BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • România a devenit în primul an de pandemie al treilea cel mai mare producător de biciclete din UE, depăşind Germania

    Pe piaţa locală au fost realizate anul trecut peste 1,4 milioane de biciclete (normale şi electrice), în urcare de la circa 1,2 milioane în 2019.

    România a devenit anul trecut al treilea cel mai mare producător de biciclete din UE, depăşind Germania, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor din piaţă şi a celor oferite de biroul european de statistică Eurostat.

    Mai exact, pe piaţa locală au fost realizate peste 1,4 milioane de biciclete (normale şi electrice), în urcare de la circa 1,2 milioane în 2019, potrivit informaţiilor furnizate de grupul francez Decathlon pentru ZF. Francezii sunt cel mai mare client al fabricilor româneşti de profil, doar anul trecut achiziţionând 860.000 de vehicule pe două roţi. Cifrele iau în calcul jucătorii mai mari şi nu şi afacerile mici, de tipul garajelor din biciclete ce produc câteva sute de bucăţi customizate pe an.

    În primul an de pan­de­mie, în care producţia locală de biciclete a crescut cu circa 6%, cifrele aferente acestei industrii din Germania indică un declin de circa 13%. Mai exact, fabricile din cea mai puternică economie europeană au realizat anul trecut 1,3 milioane de unităţi, faţă de 1,5 milioane în 2019, conform Eurostat.

    Cei mai importanţi jucători din domeniu rămân însă Portugalia şi Italia, potrivit aceleiaşi surse – biroul european de statistică.

    Industria de biciclete a ajuns în prim-plan în contextul pandemiei de COVID-19 care a dat un imbold masiv vânzărilor de vehicule pe două roţi, mai ales în Occident, unde oamenii au renunţat la transportul în comun pentru aceste mijloace de transport. Mai mult, există o serie de iniţiative ale autorităţilor în acest sens, fie prin oferirea de vouchere pentru achiziţia de biciclete, fie prin dezvoltarea unui sistem de piste.

    România are doar câteva companii mai mari specializate în producţia de biciclete, este vorba, din datele ZF, de Eurosport DHS (cu acţionariat chinezo-japonez), de NextCity din Reşiţa şi de Sport Mechanical Workshop din Timişoara, acestea din urmă fabrici partenere pentru Decathlon.

    Cele două unităţi sunt specializate în asamblarea de vehicule pe două roţi, componentele fiind aduse de peste hotare.

    Piaţa locală are şi ea firme care produc părţi componente pentru biciclete, dintre acestea cea mai mare este Mechrom Industry. Întreaga producţie a acestei firme ia drumul exportului către fabricile din Italia ale aceluiaşi grup – Campagnolo, potrivit celor mai recente date ZF.

    Potenţialul României pe această piaţă este de însă mult mai mare, iar producţia ar putea ajunge la 2 milioane de unităţi (bunuri finite) în cinci ani de zile, conform estimărilor anterioare ale jucătorilor din piaţă. Dezvoltarea e susţinută de o nouă investiţie în domeniu.

    Cea mai mare fabrică de biciclete din România, dezvoltată de compania Sport Mechanical Workshop la Timişoara, va fi gata în această toamnă, urmând să realizeze anual până la 1,5 milioane de vehicule pe două roţi. Singurul client al acestei unităţi de producţie va fi gigantul francez Decathlon. Aceeaşi firmă mai are o fabrică în acelaşi oraş unde asamblează biciclete tot pentru Decathlon.

    Gigantul francez, care are o istorie îndelungată pe piaţa locală prin colaborările sale cu producătorii în special de biciclete, dar şi de haine şi încălţări, vrea să transforme piaţa locală într-un hub de producţie de vehicule pe două roţi. Astfel, vrea să găsească nu doar firme care asamblează, ci şi producători de componente. Totodată, vrea să dezvolte o comunitate de pasionaţi de ciclism.

  • Cine s-ar gândi că tehnologia ar putea să se infiltreze în stupii de albine şi să joace un rol deloc de neglijat în procesul de producţie a mierii de albine?

    Cine s-ar gândi că tehnologia ar putea să se infiltreze în stupii de albine şi să joace un rol deloc de neglijat în procesul de producţie a mierii de albine? Ciprian Farcaş şi Armando Goldman s-au gândit. Aşa că au pus bazele TheHoneyHey, un business care şi-a propus să salveze peste 5.000 de stupi şi să sprijine apicultorii de peste tot din lume. Cum?

    Cu scopul de a recrea relaţia simbiotică directă dintre consumatorul final şi albine, businessul nostru acordă ocazia oricărei persoane din lume să adopte familii de albine. Adoptatorii, pe de o parte, contribuie la cheltuielile necesare menţinerii în viaţă a familiilor de albine, iar pe de altă parte obţin un bonus, estimat la până un kilogram de miere neprocesată pe lună”, povesteşte Ciprian Farcaş, unul dintre cei care au gândit conceptul TheHoneyHey. Pentru a primi un kilogram de miere pe lună, persoana care adoptă plăteşte 500 de dolari, existând şi opţiunea de a plăti 350 de dolari, în schimbul a jumătate de kilogram lunar. Astfel, atât apicultorii, cât şi familiile de albine sunt sprijiniţi să continue ciclul lor de existenţă. În faza incipientă a businessului, prin iniţiativa „Adoptă un stup!”, au fost oferiţi peste 500 de stupi în adopţie clienţilor din întreaga lume – din Hawaii până în Hong Kong. Şi aici intervine tehnologia, pentru că cei care aleg să adopte trebuie să fie activi în domeniul blockchain, plătind pentru îngrijirea stupilor cu monede virtuale şi folosindu-se de tokenuri.

    „Acest program i-a făcut pe mulţi să se îndrăgostească de albine şi de mierea pură, în stare brută, naturală. Clienţii noştri sunt persoane fizice, iubitoare de albine, care apreciază atât produsele pure, naturale, cât şi beneficiile consumului de miere naturală, în stare crudă, denumită, în diferite medii, miere vie”, adaugă Ciprian Farcaş. Atât el, cât şi Armando Goldman sunt antreprenori cu experienţă, aşa că TheHoneyHey nu a fost o noutate pentru ei în acest univers al afacerilor, ci mai degrabă o provocare în a explica demersul pentru publicul interesat. „Iniţial, am investit în organizarea şi crearea companiei, procurarea de familii şi de materiale necesare bunei desfăşurări a proceselor constituente şi în testarea diferitelor metode şi oportunităţi pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale albinelor. Pentru a oferi cele mai bune condiţii familiilor de albine, avem asociaţi doi apicultori seniori, care se ocupă de tot ce înseamnă tratamente, hrănire, pregătiri pentru iernat şi ieşiri din iernat.” Prin preţurile plătite de cei care adoptă un stup, este susţinută întreaga industrie a apiculturii, care necesită, printre altele, forţă de muncă atât sezonieră, cât şi anuală, ceea ce presupune cheltuieli şi interes din partea potenţialilor angajaţi. În 2020, TheHoneyHey a generat o cifră de afaceri de peste 50.000 de lei, fiind însă un an în care pandemia a restrâns foarte mult listele de cheltuieli ale tuturor, astfel că adopţia unui stup nu a fost neapărat printre priorităţi. În 2021, cei doi antreprenori pregătesc expansiunea proiectului, atât prin cooptarea apicultorilor, cât şi prin atragerea unui număr mai mare de clienţi din întreaga lume în programul de adopţie.

    „Producem mierea în zona Banatului, unde avem atât producţie proprie, cât şi producţie din partea apicultorilor afiliaţi. Vindem clienţilor din întreaga lume, mierea naturală, neprocesată fiind un produs foarte apreciat de consumatori.” Portofoliul cuprinde, în mare parte, produse clasice ale familiilor de albine – miere, ceară sau propolis – dar şi produse de nişă, mai ales pentru clienţii externi. Printre acestea, se numără mierea de mazăre, de cireşe, de muştar, de mană, de castan, precum şi rame cu faguri de miere căpăciţi. Evident, produsele de nişă se vând la preţuri mai ridicate decât cele clasice, care se găsesc şi în supermarketuri. Anul 2020 a adus câteva probleme businessului TheHoneyHey şi industriei apiculturii în general, în condiţiile în care nici vremea nu a fost prielnică producţiei de miere, ducând la mortalitate ridicată în rândul albinelor şi o producţie mică de miere pură, iar pandemia a împiedicat bunul mers al relaţiilor comerciale dintre state. „Avem clienţi din Emiratele Arabe Unite sau din Canada şi Statele Unite ale Americii cărora nu le-am putut livra miere în această perioadă, deoarece, la rândul lor, businessurile furnizorilor noştri de servicii au fost afectate de pandemie.” Ciprian Farcaş şi Armando Goldman nu şi-au pierdut însă speranţa, aşa că au deschis un canal nou de vânzare către Olanda, un consumator important de miere. De la cantităţi mici, de test, cei doi fondatori ai TheHoneyHey vor să ajungă să livreze lunar cel puţin o tonă de miere doar către această ţară.

    —

    În 2020, TheHoneyHey a generat o cifră de afaceri de peste 50.000 de lei, fiind însă un an în care pandemia a restrâns foarte mult listele de cheltuieli ale tuturor, astfel că adopţia unui stup nu a fost neapărat printre priorităţi.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Cabana Ted’s – unitate de cazare (jud. Alba)

    Fondatori: Nicolae şi Raluca Popa

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: localitatea Vălişoara din judeţul Alba

    Atelier Bolero – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Anca Balaş şi Ecaterina Nicolescu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 20.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, Braşov, online

    Kumon – centru de cursuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristina Căpătan

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 300.000 de lei (peste 60.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

    Acadeea – laborator de prăjituri (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Anca Cheregi şi Andreea Burian

    Investiţie iniţială: 16.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 30.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Centrul Gutenberg – cursuri de limbă germană (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Breaz

    Cifră de afaceri în 2020: peste
    80.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca şi online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Christine Lagarde, preşedintele BCE: Relansarea economică din zona euro va fi afectată de reintroducerea restricţiilor

    Restricţiile impuse de ţările europene în contextul creşterii incidenţei infectării cu virusul SARS-CoV-2 generează preocupări privind relansarea economiei zonei euro, afirmă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE).

    “Relansarea economiei zonei euro este pe drumul cel bun. Dar pandemia continuă să umbrească relansarea, mai ales că varianta Delta constituie o sursă din ce în ce mai mare de incertitudine”, a declarat Christine Lagarde, conform Agenţiei France-Presse şi postului LCI.

    Creşterea cazurilor de infectare riscă să frâneze redresarea economică “în sectorul serviciilor”, mai ales în domeniul “turismului şi industriei hoteliere”, a atras atenţia preşedintele Băncii Centrale Europene.

  • Christine Lagarde, preşedintele BCE: Relansarea economică din zona euro va fi afectată de reintroducerea restricţiilor

    Restricţiile impuse de ţările europene în contextul creşterii incidenţei infectării cu virusul SARS-CoV-2 generează preocupări privind relansarea economiei zonei euro, afirmă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE).

    “Relansarea economiei zonei euro este pe drumul cel bun. Dar pandemia continuă să umbrească relansarea, mai ales că varianta Delta constituie o sursă din ce în ce mai mare de incertitudine”, a declarat Christine Lagarde, conform Agenţiei France-Presse şi postului LCI.

    Creşterea cazurilor de infectare riscă să frâneze redresarea economică “în sectorul serviciilor”, mai ales în domeniul “turismului şi industriei hoteliere”, a atras atenţia preşedintele Băncii Centrale Europene.

  • Megatrendul muncii hibrid este aici să rămână

    Combinarea muncii online cu cea de la birou, a oamenilor şi maşinilor, a devenit, cel puţin de la începutul pandemiei, o parte integrantă a modului de lucru în întreaga lume şi va avea un impact profund asupra felului în care ne vom desfăşura activitatea în viitor. Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom – lider austriac în furnizarea de soluţii digitale, împreună cu Barbara Stöttinger – decanul WU Executive Academy, care oferă programul WU Executive MBA Bucharest, au analizat noul megatrend de pe piaţa muncii şi efectele acestuia asupra organizaţiilor, în special asupra managerilor şi echipelor.

     

    1. Munca hibridă va fi noua normalitate

    Un sondaj efectuat în vara anului 2020 a relevat că între 40-60% dintre angajatorii din Austria intenţionează să păstreze regimul de muncă de la distanţă după perioada pandemică. Înainte de pandemie, acest procent era sub 20%. Ceea ce trebuie să facă companiile în continuare este să se pregătească pentru noul mod de lucru hibrid: „Munca hibridă va deveni noul standard: companiile care nu vor reuşi să ofere echipamente IT de înaltă calitate şi o cultură a muncii orientată în această direcţie vor fi mai puţin atractive pentru potenţiali angajaţi şi astfel vor avea un dezavantaj competitiv pe piaţă”, avertizează Jochen Borenich.

     

    2. Leadershipul va presupune noi abilităţi

    „Simpla încredere în angajaţii care lucrează remote şi aşteptarea ca aceştia să se descurce pe cont propriu nu sunt realiste”, susţine Borenich. Acesta indică o nouă abilitate pe care managerii ar fi bine să o dobândească rapid: leadershipul la distanţă. Barbara Stöttinger, de asemenea, identifică un nou rol al leadershipului în lumea digitală a afacerilor: „Lucratul la distanţă implică mai mult, nu mai puţin management”. Iar managementul de la distanţă este construit pe încredere, precum şi pe o comunicare deschisă, fără ambiguitate. Acesta oferă angajaţilor structură şi, nu în ultimul rând, siguranţă. Totuşi, nu trebuie confundat cu micromanagementul şi cu e-mailurile sau chiar apelurile care au ca scop controlul angajaţilor, adaugă Jochen Borenich: „Este crucial să evaluaţi starea de spirit a echipei – mai multă comunicare este mai bună decât prea puţină: la urma urmei, riscul de a suferi un burnout a crescut semnificativ de când oamenii lucrează de acasă, după cum arată ultimele studii.”

     

    3. Birourile se vor transforma în spaţii creative şi de întâlniri

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală”, explică Borenich. Barbara Stöttinger vede, de asemenea, un mare potenţial pe care companiile ar trebui să îl exploateze: „Cooperarea creativă este baza inovaţiei. Managerii trebuie să creeze spaţiul necesar în acest scop – în mintea oamenilor, în agendă şi la locurile de muncă”, spune ea.

     

    4. Noi relaţii: om-maşină şi maşină-maşină

    Nu numai oamenii comunică din ce în ce mai mult prin canale virtuale. În ultima perioadă, atât interacţiunile dintre oameni şi maşini, precum şi cele între maşini au început să fie ceva firesc. Jochen Borenich menţionează că, pe segmentul B2C, cumpărăturile online au devenit o practică uzuală. „De asemenea, pe segmentul B2B, 80% dintre interacţiuni se desfăşoară în prezent fără contact uman. Cu cât clienţii sunt mai tineri, cu atât sunt mai puţin interesaţi să interacţioneze cu un agent de vânzări real. Aceştia preferă să îşi formeze propriile opinii, făcând research şi consultând platforme de rating”, explică Borenich. Până în 2024, circa patru miliarde de dispozitive vor fi conectate la o reţea digitală, iar în fabricile viitorului, maşinile vor comunica fără nevoia intervenţiei umane. „În plus, maşinile se vor optimiza singure, mult mai bine. Experţii doar le vor oferi datele necesare.” Instrumentele digitale, cum ar fi ochelarii inteligenţi, vor transfera date lucrătorilor într-un cadru de realitate augmentată, în timp real. „Ca urmare, companiile industriale se vor transforma treptat în întreprinderi de date”, susţine Borenich.

     

    5. Securitate şi eficienţă în IT

    Companii din toate sectoarele de activitate depind în prezent de soluţiile IT. „În noul sistem de muncă hibrid, companiile au nevoie de o infrastructură IT solidă pentru a susţine colaborarea digitală.” Mai mult, în contextul pandemiei, atacurile cibernetice au crescut considerabil: „Centrul de apărare cibernetică al Kapsch a înregistrat de două ori mai multe atacuri de la începutul anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior pandemiei”, afirmă Borenich. De asemenea, numărul companiilor care contactează Kapsch BusinessCom pentru asistenţă după ce au fost hackuite a crescut de patru ori. Sfatul lui Borenich este ca instrumentele digitale utilizate în cadrul companiilor să fie optim integrate şi să se evite proliferarea necontrolată a acestora.

    Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open-space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală.”

  • Megatrendul muncii hibrid este aici să rămână

    Combinarea muncii online cu cea de la birou, a oamenilor şi maşinilor, a devenit, cel puţin de la începutul pandemiei, o parte integrantă a modului de lucru în întreaga lume şi va avea un impact profund asupra felului în care ne vom desfăşura activitatea în viitor. Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom – lider austriac în furnizarea de soluţii digitale, împreună cu Barbara Stöttinger – decanul WU Executive Academy, care oferă programul WU Executive MBA Bucharest, au analizat noul megatrend de pe piaţa muncii şi efectele acestuia asupra organizaţiilor, în special asupra managerilor şi echipelor.

     

    1. Munca hibridă va fi noua normalitate

    Un sondaj efectuat în vara anului 2020 a relevat că între 40-60% dintre angajatorii din Austria intenţionează să păstreze regimul de muncă de la distanţă după perioada pandemică. Înainte de pandemie, acest procent era sub 20%. Ceea ce trebuie să facă companiile în continuare este să se pregătească pentru noul mod de lucru hibrid: „Munca hibridă va deveni noul standard: companiile care nu vor reuşi să ofere echipamente IT de înaltă calitate şi o cultură a muncii orientată în această direcţie vor fi mai puţin atractive pentru potenţiali angajaţi şi astfel vor avea un dezavantaj competitiv pe piaţă”, avertizează Jochen Borenich.

     

    2. Leadershipul va presupune noi abilităţi

    „Simpla încredere în angajaţii care lucrează remote şi aşteptarea ca aceştia să se descurce pe cont propriu nu sunt realiste”, susţine Borenich. Acesta indică o nouă abilitate pe care managerii ar fi bine să o dobândească rapid: leadershipul la distanţă. Barbara Stöttinger, de asemenea, identifică un nou rol al leadershipului în lumea digitală a afacerilor: „Lucratul la distanţă implică mai mult, nu mai puţin management”. Iar managementul de la distanţă este construit pe încredere, precum şi pe o comunicare deschisă, fără ambiguitate. Acesta oferă angajaţilor structură şi, nu în ultimul rând, siguranţă. Totuşi, nu trebuie confundat cu micromanagementul şi cu e-mailurile sau chiar apelurile care au ca scop controlul angajaţilor, adaugă Jochen Borenich: „Este crucial să evaluaţi starea de spirit a echipei – mai multă comunicare este mai bună decât prea puţină: la urma urmei, riscul de a suferi un burnout a crescut semnificativ de când oamenii lucrează de acasă, după cum arată ultimele studii.”

     

    3. Birourile se vor transforma în spaţii creative şi de întâlniri

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală”, explică Borenich. Barbara Stöttinger vede, de asemenea, un mare potenţial pe care companiile ar trebui să îl exploateze: „Cooperarea creativă este baza inovaţiei. Managerii trebuie să creeze spaţiul necesar în acest scop – în mintea oamenilor, în agendă şi la locurile de muncă”, spune ea.

     

    4. Noi relaţii: om-maşină şi maşină-maşină

    Nu numai oamenii comunică din ce în ce mai mult prin canale virtuale. În ultima perioadă, atât interacţiunile dintre oameni şi maşini, precum şi cele între maşini au început să fie ceva firesc. Jochen Borenich menţionează că, pe segmentul B2C, cumpărăturile online au devenit o practică uzuală. „De asemenea, pe segmentul B2B, 80% dintre interacţiuni se desfăşoară în prezent fără contact uman. Cu cât clienţii sunt mai tineri, cu atât sunt mai puţin interesaţi să interacţioneze cu un agent de vânzări real. Aceştia preferă să îşi formeze propriile opinii, făcând research şi consultând platforme de rating”, explică Borenich. Până în 2024, circa patru miliarde de dispozitive vor fi conectate la o reţea digitală, iar în fabricile viitorului, maşinile vor comunica fără nevoia intervenţiei umane. „În plus, maşinile se vor optimiza singure, mult mai bine. Experţii doar le vor oferi datele necesare.” Instrumentele digitale, cum ar fi ochelarii inteligenţi, vor transfera date lucrătorilor într-un cadru de realitate augmentată, în timp real. „Ca urmare, companiile industriale se vor transforma treptat în întreprinderi de date”, susţine Borenich.

     

    5. Securitate şi eficienţă în IT

    Companii din toate sectoarele de activitate depind în prezent de soluţiile IT. „În noul sistem de muncă hibrid, companiile au nevoie de o infrastructură IT solidă pentru a susţine colaborarea digitală.” Mai mult, în contextul pandemiei, atacurile cibernetice au crescut considerabil: „Centrul de apărare cibernetică al Kapsch a înregistrat de două ori mai multe atacuri de la începutul anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior pandemiei”, afirmă Borenich. De asemenea, numărul companiilor care contactează Kapsch BusinessCom pentru asistenţă după ce au fost hackuite a crescut de patru ori. Sfatul lui Borenich este ca instrumentele digitale utilizate în cadrul companiilor să fie optim integrate şi să se evite proliferarea necontrolată a acestora.

    Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open-space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală.”

  • Cine sunt oamenii care salvează satele părăsite şi distruse de vreme ale României. Acum aceste sate restaurate sunt adevărate atracţii turistice

    Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET) este unul dintre cele mai cunoscute proiecte de revitalizare a spaţiului rural românesc, energia fundaţiei fiind concentrată mai ales în zona Transilvaniei. Având în spate pasiunea Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales pentru această zonă de patrimoniu a României, MET deja a recondiţionat peste 20 de case tradiţionale, transformându-le în unităţi de cazare. Iar planurile nu se opresc aici.

    Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET) a fost fondată în 1987 la Londra, iar scopul iniţial al acesteia era de sprijinire a intelectualilor români astfel încât să fie în contact cu universităţi din vestul Europei, cum ar fi Oxford şi Cambridge, cât şi cu personalităţi din Europa Occidentală. Astăzi, fundaţia, patronată de ASR Prinţul de Wales, salvează patrimoniul local prin restaurarea caselor tradiţionale transilvănene şi maramureşene. MET readuce la viaţă clădirile lăsate în paragină de oamenii care au considerat că nu mai au nicio valoare.

    Istoria fundaţiei începe cu o primă intervenţie ce a fost determinată de planul de sistematizare al lui Ceauşescu, la acel moment multe sate cu valoare istorică fiind ameninţate cu dispariţia. Astfel, fundaţia a fost sprijinită de prinţul Charles, care în 1989 a ţinut un discurs despre situaţia satelor româneşti cu ocazia expoziţiei Build a Better Britain, organizată la Londra Civic Society. Azi, fundaţia acţionează din Sighişoara, având în spate un veritabil model de business.

    „Noi suntem o fundaţie din Sighişoara, activă în domeniul restaurării de patrimoniu şi revigorării satelor tradiţionale din sud-estul Transilvaniei. Zi de zi, exact cu asta ne ocupăm: căutăm finanţări prin care încercăm să restaurăm, să păstrăm în stare bună şi să ţinem deschise, pentru publicul amator de turism cultural şi responsabil, cât mai multe clădiri valoroase din zonă, care astfel să poată fi văzute, apreciate şi, mai ales, folosite. Pentru noi, patrimoniul nu reprezintă doar nişte clădiri frumoase, ci este viu şi presupune o interacţiune cu mediul şi cu oamenii care locuiesc în apropiere sau cu cei care vin să-l viziteze. Pentru asta există Experience Transylvania, care este o parte din fundaţia MET şi este, de fapt, o reţea de case de patrimoniu din zonă, în care se poate sta”, spune Sana Nicolau, communication manager al MET.

    Sana Nicolau, communication manager al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust (MET)

    „Facem cursuri de formare în meserii, îi sprijinim pe oamenii din aceste sate să îşi deschidă mici afaceri cu ce ştiu ei să facă mai bine şi este şi tradiţional pentru zonă, gândim proiecte de educaţie şi activităţi artistice informale pentru copiii din sate, organizăm cursuri de gastronomie, de limbi străine sau de antreprenoriat pentru colaboratorii noştri care vor să se dezvolte şi, de asemenea, îi sprijinim cu know-how pentru a face acest lucru.”

    Fundaţia controlează compania Experience Transylvania Guesthouses, care administrează 20 de case transilvănene sau maramureşene vechi restaurate şi transformate în unităţi de cazare pentru turiştii altfel, pentru cei pentru care locul unde înnoptează este o călătorie în sine.

    „Am reuşit să le păstrăm aşa cum erau acum 100-200 de ani, se poate locui în ele şi oferă o experienţă de turism un pic mai specială, nu sunt doar o cazare. Desigur, alegerea noastră de a restaura o clădire atât de veche vine şi cu nişte costuri diferite, pentru că o casă de patrimoniu care are câteva sute de ani are nevoie de reparaţii de întreţinere, constante şi costisitoare; în acelaşi timp, însă, când vezi cât de încântaţi sunt oaspeţii noştri, îţi dai seama că merită”, explică Sana Nicolau.

    Fundaţia MET îşi are sediul în Turnul Cojocarilor din Citadela Sighişoara, acolo fiind stabilită soarta următoarei case. Însă, fundaţia nu se ocupă doar de partea patrimoniului cultural, ci şi de cel natural având grijă de reîmpădurirea cu soiuri tradiţionale. Fundaţia se ocupă şi cu promovarea turismului autentic, cât şi cu revitalizarea satelor din punct de vedere economic şi social prin păstrarea meseriilor şi a meşteşugurilor tradiţionale. Fundaţia realizează diverse proiecte construite împreună cu comunităţile locale pentru a identifica mâna de lucru din sate.

    „Facem cursuri de formare în meserii, îi sprijinim pe oamenii din aceste sate să îşi deschidă mici afaceri cu ce ştiu ei să facă mai bine şi este şi tradiţional pentru zonă, gândim proiecte de educaţie şi activităţi artistice informale pentru copiii din sate, organizăm cursuri de gastronomie, de limbi străine sau de antreprenoriat pentru colaboratorii noştri care vor să se dezvolte şi, de asemenea, îi sprijinim cu know-how pentru a face acest lucru. În munca noastră ne preocupă întreţinerea unui climat de multiculturalitate şi toleranţă, facem proiecte care vizează incluziunea minorităţilor şi a categoriilor care nu sunt de obicei în centrul atenţiei, şi căutăm să stimulăm conlucrarea pe plan local prin diverse metode”.

    Sana Nicolau, communication manager al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust (MET)

    „Noi suntem o fundaţie din Sighişoara, activă în domeniul restaurării de patrimoniu şi revigorării satelor tradiţionale din sud-estul Transilvaniei. Zi de zi, exact cu asta ne ocupăm: căutăm finanţări prin care încercăm să restaurăm, să păstrăm în stare bună şi să ţinem deschise, pentru publicul amator de turism cultural şi responsabil, cât mai multe clădiri valoroase din zonă, care astfel să poată fi văzute, apreciate şi, mai ales, folosite. Pentru noi, patrimoniul nu reprezintă doar nişte clădiri frumoase, ci este viu.”

    Ideea fundaţiei este de pune a în centru patrimoniul, astfel încât, în sine casele vechi să reprezinte punctul de atracţie. Spre exemplu, MET  a reînviat o clădire veche de 100 de ani din satul Mălâncrav, judeţul Sibiu, pe care a transformat-o într-o unitate de cazare  după o investiţie de 900.000 de euro. Conacul Apafi a fost deschis în 2007 şi are o capacitate de cinci camere cu un total de nouă locuri, însă suprafaţa totală a casei este de 500 mp, unde există şi o bibliotecă cu diverse cărţi acolo unde turiştii se pot relaxa.

    „Sistemul creat de noi pune patrimoniul în centru, căci noi lucrăm cu oameni din aceste sate care îngrijesc aceste case şi primesc oaspeţii. Astfel, ei încep să vadă că patrimoniul din satul lor atrage multă atenţie, că vin să îl vadă oameni din toate colţurile lumii. Atunci înţeleg că merită atenţia şi grija lor. Ei, la rândul lor, propagă ideea asta în familiile lor şi, astfel, patrimoniul are mai multe şanse să existe în continuare. Dacă prin munca noastră îi convingem să nu-şi schimbe geamurile tradiţionale cu termopane de plastic alb sau să îşi lase panta acoperişului de la casa lor aşa cum era acum 200 de ani, nouă ni se pare un mare câştig. De asemenea, în felul acesta conştientizează că modul în care locuiesc, lucrează şi trăiesc ei, este unul foarte interesant, astfel încât turişti din toată ţara şi din străinătate vin să vadă şi să discute cu ei despre acest lucru. Capătă un sentiment de mândrie pentru ceea ce au şi ceea ce sunt”, spune Sana Nicolau.

    Toate unităţile de cazare se închiriază integral pentru minimum două persoane, fiecare persoană achitând taxa stabilită, avantajul fiind acela de a avea toată proprietatea la dispoziţie. Cu toate că din punctul de vedere al profitului nu este cea mai bună soluţie, alegerea de a închiria unităţile de cazare în acest sistem le oferă turiştilor o experienţă plăcută.

    Pandemia şi-a pus amprenta semnificativ asupra conacului Apafi, cât şi asupra celorlalte unităţi de cazare. Dacă înainte de pandemie, într-un an circa cinci luni erau bune, anul trecut doar două luni au putut fi considerate bune, având în vedere că a fost un sezon scurt, gradul mediu de cazare fiind de 40%. Totodată, pandemia s-a resimţit cu atât mai mult cu cât turiştii străini nu au mai putut vizita România, astfel că, înainte de pandemie jumătate din turiştii ajunşi în casele administrate de Experience Transylvania erau străini.

     „Cei mai entuziasmaţi musafiri ai noştri au fost mereu cetăţenii străini, care apreciază o experienţă care iese din tipare şi se bucură când mai găsesc un colţ de lume autentic, în care pot vedea cum se trăia acum câteva sute de ani. Satele în care noi ne desfăşurăm activitatea, îşi păstrează încă, în mare parte, stilul lor tradiţional de viaţă, astfel încât noi nu vindem o poveste care în realitate nu mai are suport. Colaboratorii noştri încă au multe animale, lucrează la câmp, frământă pâine cu mâna, merg la priveghiuri, îşi cultivă grădinile, fac miere, brânză, ţes, merg la fân şi petrec mult timp cu familiile, prietenii şi vecinii”.

    Pentru anul acesta, chiar dacă este un an al la fel de dificil ca 2020, fundaţia nu se opreşte din investit în restaurarea caselor, iar în perioada următoare este în plan crearea unor puncte gastronomice locale care vor fi deschise în satele în care fundaţia îşi desfăşoară activitatea.

    Care sunt proprietăţile revitalizate de Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET)

    Judetul Sibiu

    Satul Mălâncrav – casele de oaspeţi Mălâncrav nr. 102, Mălâncrav nr. 297, Mălâncrav nr. 276, Mălâncrav nr. 280, Mălâncrav nr. 335 şi conacul Apafi

    Satul Biertan – casa de oaspeţi Biertan nr. 2

    Satul Richiş – casa de oaspeţi Richiş nr. 119

    Satul Alma Vii – casa de oaspeţi Alma Vii nr. 103

    Satul Floresti – casa de oaspeţi Floresti nr. 79

    Judeţul Mureş

    Satul Stejareni – casa de oaspeţi nr. 106

     

    Judetul Braşov

    Satul Criţ – casele de oaspeţi nr. Criţ 217 şi Criţ 218

    Satul Viscri – casele de oaspeţi nr. Viscri nr. 63 şi Viscri nr. 129

     

    Judetul Maramureş

    Satul Breb – casa de oaspeţi nr. 333

  • Este oficial! O mare ţară din Europa a anunţat că a fost lovită de valul 4 al pandemiei

    Franţa susţine că al patrulea val COVID este mai puternic decât precedentele

    Vaccinarea este singura cale de ieşire din criza sanitată, susţin oficialii de la Paris.

    Guvernul va impune restricţii privind permisele de sănătate de miercuri, nerespectarea prevederilor atrăgând sancţiuni.

    În ultimele câteva zile, numărul infecţiilor zilnice a depăşit valoarea de 10.000 de cazuri.


    Franţa a intrat în al patrulea val al pandemiei de COVID-19, care are un impact mai puternic şi mai rapid din cauza dominanţei variantei Delta a virusului, au anunţat luni autorităţile guvernamentale.

    Adresându-se unei conferinţe de presă la sfârşitul unei şedinţe a Consiliului de Miniştri, purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal, a declarat că ţara a înregistrat o creştere bruscă şi puternică a ratei de incidenţă, sau cazuri pe săptămână la 100.000 de locuitori, „cu aproape 125% într-o săptămână”, ceea ce nu a fost observat încă de la începutul pandemiei.

    O mare parte din aceste cazuri noi sunt puse pe seama variantei Delta, extrem de contagioasă, care „contaminează la viteza unui trăsnet”, reprezentând 80% din infecţii, a adăugat el.

    „Am intrat într-un al patrulea val al coronavirusului … Dinamica pandemiei este extrem de puternică. Vedem un val mai rapid, o pantă mai abruptă decât toate cele precedente.”

    În ultimele câteva zile, numărul infecţiilor zilnice a depăşit valoarea a 10.000 de cazuri. Luni, cifra era de 4.151 cazuri şi 20 de decese.

    Attal a reamintit că guvernul ia toate măsurile pentru a se asigura că acest nou val nu este „mai devastator” şi una dintre modalităţile definite de a limita circulaţia activă a virusului şi de a preveni mutarea acestuia într-un nou tip de variantă a fost vaccinarea .

    “Vaccinarea limitează drastic numărul de forme grave”, a spus el, subliniind că cifrele actuale ale campaniei generale de vaccinare din Franţa nu au fost suficiente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pandemia în petice

    Cunoscute ca o soluţie de a repara hainele, peticele au ajuns o formă de protest în Chile, în timpul regimului lui Augusto Pinochet, atunci când un grup de femei au creat tot felul de imagini din bucăţi de material. Mai nou, peticele sunt vedetele unei expoziţii rezultate din colaborarea unui centru de artă, De La Warr Pavilion din East Sussex, şi a unei organizaţii menite să ajute refugiaţii, Refugee Buddy Project, scrie The Guardian. Intitulată „All in the Same Storm: Pandemic Patchwork Stories”, expoziţia prezintă experienţele oamenilor din perioada de lockdown din timpul pandemiei, fiecare redată pe câte un pătrat de pânză care apoi a fost cusut de altele, formând patru pături mari, pe care le poate vedea şi publicul până la sfârşitul lunii august.

     


     

  • Antreprenorul român care a lansat o soluţie de mobilitate la Tel Aviv. Acum aceasta poate fi folosită în 60 de oraşe din lume

    Cu mai multe start-up-uri la activ şi cu o pandemie care a schimbat drastic tendinţele de mobilitate urbană ale locuitorilor din marile oraşe, antreprenorul Mihai Rotaru s-a ambiţionat să găsească o soluţie care să reunească serviciile din acest segment de piaţă într-un singur loc. Rezultatul a fost UrbanAir, o aplicaţie folosită acum în 60 de oraşe din lume.

    UrbanAir a pornit dintr-o nevoie personală şi din dorinţa de a putea accesa cât mai uşor şi eficient opţiunile de mobilitate din jurul meu. Astfel, eu am fost primul client”, spune Mihai Rotaru, fondatorul businessului. El nu este la prima experienţă antreprenorială. Absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, specializarea Calculatoare, Rotaru a fondat în trecut mai multe companii, printre care se numără şi Clever Taxi, vândută către grupul Daimler în urmă cu patru ani. „Cu Clever Taxi am avut ocazia să contribuim la transformarea mobilităţii urbane şi am văzut cât de mult poate ajuta societatea, însă problema mobilităţii nu era rezolvată. Ridesharingul nu pare a fi soluţia unică, definitivă sau sustenabilă pentru oraşe, aşa că am decis sa mă implic prin realizarea unui produs care poate fi fundaţia modului în care oamenii se vor deplasa în oraşele viitorului.”

    Oficial, aplicaţia a fost lansată în a doua jumătate a lunii martie 2021 în Tel Aviv şi, ulterior, în Bucureşti, după ce, la sfârşitul anului 2019, antreprenorul ridicase o rundă de finanţare iniţială de 600.000 de euro, la care au participat Early Game Ventures, dar şi un fost investitor din compania anterioară, Andrei Pitiş. „Am lansat-o prima dată în Tel Aviv deoarece în luna martie marea parte a lumii era încă în lockdown, în timp ce Israelul se pregătea de deschidere. Au avut o campanie de imunizare foarte rapidă şi au fost primii care au ridicat restricţiile, lucru care s-a văzut rapid şi în industria de mobilitate”, explică antreprenorul.

    UrbanAir a fost gândită ca o soluţie care să-ţi ofere cea mai eficientă şi rapidă modalitate de deplasare din orice loc, orice moment, dar şi din toate opţiunile disponibile, notează Rotaru. „Când foloseşti serviciile de tip shared este esenţială proximitatea, mai exact să ai acces la toate vehiculele din oraşul tău într-un mod cât mai uşor. Când ai 10 furnizori (Bucureşti) sau chiar peste 20 într-un singur oraş (Madrid), chiar şi identificarea acelui vehicul este o problemă. Astfel, prin UrbanAir poţi folosi la maximum toate soluţiile de mobilitate fără bariere de utilizare. Îţi permite să conectezi toate conturile de mobilitate şi să le accesezi, folosindu-le pe cele mai apropiate, ieftine, rapide şi sustenabile. UrbanAir vine în ajutorul acestei probleme fiind una din puţinele aplicaţii la nivel global de acest gen.” Avantajul de a folosi acest tip de vehicule, adaugă Rotaru, constă în schimbarea obiceiului de deplasare în mediul urban cu o miză potenţială foarte mare – eliminarea necesităţii deţinerii unei maşini personale, cel puţin în oraş. Potrivit lui, din rândul beneficiilor aduse de UrbanAir se numără şi faptul că serviciile furnizorilor de mobilitate – atât din România, cât şi din afară – pot fi folosite din aplicaţie şi fără a avea cont la fiecare în parte, ceea ce înseamnă „că putem zbura într-un oraş din vest şi putem folosi anumiţi furnizori direct cu această aplicaţie”. 

     Carte de vizită Mihai Rotaru

    ♦ Este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, specializarea Calculatoare;

    ♦ De 13 ani face antreprenoriat în domeniul tehnologiei;

    ♦ În trecut, a pornit mai multe start-up-uri în diverse domenii, de la servicii la social shopping şi până la mobilitate, reprezentativă pe acest segment fiind compania Clever Taxi, care a fost vândută către grupul Daimler în anul 2017;

    ♦ În ultimii ani, pe lângă antreprenoriat s-a implicat în ecosistemul start-up-urilor din România ca investitor, mentor şi adviser.

    În prezent, aplicaţia are majoritatea funcţionalităţilor active în 60 de oraşe mari din lume, având peste 100 de furnizori integraţi. „Sunt toate oraşele mari din Europa şi America. Într-un oraş nelansat, funcţionalităţile pot fi limitate, fără opţiuni de a face cursa, ci doar a descoperi proximitatea vehiculelor. Totuşi, dacă vedem cerere mare într-o anumită regiune, facem dezvoltările necesare astfel încât utilizatorii să poată beneficia de aplicaţie oriunde s-ar afla.” În România aplicaţia are aproximativ 20.000 de utilizatori, Cluj-Napoca şi Constanţa fiind cele mai reprezentate. Capitala, spune Rotaru, dispune de zece astfel de servicii şi un interes mare din partea utilizatorilor, însă în ceea ce priveşte Primăria la capitolul infrastructură mai este de lucru. „Bucureştiul este, aşadar, o piaţă cu potenţial enorm, cu un public care îşi doreşte şi adoptă rapid astfel de soluţii. Mai mult decât atât, este o necesitate critică pentru rezolvarea problemei traficului care ne afectează atât sănătatea, cât şi dezvoltarea economică şi socială. Tocmai de aceea misiunea noastră este să dezvoltăm aceste categorii de servicii.” În Bucureşti în aplicaţie există mii de trotinete, biciclete, peste 600 de maşini în regim de car sharing şi scutere electrice. „Piaţa este încă la început, dar împreună cu soluţii de ridesharing au devenit o alternativă reală la utilizarea maşinii personale în mediul urban.” Cealaltă piaţă semnificativă este reprezentată de Israel, cu o cotă similară, de circa 20.000 de utilizatori.

    Pe parcursul acestei veri sunt planificate lansări în alte opt oraşe europene mari din Spania, Franţa şi Germania. „Sunt pieţe foarte fragmentate, dar care au construit infrastructură şi facilităţi fiscale dedicate acestor tipuri de soluţii. În acele oraşe, mobilitatea alternativă este extrem de populară şi este integrată în sistemul de mobilitate publică, chiar reglementată ca atare. Există infrastructură şi cadru legislativ şi pot fi exemple de bună practică şi pentru România. Pentru lansări avem atât oameni locali, cât şi investiţii în dezvoltarea produsului şi publicitate.”

    UrbanAir este disponibilă gratuit pe toate cele trei sisteme de operare (Android, iOS şi Huawei), şi funcţionează şi se adaptează automat la locaţia unde se află utilizatorul. „Costul utilizării serviciilor este identic cu cel aplicat în situaţia în care se foloseşte aplicaţia furnizorului. Unele servicii au şi abonamente, oferte preţuri preferenţiale pentru unii utilizatori, iar toate acestea se aplică identic şi automat în cazul folosirii aplicaţiei UrbanAir.” Despre monetizare spune că aceasta se face prin parteneriate cu furnizorii, oferte speciale, campanii şi altele, listarea partenerilor fiind, de asemena, gratuită.

    Prin prisma varietăţii tipurilor de soluţii oferite – de la trotinete, biciclete, până la scutere şi maşini – aplicaţia adresează toate categoriile de vârstă sau venituri. „Totuşi, un factor important este adopţia şi percepţia acestor servicii de către oameni. Vedem că early adopters, studenţi şi tineri profesionişti cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, nu mai deţin sau nu folosesc frecvent maşini personale în oraşe.”

    Antreprenorul preferă să rămână rezervat în legătură cu estimarea veniturilor din primul an de activitate, spunând că „2021 este un an de construcţie, astfel că metrica principală va fi numărul de pieţe active şi cel de utilizatori – unde ţintim câteva sute de mii la sfârşitul anului într-un scenariu realist”.

    Despre pandemie, Rotaru spune că aceasta a avut un impact foarte mare asupra multor domenii, mobilitatea urbană fiind unul dintre cele mai afectate. „Au scăzut volumele, însă mai important este faptul că s-au schimbat comportamente şi obiceiurile consumatorilor. Astfel, oamenii au început să evite transportul public şi să folosească mai des vehiculele individuale – deţinute sau în regim shared – deoarece sunt mai sigure din punct de vedere al distanţării sociale. De asemenea, distanţele şi destinaţiile s-au schimbat, au devenit de proximitate redusă.” Aceşti factori, adaugă el, au determinat multe oraşe să sprijine locuitorii prin construirea în mod accelerat de piste de biciclete şi prin aplicarea filozofiei oraşului celor 15 minute (15 minutes city). „Paris este un astfel de exemplu, urmat de Londra şi New York, care şi-au schimbat drastic infrastructura urbană pentru a reflecta această schimbare de comportament a cetăţenilor.”

    Despre posibilitatea de a integra, pe viitor, şi alte tipuri de vehicule pe platformă, cum ar fi rulotele, antreprenorul spune că „scopul UrbanAir este de a fi nodul central, un sistem de operare pentru toată mobilitatea urbană. În funcţie de specificul fiecărei regiuni pot fi diverse mijloace de mobilitate. Cât timp vor fi mijloace de mobilitate inovative care rezolvă o problemă locală, noi le vom sprijini şi integra.”

    În viziunea lui Mihai Rotaru, transportul urban al viitorului este unul care elimină bariera distanţelor şi a confortului în momentul în care vrem să accesăm orice resursă sau loc din oraşul în care trăim. „Este sustenabil, multimodal şi adaptat la nevoile punctuale ale cetăţenilor. Mai mult decât atât, este un mix de public şi privat, dar şi de tipuri de vehicule. Este construit să servească un oraş pentru oameni.”