de 1 miliard de dolari. 

  • Cum a ajuns „vrăjitorul” polonez să farmece Bursa pe timp de pandemie

    CD Projekt (simbol bursier – CDR), compania care se află în spatele seriei de jocuri The Witcher, a ajuns la o valoare bursieră de 30,6 miliarde de zloţi (6,7 mld. euro) şi a depăşit cea mai mare companie listată la bursa de la Varşovia – banca PKO Bank Polski, cea mai mare instituţie de credit din Polonia, deţinută de stat, care are o capitalizare de 28,35 miliarde de  zloţi (6,25 mld. euro), potrivit datelor agregate de ZF săptămâna trecută.

    Compania poloneză a dat lovitura cu trilogia de jocuri The Witcher, care are la bază seria de cărţi cu acelaşi nume scrisă de polonezul Andrezj Sapkowski şi care a început să fie ecranizată anul trecut de gigantul de streaming Netflix. Succesul lui The Witcher a fost evident însă chiar de la lansare: în primul semestru ajunsese la venituri de peste 121 de milioane de euro şi un profit net de 56 de milioane de euro. Lansarea celei de-a treia ediţii a jocului i-a transformat pe polonezii de la CD Projekt în singura companie din Europa care a intrat în topul global al companiilor din domeniu în funcţie de vânzări, luptându-se astfel cu giganţi precum Electronic Arts sau Warner Bros.Business MAGAZIN a vizitat în urmă cu câţiva ani birourile companiei şi a aflat povestea proiectului chiar de la fondatorii acestuia.

    Scriam atunci că pentru o persoană mai puţin familiarizată cu cele mai noi tendinţe în gaming, altele sunt detaliile care contează. Sediul CD Projekt este unul dintre acestea. Aflat în Varşovia, acesta nu este o clădire din oţel şi sticlă, ci una mai degrabă ce aduce aminte de fostul bloc sovietic.

    Înăuntru însă, capitalismul şi inovaţia sunt cât se poate de vizibile – spaţii largi se îmbină cu pereţii roşii şi cei cu tapet ce imită cărămida, în clădire există o scenă unde câţiva din angajaţii companiei cântă ocazional, mai sunt o cameră medievală, un hol unde premiile, copertele de revistă şi fotografiile – printre care şi a lui Barack Obama, care a primit un exemplar al The Witcher la vizita sa în Polonia din 2011 de la prim-ministrul Donald Tusk – sunt expuse alături de personajele jocului.

    În majoritatea birourilor se află fructe proaspete, iar în bucătăria angajaţilor se află doar mâncare vegetariană şi peşte – deoarece unul dintre fondatorii CD Projekt, Marcin Iwinski, este vegetarian. Povestea CD Projekt a început similar cu cea a celor mai multe companii din industria software-ului românesc, după cum a povestit Michal Platkow, directorul de comunicare al companiei, în timpul turului sediului: doi tineri pasionaţi de soft au început, la 20 de ani, o afacere într-un apartament. În 1994, Iwinski şi Michal Kicinski au început să vândă CD-uri cu jocuri ale companiilor vestice fără licenţă în piaţa din Varşovia. Aveau doar 2.000 de dolari şi un computer. Treptat, au trecut spre vânzarea jocurilor cu licenţă şi, în cele din urmă, s-au orientat către dezvoltare de joc. CD Projekt a devenit astfel prima companie care lucra direct cu companiile vestice pentru a localiza jocurile din Polonia şi a început să angajeze chiar şi actori celebri care să dubleze dialogurile din jocurile populare, oferind astfel marilor jucători din industrie ceva din ceea ce nicio altă companie nu putea oferi. Compania şi-a asigurat drepturile de distribuţie pentru hituri globale precum Diablo II şi Baldur’s Gate, iar lista partenerilor s-a îmbogăţit cu nume precum Cryo, Konami, Microsoft, Sega şi Ubisoft.
    Problemele financiare cu care se confrunta principalul lor colaborator, compania Interplay, pentru care au realizat localizarea jocului Baldur’s Gate, i-au determinat să ia în considerare dezvoltarea propriului joc. Au achiziţionat drepturile pentru The Witcher – cartea scrisă de autorul polonez Andrzej Sapkowski – şi, în 2002, au pus bazele celei de a doua companii a grupului, CD Projekt Red (în 2011, cele două companii au fuzionat), iar în 2003 studioul a început să lucreze la primul role playing game, în lumea Vrăjitorului lui Andrzej Sapkowski. La un cost de 20 milioane de zloţi (peste 47 de milioane de euro), The Witcher a fost cel mai costisitor joc dezvoltat în Polonia. Dezvoltarea primului joc a durat cinci ani şi a implicat aproximativ 100 de persoane, incluzând nume precum Tomasz Bagiński (nominalizat la un premiu al Academiei pentru filmul său scurt The Cathedral), Przemyslaw Truściński (animator celebru) şi Vader (una dintre cele mai cunoscute formaţii de heavy metal poloneze).
    The Witcher – White Wolf a avut premiera în 2007, devenind un hit comercial – doar în Polonia s-au vândut 35.000 de exemplare în numai trei zile de la lansare, în timp ce vânzările la nivel mondial au trecut de 2 milioane de unităţi. Odată cu lansarea celei de a doua francize, în 2011, Assassins of Kins, numărul de unităţi vândute a depăşit 10 milioane. În 2008, polonezii şi‑au lansat şi propria platformă de distribuţie digitală la nivel global, gog.com, axată atât pe distribuţia propriilor jocuri, cât şi pe publicarea jocurilor clasice de PC adaptate la sistemele de operare moderne.
    Mare parte din tot ce ţine de joc – de la realizarea sunetului, prin muzică scrisă şi compusă în cadrul companiei, până la  activităţi de publishing – şi mare parte din marketing sunt realizate tot în cadrul companiei, echipele dedicate acestor activităţi lucrând cot la cot cu dezvoltatorii. Numărul total al angajaţilor este de peste 400, aproximativ 250 fiind dezvoltatori, iar ei provin din toată lumea. Compania a adoptat limba engleză în companie pentru ca echipele să funcţioneze.
    În Polonia, Vrăjitorul este printre cele mai conoscute serii de cărţi: romanele şi povestirile lui Andrzej Sapkowski prezintă aventurile unui monstru pe jumătate mutant vânător, numit Geralt, prima povestire a autorului fiind publicată în Polonia în 1986. Deşi cartea nu este foarte cunoscută în afara graniţelor ţării, jocul a ajuns să se vândă în procent de 95% în afara Poloniei – The Witcher ajunge în peste 100 de ţări, printre cele mai importante pieţe fiind Statele Unite ale Americii, Anglia, Germania, Franţa, iar downloadul digital se poate face chiar şi în Vatican.
    Dacă despre majoritatea jocurilor de acest tip aprecierile se leagă de faptul că  generează foarte multă adrenalină, The Witcher este prezentat ca un joc foarte bine scris. Cel care a scris scenariile, Jakub Szamalek, a publicat anterior romane de acţiune. A hotărât să se mute în industria jocurilor când lucra la doctoratul lui şi ajunsese să petreacă opt ore pe zi la bibliotecă. CD Projekt avea nevoie de un scriitor, aşa că s-a angajat în companie. Potrivit lui, scenariul are dimensiunea câtorva cărţi dat fiind faptul că, pe lângă linia generală a poveştii, trebuie să creeze şi liniile secundare ale acestuia, pentru diferitele opţiuni alese de un jucător, cât şi pentru dialogurile din joc. Pentru a ilustra multitudinea de scenarii, e suficient să ne gândim la cele 36 de sfârşituri diferite pe care le are jocul.
    Echipa pe care o conduce trebuie să se asigure că jocul funcţionează în toate combinaţiile posibile, având grijă să se ferească de repetivitate, pentru că asta l-ar plictisi pe jucător. Astfel, atenţia la genul acesta de detalii a adus durata de producţie a celui de-al treilea joc The Witcher la trei ani şi jumătate. Planul pe termen lung al CD Projekt Red este să se numere printre primii trei dezvoltatori din lume şi să administreze două dintre cele mai bine vândute francize de jocuri video la nivel global. 

  • Polonia extinde carantina pentru încă 10 zile: Graniţele ţării urmează să se deschidă în data de 3 mai, iar businessurile non-esenţiale rămân închise până pe 19 aprilie

    Guvernul din Polonia a decis prelungirea stării de urgenţă, care a închis graniţele, businessurile non-esenţiale şi locurile publice, pentru încă 10 zile, în contextul măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus, potrivit FT.

    Premierul Mateusz Morawiecki a spus într-o conferinţă de presă că graniţele ţării vor rămâne închise până în data de 3 mai, businessurile non-esenţiale până în data de 19 aprilie şi şcolile până în data de 26 aprilie.

    Cu toate acestea, el spune că ar vrea ca după Paşte să relaxeze măsurile extraordinare implementate de guvern pentru a controla răspândirea pandemiei de COVID-19, în contextul în care Polonia are peste 5.300 de oameni infectaţi şi 164 de morţi.

    „Nu ştim cum va evolua epidemia, de aceea încercăm cu atenţie să adaptăm restricţiile specifice statului în care trăim”, a spus Morawiecki, adăugând că relaxarea măsurilor este necesară pentru a permite anumitor părţi din economie să repornească.

    Polonia le va cere cetăţenilor să îşi acopere gura şi nasul când ies din casă, începând cu data de 16 aprilie.

  • Cât alocă guvernul pentru susţinerea business-ului. Cu 2% din PIB alocaţi economiei în criza COVID-19, România este la acelaşi nivel cu Tunisia sau Togo, dar mult sub Polonia, cu 6%, sau chiar Cehia care dă 18%

    Măsurile anunţate de guvernul României până acum pentru a stimula economia în ceea ce se conturează cea mai gravă criză economică din ultimul secol la nivel global mobilizează doar 2% din PIB, ceea ce reprezintă o diferenţă enormă faţă de ţări precum Cehia – care pune la bătaie 18% din PIB – potrivit datelor agregate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru 190 de ţări, citate de Quartz.

    Guvernele din întreaga lume plănuiesc să mobilizeze capacităţi cumulate de mii de miliarde dolari sau euro pentru a stimula economiile şi sectoarele economice grav afectate de măsurile luate pentru a opri răspândirea infecţiilor cu coronavirus. În acest context, FMI a decis să urmărească stimulentele şi polticile pe care le anunţă guvernele.

    „Aceste măsuri sunt binevenite şi chiar esenţiale, dar va fi nevoie de mai mult. Dacă facem schimb de informaţii cu privire la cunoştinţele noastre, ne va ajuta pe toţi să depăşim criza mai eficient”, a spus Kristalina Georgieva, managing director al FMI.

    Cu 2% din PIB mobilizaţi în această criză, România se situează pe locul 53 în lume ca procent din PIB alocat, lângă ţări precum Tunisia sau Togo.

    Chiar şi în regiune, Polonia a mobilizat până acum 6,2% din PIB, în timp ce Cehia pune pe masă măsuri care reprezintă 18% din PIB – situându-se pe locul trei în lume.

    La polul opus, Germania pune la bătaie 28,5% din PIB, Italia pune 21,4% din PIB, Cehia 18%, Luxembourg 15,3% din PIB, iar Franţa 15% din PIB.

    Sunt şi ţări mai mici care pun la dispoziţie sume importante pentru relansarea economiei pe o traiectorie pozitivă, precum Malta care dă 12% din PIB, sau Tuvalu care dă 10%.

  • Preşedinte ales prin poştă: Ţara europeană care vrea ca alegerile prezidenţiale să fie organizate prin poştă, în contextul COVID-19

    Partidul Lege şi Justiţie, aflat la putere în Polonia, vrea ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare prin intermediul serviciului poştal, întrucât nu vor ca acestea să fie amânate din cauza carantinei impuse de criza coronavirusului, potrivit FT.

    La fel ca alte ţări din UE, Polonia este în carantină în cea mai mare parte, ca rezultat al măsurilor luate pentru a opri răspândirea coronavirusului.

    Ţara a interzis deja adunările publice, a închis hotelurile, parcurile şi celelalte locuri publice, însă momentan nu a ordonat închiderea magazinelor non-esenţiale.

    Andrzej Duda, actualul preşedinte din Polonia şi candidatul partidului Lege şi Justiţie, se poziţionează ca învingător în sondajele recente, însă partidul pare a fi extrem de sensibil la ideea de a amâna alegerile.

    De aceea, partidul Lege şi Ordine a publicat astăzi un proiect de lege prin care vrea ca cetăţenii să voteze prin poştă – însă doar de data aceasta.  

    Partidul Lege şi Ordine a încercat deja să propună ca cei bătrâni şi cei aflaţi în carantină să voteze prin poştă, însă modalitatea în care au făcut-o a fost criticată, întrucât aceştia au introdus ideea la miezul nopţii, ca o notă scurtă la prezentarea unui pachet de stimulare eocnomică.

    Mutarea a fost cu atât mai criticată de opoziţie cu cât curtea constituţională din Polonia a ordonat anterior ca legea electorală să nu poată fi schimbată în ultimele şase luni dinaintea alegerilor.

    Principalul candidat al opoziţiei a decis să îşi suspende campania şi le cere alegătorilor să boicoteze alegerile.

    Polonia a înregistrat până acum 2.215 cazuri de coronavirus şi 32 de decese cauzate de COVID-19.