BusinessMagazin

Tag: performanta

  • Investiţiile fondurilor de private equity în România vor creşte în acest an cu sub 2%

     “Germania şi Marea Britanie par a fi ţările pentru care se înregistrează cele mai încrezătoare aşteptări, pe fondul ofertei relativ mari de ţinte interesante şi a situaţiei economice generale care favorizează activitatea de fuziuni şi achiziţii. În aceste două ţări sunt aşteptate creşteri de 4,3% şi respectiv 3,3%. Polonia aşteaptă şi ea creşteri de 2-3%, în timp ce pentru restul regiunii Europei Centrale şi de Est (inclusiv România), aşteptarile privind ritmul de creştere sunt plafonate undeva la sub 2%”, potrivit unui studiu al Roland Berger Strategy Consultants.

    În ultimii ani nivelul investiţional al fondurilor de private equity în România a scăzut per­ma­nent, astfel că a atins un nivel minim de 27 milioane de euro în 2012, iar cele mai recente estimări arată că nici 2013 nu a arătat mai bine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul de 36 de ani care produce în România cel mai bun antivirus din lume

    În evaluările la care au fost supuse soluţiile destinate consumatorilor individuali, Bitdefender a obţinut scor maxim la protecţia utilizatorilor împotriva viruşilor şi a atacurilor zero-day şi a fost produsul cu cel mai redus impact asupra performanţei sistemului.

    “După încă un an de teste, Bitdefender dovedeşte din nou că este mai bun decât alte soluţii antivirus de top în păstrarea dispozitivelor departe de infecţii. După evaluări riguroase, Bitdefender s-a dovedit extrem de performant şi mai discret ca niciodată – toate acestea cu un impact minim asupra performanţei PC-ului”, a declarat Andreas Marx, CEO AV-TEST.

    Premiile AV-TEST Best Protection 2013 şi Best Performance 2013 vin la câteva luni după ce Bitdefender a lansat cea mai recentă generaţie de produse. Inovaţiile incluse în acestea cuprind noua tehnologie Photon™, ce se adaptează perfect fiecărui computer pentru o scanare rapidă, un timp mai bun de pornire şi o interacţiune uşoară cu aplicaţiile.

    Recent, Bitdefender a obţinut şi premiul pentru protecţie proactivă acordat de AV-Comparatives, un alt institut major independent de testare, distincţia întărind poziţia de lider global în detectarea ameninţărilor necunoscute pe care Bitdefender o deţine.

    Florin Talpeş şi Bogdan Dumitru sunt oamenii din spatele imperiului Bitdefender, produsul românesc care ajunge zi de zi la peste 500 de milioane de utilizatori din zeci de ţări. Bitdefender este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 500 de milioane de utilizatori.

  • Salonul Auto de la Detroit: Eficienţa este cuvântul cheie, cu modele mai uşoare şi mai economice

     De la noua camionetă Ford F-150, cu caroserie construită aproape integral din aluminiu, la evoluţia Clasei C de la Mercedes-Benz, care a devenit mai spaţios şi în acelaşi timp mai uşor, producătorii fac eforturi pentru a reduce greutatea fiecărui automobil, îmbunătăţind astfel performanţele fără a creşte consumul de carburant.

    Clienţii se pot aştepta astfel la modele mai economice din punct de vedere al consumului, cu siguranţă sporită datorită designului mai solid şi construcţiei din materiale inovatoare.

    Companiile şi-au adaptat cu precizie ofertele la evoluţia preferinţelor consumatorului american, aflat în căutare de automobile mai “verzi” şi mai sigure, dar care nu sacrifică plăcerea de a conduce – performanţă şi confort.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: În aşteptarea El Dorado-ului din construcţii

    CONTEXTUL: Piaţa construcţiilor este unul dintre cele mai afectate domenii în ultimii ani, cu o scădere de aproximativ 40% în perioada 2009 – 2012. Declinul continuă şi în 2013 ca urmare a scăderii investiţiilor publice şi private. Piaţa materialelor de construcţii, care reprezintă circa 30% din sectorul total al construcţiilor, a scăzut în 2013 cu circa 10% faţă de anul anterior, când era evaluată la 2,9 miliarde de euro.

    DECIZIA: Saint–Gobain Rigips, parte a companiei Saint–Gobain Construction Products, investeşte anual 1,3 – 2,3 milioane de euro în eficientizarea proceselor şi în retehnologizarea celor trei unităţi de producţie din judeţul Cluj. Spre exemplu, în 2013, compania a investit circa 1,3 milioane de euro într-un nou depozit şi un sediu administrativ la fabrica de ipsos din Turda.

    CONSECINŢE: Saint-Gobain Construction Products a reuşit să menţină cifra de afaceri la nivelul din 2012 în contextul în care majoritatea jucătorilor au înregistrat scăderi. Divizia de rigips reprezintă mai mult de jumătate din cifra de afaceri a companiei, care a ajuns în 2012 la circa 284 milioane de lei (64 milioane de euro). 

    “INVESTIM ÎN POFIDA CONDIŢIILOR DIN PIAŢĂ ŞI ÎN CIUDA UNEI RESTRUCTURĂRI SERIOASE A PORTOFOLIULUI DE INVESTIŢII AL GRUPULUI. Faptul că am obţinut aprobările pentru a face aceste investiţii este o mărturie a faptului că paşii pe care îi facem aici sunt sănătoşi”, descrie optimist Constantin Hariton, directorul general al diviziei Saint–Gobain Rigips România, strategia de a face investiţii permanente, chiar şi pe timp de criză. Divizia pe care o conduce reprezintă mai mult de 50% din cifra de afaceri a companiei Saint–Gobain Construction Products. Compania a avut anul trecut rulaje de 64 de milioane de euro şi se va menţine la acelaşi nivel în 2013, potrivit ultimelor estimări ale companiei. Compania este una dintre cele cinci prin care grupul francez este prezent în România: Construction Products (cu diviziile Rigips, Isover, PAM şi Weber), Saint-Gobain Glass România, Saint-Gobain Abrazivi, MTI Impex Braşov şi Brodrene Dahl, având 1.000 de angajaţi şi 11 linii de producţie în şase situri industriale. Divizia rigips vinde sisteme uscate de plăci de rigips, care reprezintă două treimi din totalul afacerii şi din sistemele umede, bazate pe ipsos. Pentru a exemplifica unde sunt folosite materialele produse, Hariton indică sala în care a ales să îşi prezinte strategia: o încăpere a Muzeului Naţional de Artă Contemporană al României din Palatul Parlamentului. Sala este una dintre mărturiile lucrului cu plăci de rigips Gobain, dar şi a unei perioade în care piaţa de gips-carton avea o valoare de două ori mai mare comparativ cu nivelul de acum, când este estimată la circa 85 – 90 de milioane de euro. Sistemele de rigips sunt realizate la cele trei unităţi de producţie din judeţul Cluj ale companiei: o unitate de procesare a rocii în comuna Mihai Viteazu şi două fabrici de plăci de gips-carton, respectiv de ipsos de construcţii şi de ipsos industrial din Turda. Investiţiile anuale cuprinse între 1,3 şi 2 milioane de euro în eficientizarea proceselor şi în retehnologizarea unităţilor de producţie reprezintă strategia principală a directorului general al companiei. Cel mai recent exemplu este investiţia din 2013, când compania a cheltuit 1,3 milioane de euro pentru un depozit şi un sediu administrativ la fabrica din Turda. Alte 450.000 de euro au fost investite cu un an în urmă într-un sistem de colectare, filtrare şi evacuare a apelor din carieră şi încă 270.000 euro într-o unitate pilot de colectare a deşeurilor de gips-carton. Unitatea de reciclare este ultima din cadrul acesteia şi este nouă atât în peisajul românesc, cât şi la nivelul grupului, deoarece a fost făcută la jumătate din preţul din Occident, potrivit lui Hariton. Prin aceasta, reziduurile fabricii de gips-carton (1%) ajung să fie refolosite în loc să fie aruncate.
    DACĂ LA FABRICA DE GIPS-CARTON MODERNIZAREA S-A REALIZAT IMEDIAT DUPĂ ACHIZIŢIE, în urma unei investiţii totale de circa 27 milioane de euro, fabrica de ipsos este „favorita„ investiţiilor din ultimii cinci ani. Cumpărată de la Holcim în 1999, unitatea de producţie „este o fabrică de stat din anii ’70, cu toate tarele şi lipsurile fabricilor din acea perioadă„, explică Hariton. Unitatea de producţie, care a început să funcţioneze din 2005, a atras o investiţie iniţială de 9,5 milioane de euro, care a continuat în anii următori ca parte a unei modernizări treptate. „Cuptoarele rotative, sistemele de calcinare, silozurile care s-au construit pentru a putea mixa aditivii din componente care înainte se făceau manual şi acum se fac automatizat„, enumeră Hariton investiţiile făcute treptat. Capacitatea de producţie depinde de tipul de produse fabricate. Spre exemplu, în cazul plăcilor rezistente la foc sau umezeală aceasta scade, iar nivelul mediu poate fi estimat la 17 milioane de metri pătraţi anual. Materia primă se extrage din propria carieră, din care se scot anual între 300.000 şi 350.000 tone de rocă, în funcţie de cerere. Şi unitatea de producţie a carierei a avut nevoie de investiţii substanţiale: doar echipamentele din cadrul fabricii de procesare costă în jur de 400.000 – 500.000 euro fiecare. Printre clienţii companiei se numără atât constructori şi arhitecţi, cât şi instalatori şi aplicatori. Iar printre alte proiecte mărturie ale companiei se numără restaurarea Filamornicii Ateneului Român, restaurarea Palatului de Justiţie, dar şi proiecte noi precum Cristal Tower, Sky Tower sau Promenada Mall. „Aduc un volum de livrări cu totul special faţă de furnizările obişnuite de material şi aduc notorietate. Vânzările mari sunt bune pentru afacere, dar nu sporesc valoarea numelui şi a brandului„, observă Hariton. El nu poate oferi o estimare exactă a cât din această cifră de afaceri este adus de „proiectele speciale„, ţinând cont că livrarea directă către constructor reprezintă mai puţin de 10% din cifra de afaceri. Produsele sunt vândute prin intermediul celor aproximativ 200 de distribuitori şi a peste 300 de puncte de vânzare.
    HARITON A OBSERVAT O SCĂDERE A PIEŢEI DE CIRCA 45% FAŢĂ DE PERIOADA DE BOOM ECONOMIC DIN INTERVALUL 2004 – 2008, când firmele care lucrau în piaţa construcţiilor înregistrau creşteri anuale de două cifre, de circa 30%, mai ales datorită exploziei de pe piaţa imobiliarelor. Reducerea costurilor de producţie, planurile de marketing adecvate realităţilor pieţei, urmărirea atentă a situaţiei financiare a firmei şi a lichidităţilor astfel încât să existe un cash-flow pozitiv tot timpul anului şi adaptarea stocurilor la cerere sunt câteva dintre măsurile pe care firma le-a luat după 2008. „Măsurile de restructurare au fost benigne„, spune directorul general, care, după reducerea numărului de schimburi, a disponibilizat 20 din cei 250 de angajaţi iniţiali ai fabricilor. „Nevoia (de construcţii – n.r.) există, ţinând cont că jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural în condiţii ca în Evul Mediu uneori. Suntem convinşi că, pe termen mediu şi lung, România va deveni un El Dorado pentru construcţii„, exprimă directorul general al Saint-Gobain Rigips aşteptările sale în ce priveşte evoluţia pieţei. Nu poate să estimeze când va veni acea perioadă, iar acest lucru îl motivează „să fie tot timpul în priză„. Prin urmare, a stabilit deja bugetele pentru la anul şi planifică investiţii de 2,2 milioane de euro pentru unităţile de producţie din portofoliu. 

  • Cât valorează cel mai vizitat mall din România

    AFI Palace Cotroceni a înregistrat în trimestrul al treilea din acest an un venit operaţional cu 10% mai mare decât cel din 2012. Cifra de afaceri în primele 9 luni ale anului a fost 145 milioane de euro, o creştere de 5.3% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Numărul de vizitatori a rămas constant la peste 52.000 pe  zi, în primele 9 luni înregistrându-se aproximativ 14 milioane de persoane.

    Valoarea AFI Palace Ploieşti a ajuns la 9 milioane de euro de la inaugurarea mall-ului din 3 octombrie, însumând 58 milioane de euro per total. La data de 3 septembrie, centrul comercial era închiriat în proporţie de 98%.

    AFI Park 1, prima clădire de birouri din AFI Park are spaţiile de birouri închiriate în proporţie de 100%, iar AFI Park 2, ce va fi finalizată în aprilie 2014, este deja închiriată integral de Electronic Arts. Compania AFI Europe a început lucrările la AFI Park 3, care va avea o suprafaţă închiriabilă de 12.150 metri pătraţi, clădirea urmând să fie inaugurată în decembrie 2014.

    AFI Europe mai are în plan şi construirea a două noi centre comerciale, AFI Palace B.Noi şi AFI Palace Arad. AFI Properties, compania mamă a AFI Europe, a înregistrat profituri de 22 de milioane de europe trimestrul al treilea 2013, şi o creştere de 95% a profitului operaţional, în valoare de 79 milioane de euro.

    AFI Properties este membră a AFI Group, un conglomerat internaţional de holdinguri şi investiţii cu subsidiare care activează în domeniul imobiliar, construcţii, infrastructură, industrie şi hoteluri. Compania este activă în Europa din 1997 şi operează în România din 2005.

     

  • Clienţii au depăşit complexul berilor româneşti. Mărcile străine pierd teren

    TIMIŞOREANA, URSUS ŞI CIUCAŞ CRESC PENTRU AL DOILEA AN CONSECUTIV, fără să se canibalizeze„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries, filiala locală a SABMiller. El explică avansul prin creşterea cotelor de piaţă, în condiţiile în care volumele totale nu au ţinut pasul cu ritmul companiei. În primele şase luni ale acestui an, volumul vânzărilor de bere la nivelul pieţei a atins 8 milioane de hectolitri, în scădere cu aproape 3% comparativ cu intervalul similar din 2012, potrivit informaţiilor Berarilor României, care citează date ale firmei de cercetare Nielsen. Vânzările Ursus Breweries au crescut cu 6% în perioada aprilie – septembrie 2013 comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, motorul fiind mărcile Ciucaş la PET, dar şi Ursus, susţinut de lansarea Ursus Cooler.

    „În ultimele 12 luni, cota de piaţă a Ursus Breweries a crescut cu circa trei puncte procentuale, după ce în anul precedent crescuse într-un ritm similar”, spune Bârsan. În acest interval, toate cele trei mărci – Ursus, Timişoreana şi Ciucaş – au înregistrat plusuri, „ceea ce înseamnă că am reuşit să le diferenţiem, făcându-le relevante pentru tipologiile diferite de români cărora li se adresează”. Cum anume s-a întâmplat asta? În primul rând, povesteşte reprezentantul Ursus Breweries, echipa comercială a făcut un efort pentru a înţelege ce schimbări au intervenit în ultimii ani în rândul societăţii şi a analiza, încă o dată, semnificaţia mărcilor.

    “AM CONSTATAT CĂ ROMÂNII AU DEPĂŞIT FAZA «STRĂIN  MAI BUN», în care un nume cu rezonanţă vest-europeană echivala automat şi cu o calitate mai bună”, spune Bârsan. În această fază, originea românească a mărcilor nu numai că nu mai e un handicap, dar a devenit chiar un avantaj competitiv. Cu o condiţie: să fie confirmată de calităţi reale ale produselor. „Am ales să investim mai departe în toate mărcile noastre româneşti, bazându-ne însă pe beneficiile reale oferite consumatorilor, asumarea originii rămânând implicită, până la urmă un gest de bun simţ şi încredere în sine.„ Rezultate foarte bune au avut în ultimii ani şi alte mărci produse în România, chiar şi în alte segmente. Bârsan consideră acest lucru îmbucurător, pentru că „până la urmă bunăstarea ţării depinde de consumul local„. 70% din PIB îl reprezintă consumul individual al gospodăriilor, iar cu cât mai multe din aceste bunuri sunt produse local, cu atât mai mare este impactul pozitiv pentru toţi românii.

    Bârsan lucrează în cadrul SABMiller din 2005, iar prima poziţie a fost senior brand manager pentru Timişoreana. La 36 de ani, el coordonează o echipă de 30 de oameni, iar bugetul administrat este de ordinul zecilor de milioane de euro. De-a lungul carierei sale a deţinut mandate peste hotare, în Slovacia, Elveţia, Bulgaria. Revenit în România de mai puţin de doi ani, spune că a avut, în această poziţie, pe de o parte avantajul cunoaşterii pieţei, iar pe de altă parte dezavantajul scăderii vânzărilor industriei. Adaptarea la noile reguli de joc nu era suficientă, iar un motor de creştere – chiar şi în domeniul berii, nu doar în IT&C – sunt inovaţiile.

  • Ponta: Mai sunt multe lucruri de făcut ca şcoala superioară să atingă nivelul de performanţă dorit

    În mesajul transmis la începutul noului an universitar, şeful Guvernului arată că învăţământul superior face eforturi pentru a se conecta cât mai clar la dezvoltările din plan european şi internaţional şi pentru a deveni mai competitiv pe o piaţă tot mai concurenţială, în care capacitatea de adaptare şi de inovaţie a devenit criteriu de departajare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul promite FMI să ia măsuri de încadrare în deficit dacă nu-şi revin veniturile

     “În primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în concordanţă cu proiecţiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectând în principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor şi creşterea rambursărilor de TVA aferente exporturilor (…) Date fiind veniturile slabe şi presiunile de cheltuieli din ce în ce mai mari, întreprindem o serie de măsuri pentru realizarea ţintei de deficit (…) În eventualitatea unor venituri inferioare nivelurilor prognozate, autorităţile sunt determinate să realizeze ţinta anuală de deficit bugetar”, se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI.

    Până în urmă cu o săptămână, proiectele de scrisoare de intenţie vehiculate nu includeau şi fraza în care Guvernul punctează determinarea de încadrare în ţinta de deficit în eventualitatea în care veniturile vor fi sub nivelul prognozat în prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Obligaţiunile României, cea mai bună performanţă în rândul statelor emergente în această vară

     Astfel, titlurile de stat denominate în lei s-au apreciat cu 1,8% pe pieţele secundare din 22 mai, când preşedintele Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a afirmat că banca centrală americană ar putea reduce programul de relaxare cantitativă, scrie Bloomberg.

    Creşterea este cea mai solidă în cadrul indicelui obligaţiunilor în monedă naţională ale statelor emergente calculat de JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană după active. Indicele a scăzut în aceeaşi perioadă cu 3,8%.

    Creşterea cotaţiei obligaţiunilor pe piaţa secundară reprezintă o scădere a costurilor indicative de finanţare.

    Investitorii sunt atraşi de obligaţiunile României datorită reducerii cheltuielilor publice şi pregătirii unui nou acord cu FMI, dar şi în urma scăderii inflaţiei, care ar putea permite băncii centrale să reducă dobânda cheie pentru a stimula revenirea economiei şi a facilitat săptămâna trecută o emisiune de obligaţiuni în valută pe pieţele externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce indemnizaţie lunară va avea directorul general al Nuclearelectrica

     “În baza hotărârii AGA a Nucleareletrica din 22 august 2013, care fixează limitele indemnizaţiei fixe pentru administratorii executivi, Consiliul de Administratie al Nucleareletrica a stabilit următoarele cuantumuri ale indemnizaţiei fixe brute lunare pentru administratorii executivi: 24.150 lei brut lunar pentru directorul general, 22.950 lei brut lunar pentru directorul sucursalei Cernavodă, respectiv 95% din indemnizaţia directorului general”, potrivit datelor companiei de stat.

    Directorii care sunt şi membri ai Consiliului de Administraţie sunt administratori executivi. În perioada în care directorii deţin şi calitatea de administrator, aceştia sunt îndreptăţiţi doar la plata remuneraţiei conform contractului de mandat, fără să primească bani şi pentru calitate de membrul al CA.

    “Indemnizaţia fixă brută lunară a directorilor poate avea un cuantum de maxim de şase ori media câştigului salarial brut pe ramura de activitate (…). Având în vedere cuantumul câştigului salarial mediu brut pe ramura energie anterior datei numirii administratorilor executivi, respectiv 4.028 lei brut lunar, rezultă că plafonul maxim brut lunar al indemnizaţiei fixe este de 24.168 lei brut lunar”, menţionează Nuclearelectrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro