BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Ministrul Muncii anunţă ce se intamplă cu pensiile din luna ianuarie

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a scris un mesaj pe Facebook şi a anunţat că luni a verificat modul în care este respectat calendarul de plată a pensiilor la domiciliu aşa cum a fost stabilit cu instituţiile implicate. Pe parcursul zilei au fost îndeplinite mai multe proceduri care vor permite plata pensiilor.

    „Casele Judeţene de Pensii au solicitat astăzi la prima oră Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală transmiterea în regim de urgenţă către trezorerii a dispoziţiilor bugetare reprezentând plăţile de pensii pentru ianuarie 2021. Ulterior, au fost întocmite ordinele de plată către Poşta Română şi au fost virate sumele pentru pensiile ce urmează a fi plătite la domiciliu în ianuarie 2021. Toate aceste proceduri vor permite Companiei Naţionale Poşta Română să înceapă imediat achitarea pensiilor la domiciliu”, a scris, pe Facebook, ministrul Muncii, Raluca Turcan.

    Conform procedurilor, pentru pensionarii care au optat să îşi primească drepturile băneşti acasă, plata se face între datele de 1 şi 15 ale fiecărei luni.

  • Raluca Turcan, despre creşterea salariului minim, alocaţii şi pensii

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunţat principalele urgenţe ale mandatului: soluţii pentru majorarea salariului minim, a indicatorului social de referinţă (ISR),  alocaţiile de stat pentru copii, iar ca preocupare pe termen mediu este calcularea pensiilor pe baza contributivităţii. 

    „În ceea ce priveşte salariul minim, discuţia din minister, dar şi cea cu premierul Cîţu, se referă la faptul că acesta trebuie să crească cel puţin raportat la rata inflaţiei. Este un subiect pe care deja îl vom lansa în dezbatere publică, astfel încât să putem legifera această decizie”, a anunţat ministrul Muncii, Raluca Turcan, în ziua preluării mandatului.

    Referitor la ISR, Raluca Turcan a amintit că acesta nu a mai fost majorat din 2015, dar o viitoare creştere a acestui indice va veni doar în urma unei dezbateri reale şi nu în cheie electorală.

    Noul ministru al Muncii a explicat că Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvernul Orban privind majorarea alocaţiilor pentru copii va fi pusă în aplicare conform calendarului.

    „Alocaţiile vor creşte cu 20% de la 1 ianuarie 2021”, anunţă Ministerul Muncii.

    Raluca Turcan a mai anunţat o primă decizie adoptată în privinţa pensiilor şi anume crearea de urgenţă a unei comisii care va reuni reprezentanţi din mai multe ministere, cu rolul să identifice o soluţie pentru calcularea pensiilor pe bază de contributivitate. Structura comisiei va fi stabilită în 28 decembrie.

    „Vreau să facem un pas mare în privinţa pensiilor, pentru că de multe ori acest subiect a fost tratat într-o cheie electorală, iar cei afectaţi sunt pensionarii. Calcularea pensiilor pe bază de contributivitate, aducând astfel echitate în sistem, este pentru noi o prioritate”, a declarat ministrul Raluca Turcan.

    O altă măsură ce va fi adoptată de urgenţă este prelungirea cu şase luni a măsurilor active pentru angajaţii şi angajatorii din domeniile restricţionate în perioada stării de alertă, măsuri cu rol esenţial pentru susţinerea economiei.

  • Prima surpriză anunţată de guvernul Florin Cîţu. Anunţul făcut după nici 24 de ore

    Guvernul Cîţu şi-a propus în programul de guvernare să deblocheze proiectele de exploatare a a gazelor din Marea Neagră, iar cu banii din redevenţe să echilibreze sistemul naţional de pensii.

    Exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect extrem de controversat, se face acum în baza unei legi adoptate de Guvernul Dăncilă, lege care este considerată nefavorabilă de către consorţiul Exxon-Petrom, care a amânat începerea exploatării.

    De partea cealaltă, proiectul Black Sea Oil and Gas, în care este implicat un fond de investiţii american, a început exploatarea bazându-se pe fapul că la un moment dat legislaţia va fi schimbată.

    În programul de guvernare depus la Parlament pentru votul de investitură, Guvernul promite extinderea reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor.

    Deşi România are gaze naturale şi rezerve de gaze comerciale, doar jumătate din gospodării au acces la reţea. Acesta este un punct vulnerabil al României şi de aceea investitorii din Marea Neagră vor mai degrabă să exporte gazele către Ungaria şi Austria, susţinând că nu au cui să vândă în ţară.

    Toate guvernele au promis exinderea reţelei de gaze, dar progresele de la an la an sunt aproape nule.

    Sistemul naţional de pensii este destul de dezechilibrat, iar promisiunile de majorare a pensiilor nu pot fi acoperite din activitatea curentă a economiei şi din capacitatea statului de a obţine venituri din taxe si impozite.

    Vedeţi AICI documentul 

  • Violeta Alexandru, ministrul Muncii: Vom creşte pensiile şi alocaţiile în 2021

    „Alocaţiile copiilor vor creşte cu 20% la începutul anului viitor şi cu acelaşi procent la jumătatea anului, iar pensiile vor fi majorate, dar nu cu 40%, declară ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

    Vor creşte. Din punctul de vedere al liberalilor, lucrurile sunt foarte clare. În primul rând, în programul nostru de guvernare, pentru creşterea pensiilor am spus foarte clar că avem în vedere o creştere care să acopere 100% rata inflaţiei şi 50% din câştigul salarial mediu brut pe economie. Acest lucru constituie baza de plecare în discuţiile cu ceilalţi parteneri, pentru că suntem într-o coaliţie în acest moment şi deciziile le luăm împreună”, spune la RFI Violeta Alexandru.

    În privinţa alocaţiilor copiilor, ministrul Muncii reaminteşte de creşterea etapizată, „pentru a putea face faţă bugetul acestei solicitări de dublare a alocaţiilor”.

    „Va fi o creştere la începutul anului viitor, a doua creştere, de fapt, după cea de anul acesta. A treia va fi la jumătatea anului viitor şi ultimele două, peste doi ani. Prin urmare, poziţia PNL este foarte clară, de creştere atât a pensiilor, cât şi a alocaţiilor, cu o abordare echilibrată şi bazată pe situaţia economică existentă, în sensul de creştere a numărului de salariaţi, pentru că de pe urma muncii lor şi a contribuţiilor pe care le plătesc aceşti oameni care muncesc, putem acoperi toate aceste obligaţii, pe care le privim cu toată responsabilitatea. Suntem într-o guvernare de coaliţie, aceste decizii se vor lua împreună cu ceilalţi parteneri”, adaugă Alexandru.

    Violeta Alexandru precizează că „vor creşte atât pensiile, cât şi alocaţiile”.

    „Prima poză a încasărilor la buget o avem la finalul acestui an, când se pregăteşte bugetul pentru anul viitor. În funcţie de această situaţie, pentru că toate plăţile se fac funcţie de încasările la buget, Ministerul Finanţelor va avea o comunicare publică concretă vizavi de cuantumul creşterii, mă refer la pensii. Pentru alocaţii, cum ştiţi, creşterile sunt deja prevăzute în Ordonanţa pe care am modificat-o pe acest subiect, 20% la începutul anului şi încă 20% la jumătatea anului şi la fel şi peste doi ani (…). Liberalii sunt oameni responsabili, care nu vând iluzii, promit lucruri, până nu se verifică cu temeinicie situaţia încasărilor la buget”, conchide ministrul Muncii.

  • Piaţa pensiilor private a urcat cu 18% în primele nouă luni, la 72 miliarde lei

    Valoarea activelor totale aflate în administrare de către fondurile de pensii private a ajuns, la 30 septembrie, la 72,58 miliarde de lei, în creştere cu 18% faţă de septembrie 2019, ponderea pensiilor private în PIB fiind de 6,98%, arată datele publicate marţi de ASF.

    Din volumul total al investiţiilor făcute de fonduri, cea mai mare parte, 74%, reprezintă investiţii făcute în instrumente cu venit fix, în timp ce un procent de 20% a fost investit în acţiuni.

    Pe Pilonul II (pensii administrate privat), activele nete se ridică la 69,82 miliarde de lei, cu aproximativ 18% mai mult comparativ cu septembrie 2019, fiind înregistraţi 7,58 milioane de participanţi, în creştere cu 3%.

    Contribuţia medie a fost de circa 190 lei/participant.

    De asemenea, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat era de 9.225 lei, înregistrând o creştere de 10,86% comparativ cu decembrie 2019.

    În primele nouă luni ale anului au fost efectuate plăţi ale activului personal net către participanţi însumând 124 milioane lei pentru 8.831 de participanţi şi beneficiari.

    Titlurile de stat şi acţiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Titlurile de stat au o pondere de 68%, cu 6,54 puncte procentuale peste finalul anului 2019.

    Pe Pilonul III (pensii facultative), valoarea activelor nete a fost de 2,73 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 13% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind 520.879 de participanţi, în urcare cu 6%.

    Contribuţia medie a fost de 140 lei/participant, valoare egală cu cea înregistrată în luna septembrie 2019, iar valoarea medie a unui cont este de 5.235 lei, cu 7% mai mare decât în septembrie 2019.

    În primele nouă luni ale anului  au fost efectuate plăţi ale activului personal net către 6.362 de participanţi şi beneficiari însumând aproximativ 57 milioane de lei.

    Şi în cazul Pilonului III, fondurile de pensii investesc în special în titluri de stat şi acţiuni. Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat în titluri de stat au reprezentat 64% la 30 septembrie 2020, în creştere cu 7,13 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2019.

     

  • Nicu Marcu, preşedinte ASF: Sectorul pensiilor private este piaţa financiar-nebancară cu cea mai mare pondere în PIB, în jur de 7%

    Nicu Marcu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), spune că sectorul pensiilor private este piaţa financiar-nebancară cu cea mai mare pondere în Produsul Intern Brut (PIB), în jur de 7%.

    “Sectorul pensiilor private este piaţa financiar-nebancară cu ponderea cea mai mare în PIB a activelor, tinde să atingă la final de T3/2020 în jur de 7% din PIB. Este destul de mult având în vedere că în comparaţie cu piaţa de capital şi piaţa asigurărilor, piaţa pensiilor private a intrat în funcţiune mai târziu. Putem spune că în acest moment au un randament destul de bun care depăşeşte nivelul de garantare şi ,de aceea, atât Pilonull II, cât şi Pilonul III sunt nişte fonduri de pensii private care sunt destul de tentante pentru populaţie”, spune Nicu Marcu într-o conferinţă de presă organizată miercuri de Autoritate.

    Fondurile de pensii private din România, atât cele obligatorii (Pilon II) cât şi cele facultative (Pilon III), au ajuns la o pondere de 6,53% din produsul intern brut (PIB) la T2/2020, nivel mai mult decât dublu faţă de cel din 2014, arată datele Autorităţii de Supraveghere Financiară de la octombrie 2020.

    “Am mai spus şi la începutul mandatului meu, sectorul de pensii private este cel mai bine reglementat sector. Legiuitorul a fost foarte grijuliu cu acest sector şi prin legea de funcţionare a pensiilor private a reglementat foarte bine acest lucru, nelăsând la întâmplare contribuţiile pe care oamenii le au pentru cele două piloane de pensii. În permanenţă de la înfiinţarea pensiilor private, activele pensiilor private au crescut exponenţial, putem spune în acest moment că rata de creştere a activelor fondurilor pensiilor private a ajuns la 19%”, mai spune Nicu Marcu.

    Astfel, cu active totale de circa 68,5 mld. lei la iunie 2020 (66 mld. lei pe Pilon II şi 2,6 mld. lei pe Pilon III), fondurile de pensii private au ajuns să aibă o contribuţie mai mare în economia românească faţă de organismele de plasament colectiv (OPC), de exemplu fondurile mutuale.

    Practic în ultimii şase ani s-a produs o rocadă, în contextul în care OPC aveau 5,9% pondere în PIB în 2014, iar fondurile de pensii de 3%, pentru ca la T2/2020 OPC-urile să aibă 3,85% iar fondurile de pensii 6,5%.

    Dan Armeanu

     

  • Este OFICIAL! Legea Pensiilor a fost modificată: Reduceri de vârstă de pensionare cu 2 ani pentru mai multe categorii

    Lista localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi, a fost extinsă în această lună, cu noi localităţi după intratea în vigoare a Legii nr. 279/2020.

    Mai exact este vorba despre Legea nr. 279/2020 – modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1.187 din 07 decembrie 2020 şi care va intra în vigoare de joi, 10 decembrie 2020.

    Prezenta lege aduce modificări alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 prin introducerea mai multor localităţi în lista actuală fără a modifica condiţiile de până acum.

    Astfel, persoanele care au locuit în aceste localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare.

    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

    După aceasta modificare, textul alineatului (5) al articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are următorul cuprins:

    “(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio- active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4)..”

     

     

     

     

     

     

  • Adrian Codirlaşu, CFA România: Pensia viitoare va fi mai mică, mai scumpă şi va veni mai tarziu

    Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari, consideră că fondurile de pensii  Pilonul I şi Pilonul II nu vor putea asigura un trai decent la pensionare pentru actualii contribuitori, şi indică drept soluţie migrarea treptată către un sistem privat de pensii şi majorarea ponderii din salariu către acest sistem.

    “Pilonul public este foarte dezavantajos, se vede că este o taxă, nu primim înapoi nici măcar jumătate din cât contribuim. Soluţiile pe care le are la îndemână statul, folosite şi pe plan internaţional, şi din care cel mai probabil va implementa un mix sunt creşterea taxării, majorarea vârstei de pensionare, plafonarea sau scăderea pensiilor publice. Oricare ar fi mixul, este cert că pensia publică viitoare va fi mai mică, mai scumpă şi va veni mai tarziu. Soluţia este să mergem treptat către un sistem privat de pensii  şi să creştem ponderea alocată din salariu către sistemul privat”, a spus Adrian Codîrlaşu în cadrul unui eveniment în care experţi din piaţa financiară au analizat actualul sistem de pensii şi au dezbătut posibile soluţii pentru a răspunde la îngrijorările privind sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung.

    La rândul său, Claudiu Vuţă, analist economic, consideră că actualul fond de pensii este de fapt un sistem de redistribuire care se numeşte CAS.

    Începând cu 2007, România a organizat sistemul de pensii astfel încât românii să aibă posibilitatea să redistribuie o parte către Pilonul II, care este privat, dar şi obligatoriu. Cota CAS de 25% se aplică salariului brut şi se duce 21,25% către Pilonul I şi 3,75% către Pilonul II.

    “Conform datelor Ministerului Muncii în România sunt 4,7 mil pensionari şi 5,6 mil salariaţi activi. Să ne uităm cu atenţie la acest sistem public şi să înţelegem că este sustenabil doar când numărul angajaţilor îl depăşeşte pe cel al pensionarilor, când există mai mulţi oameni aflaţi în câmpul muncii decât cei ieşiţi din activitate.  În prezent, tendinţa este de creştere a numărului de pensionari şi de scădere a angajaţilor activi. Avem din ce în ce mai puţini angajaţi, adică cei care plătesc pensiile. În lipsa contribuţiilor sociale, sistemul nu poate exista. După 2030 numărul pensionarilor va creşte vertiginos, în acel an vor ieşi la pensie peste 1,5 mil de românu şi statul va trebui să le plătescă pensia. Imaginaţi-vă intervalul 2030 – 2035 când statul va trebui să plătescă pensiile a peste 6- 6,5 mil de pensionari şi numărul angajaţilor va fi de cel mult 4,5 mil”, spune Claudiu Vuţă.

    Şi Horia Gustă, preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF), menţionează că sistemul de pensii Pilon I este construit în mod diferit faţă de toate celelalte sisteme, în sensul că nu se bazează pe contribuţia efectivă, ci pe nişte formule, pe nişte puncte de pensie de care contributorul beneficiază la data ajungerii la pensie.

    “Este important ca oamenii să înţeleagă că nu trebuie să se bazeze doar pe acel pilon, ci trebuie să ia în calcul să aibă un contract de munca şi să se asigure ca îi este virată contribuţia la pilonul II. Trebuie să cerem să fim informaţi despre pilonii de pensie şi să şi contribuim la ei”.

    Potrivit acestuia, statul ar trebui să vină cu măsuri concrete pentru a deveni competitive contractele de muncă şi astfel să crească numărul angajaţilor. O variantă ar fi să ofere avantaje fiscale pentru o perioadă determinată de timp aşa cum s-a întâmplat şi în IT

    Fondurile de pensii private din România, atât cele obligatorii (Pilon II) cât şi cele facultative (Pilon III), au ajuns la o pondere de 6,53% din produsul intern brut (PIB) la T2/2020, nivel mai mult decât dublu faţă de cel din 2014, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supra­veghere Financiară.

  • Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, a câştigat definitiv procesul cu ASF, care i-a retras autorizaţia şi a amendat-o în 2017 după scandalul privind Pilonul II

    ♦ ASF a sancţionat-o pe Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, cu amendă de 100.000 de lei şi retragerea autorizaţiei, după ce a avertizat clienţii în 2017 privind o posibilă naţionalizare a pensiilor Pilon II ♦ NN a fost sancţionată cu o amendă de 750.000 de lei, cea mai mare amendă din istoria ASF ♦ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins în 26 noiembrie 2020 recursul ASF ca „nefondat“.

    Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii care a decis avertizarea celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii în luna aprilie 2017 în legătură cu o posibilă naţionali­zare a banilor acumulaţi în conturi, a câştigat definitiv procesul împotriva Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), autoritatea de reglementare care a sancţionat-o financiar şi i-a interzis să ocupe o funcţie executivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că respinge recursul ASF ca „nefondat“, după ce Curtea de Apel Bucureşti anula în toamna anului 2018 sancţiunile ASF pentru Raluca Ţintoiu.

    „Respinge recursul for­mulat de pârâta Auto­ri­tatea de Supraveghere Fi­nanciară împotriva sen­tinţei civile nr.4114 din 16 oc­tombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de con­ten­cios admi­nis­trativ şi fiscal, ca ne­fondat“, potrivit in­for­ma­ţiilor anunţate de ICCJ.

    Sentinţa definitivă a ICCJ a fost pronunţată în şedinţă publică în data de 26 noiembrie 2020.

    Practic, hotărârea ICCJ vine după ce în octombrie 2018, Curtea de Apel Bu­cu­reşti lua decizia să anu­le­ze sanc­ţiunea prin care Raluca Ţintoiu a fost amen­dată de ASF cu suma de 100.000 de lei şi cu retragerea auto­ri­zaţiei şi a obligat totodată autoritatea să îi plătească fostei şefe a NN Pensii dau­ne morale în valoare de 1.000 de euro, po­trivit informaţiilor transmise atunci de Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia Curţii de Apel din 2018 nu era însă definitivă. Iar ASF a făcut re­curs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care s-au anulat sancţiu­nile aplicate de autoritate Ralucăi Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii.

    Sancţiunile dure ale ASF au venit în contextul în care Raluca Ţintoiu, care a condus cel mai mare adminis­tra­tor de pensii private din România, a decis avertizarea în aprilie 2017 a celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii administrat de NN în legătură cu o posibilă naţionali­zare a banilor acumulaţi în conturi. Scrisoarea trimisă prin e-mail de NN Pensii, având-o pe Raluca Ţintoiu la con­ducere, a creat mare agitaţie la nivel politic, chiar liderul PSD de la acel mo­ment, Liviu Dragnea, ieşind în spaţiul public de mai multe ori pentru a susţine cu fermitate că „naţionalizarea este un scandal pornit din nimic“. În plus, el a spus la acea vreme că ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte dur, ceea ce s-a şi întâmplat.

    ASF avându-l atunci în funcţia de pre­şedinte pe Mişu Negriţoiu şi ca vice­pre­şedinte responsabil de zona pen­si­ilor private pe Ion Giurescu a convocat o şedinţă de urgenţă al cărei rezultat a fost sancţionarea Ralucăi Ţintoiu şi a NN Pensii.

    În timp ce Raluca Ţintoiu a fost pedepsită cu interzicerea de a mai ocupa o funcţie de conducere în piaţa financiară nonbancară, dar şi cu o amendă de 100.000 de lei, NN a fost sanc­ţionată cu o amendă de 750.000 de lei, cea mai mare amendă din istoria ASF. NN Pensii, o companie deţintă de gru­pul olandez NN, nu a contestat decizia ASF, plătind amenda.

    Vicepreşedintele Ion Giurescu, care a anunţat sancţiunile într-o con­ferinţă de presă fulger, a afirmat că NN a făcut o greşeală impardonabilă şi că administratorul a recunoscut greşeala.

    Pentru că era cariera ei în joc, Raluca Ţintoiu, care se afla la conducerea NN Pensii din 2013, a contesta decizia ASF, câştigând în cele din urmă procesul.

    Deşi Liviu Dragnea a negat cu vehemenţă posibilitatea desfiinţării pensiilor private Pilonul II la momentul informării NN, ulterior ministrul de Finanţe de la acea vreme Ionuţ Mişa a declarat public că Executivul ia în calcul această variantă.

    Cosmin Vasile, managing partner la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile&Partners (ZRVP), avocatul Ralucăi Ţintoiu în procesul cu ASF, declara că a atacat decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară de a o sancţiona pe Raluca Ţintoiu, fost director general al NN Pensii, întrucât decizia supraveghetorului pieţei de capital a fost luată fără a fi îndeplinit cvorumul, dar şi ca urmare a unei urgenţe nejustificate.

    NN Pensii este cel mai mare administrator de pensii private Pilon II din România cu peste 1,9 milioane de participanţi. Cifra de afaceri a administratorului a crescut la 70,8 milioane de lei în primul semestru din acest an, cu 93% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

     În total, în sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) s-au strâns banii de pensii ai 7,4 milioane de români, circa 14 mld. euro.

     

     

  • Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, a câştigat definitiv procesul cu ASF, care a sancţionat-o cu 100.000 de lei şi retragerea autorizaţiei

    Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii care a decis avertizarea celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii în luna aprilie 2017 în legă­tură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în con­turi, a câştigat definitiv procesul cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că respinge recursul ASF ca “nefondat”.

    “Respinge recursul formulat de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva sentinţei civile nr.4114 din 16 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat”, potrivit informaţiilor anunţate de ICCJ.

    Sentinţa definitivă a fost pronunţată în şedinţă publică în data de 26 noiembrie 2020.

    Decizia ICCJ de ieri vine după ce în octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti lua decizia să anuleze  decizia prin care Raluca Ţintoiu a fost amendată de ASF cu suma de 100.000 de lei şi cu retragerea autorizaţiei şi a obligat totodată autoritatea să îi plă­tească fostei şefe a NN Pensii daune morale în valoare de 1.000 de euro, potrivit informaţiilor transmise atunci de Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia Curţii de Apel din 2018 nu era însă definitivă, iar ASF a făcut recurs.

    Sancţiunile au fost aplicate de ASF în contextul în care Raluca Ţintoiu, care a condus cel mai mare administrator de pensii private din România, a decis avertizarea în aprilie 2017 a celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii administrat de NN în legătură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în conturi. Scrisoarea trimisă prin e-mail de NN Pensii cu Raluca Ţintoiu la conducere a creat mare agitaţie la nivel politic, însuşi liderul PSD de la acel moment, Liviu Dragnea, ieşind în spaţiul public de mai multe ori pentru a susţine cu fermitate că „naţionalizarea este un scandal pornit din nimic“.

    În plus, el a spus la acea vreme că ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte dur, fapt care s-a şi întâmplat.