BusinessMagazin

Tag: Media

  • BUSINESS Magazin si Ziarul Financiar nu se vor mai gasi la chioscurile Rodipet

    Ne exprimam regretul daca o parte dintre cititori si abonati vor avea probleme in a primi publicatiile noastre pe termen scurt si ii asiguram ca facem eforturi pentru a le redistribui.

    Abonatii care nu isi vor primi publicatiile sunt rugati sa sune la 0318.256.242; 0318.256.244; 0318.256.332 sau sa trimita un e-mail la adresa abonamente@mpg.ro;abonamente@zf.ro pentru a primi gratuit publicatiile contractate deja.

  • In jurul lumii pentru un site

    In urma cu doi ani, Ciprian Enea (35 de ani) a lasat compania pe care o fondase in 2001 pe mainile proaspatului sau partener de afaceri si a plecat intr-o excursie foarte lunga. Timp de mai bine de un an, a calatorit de la Taj Mahal pana in Timorul de Est si din Nicaragua pana in Argentina. Efortul a meritat, spune Enea, pentru ca astazi detine impreuna cu partenerul sau, Giani Holban (33 de ani), primul site de calatorii din Romania cu continut video generat de utilizator. TVTravel.ro aduna sute de filmulete provenite din calatoriile lui Enea, dar si ale celor peste 100 de utilizatori inscrisi pe site.

    Investitia necesara pentru aparitia pe piata, in mai 2008, a primului YouTube pentru pasionatii de calatorii a fost de circa 250.000 de euro, dintre care doar 100.000 de euro au fost cheltuiti cu dezvoltarea si lansarea efectiva a site-ului. Restul banilor, 150.000 de euro, a acoperit deplasarile lui Enea si a provenit in egala masura din surse proprii, precum si dintr-un parteneriat cu agentia de turism Prestige Tours, detinuta de omul de afaceri Mircea Vladu.

    Anul acesta vor mai fi investiti inca 75.000 de euro in dezvoltare si in urmatoarea runda de calatorii pe care Enea o va intreprinde, de data aceasta in Japonia, Coreea, Papua Noua Guinee si Taiwan. Totusi, spun cei doi fondatori, in urmatorii doi ani nu vor vedea profit din incasarile TVTravel.ro. Antreprenorii asteapta venituri de 50.000 de euro in urmatorii doi ani si, desi suma nu va duce la atingerea breakeven-ului, considera ca potentialul pe termen lung este mare. “Preferam sa investim in zona de imagine-TV, pentru ca in timp capeti avantajul competitiv al nisei pe care te pozitionezi. TVTravel.ro se vrea o zona de informare reala a publicului, un fel de reality show, care iti arata si partile bune ale unei destinatii, dar si pe cele rele, mai putin mediatizate”, spune Ciprian Enea. Este de fapt o alternativa, explica fondatorul TVTravel.ro, la televiziunile clasice despre calatorii, care nu arata mereu toate fetele unei destinatii. Enea are multe exemple din calatoriile lui in acest sens.

    Unul dintre acestea este drumul lung si costisitor pe care a fost nevoit sa il strabata din cauza unei vize lipsa: pentru a ajunge din Insulele Capului Verde in Burundi, a trebuit sa faca o serie de pit stop-uri in Portugalia, apoi in Africa de Sud si Kenya, pentru a ajunge in final la destinatie. In total, 56 de ore de stat in aeroporturi si 3.500 de euro aruncati efectiv pe drumuri. Informatiile de acest gen au atras in cele cateva luni de la lansarea site-ului un trafic de circa 1.000 de vizitatori pe zi, cu variatii in weekend (cand numarul de vizitatori scade) si in apropierea sezoanelor turistice (cand traficul se tripleaza). Giani Holban, colegul din facultate al lui Ciprian Enea, cu care acesta a pornit parteneriatul in zona de online in 2006, este convins de potentialul acestui segment, slab dezvoltat la noi in comparatie cu alte tari: “In lume, site-urile de calatorii sunt pe locul al treilea dupa cele de informatii generale, respectiv cele locale/regionale”. Holban este constient de faptul ca, momentan, “sharingul video in Romania consta de fapt in glumite si videoclipuri, dar romanii incep sa calatoreasca tot mai mult si, concomitent, acorda atentie sporita si site-urilor de informare turistica”.

    Dificultatile intr-un astfel de start-up sunt insa multe, mai spune Holban, date de faptul ca zona video este la inceput in Romania, dar mai ales de costurile mari pe care un astfel de proiect le implica. In plus, publicitatea online, sursa de venit intr-o astfel de afacere, este prea putin populara in randul companiilor romanesti, cu atat mai putin printre companiile din turism. “Bugetele de online in tarile dezvoltate se duc pana la 20% din tot ce inseamna publicitate, in timp ce in Romania abia daca ajung la 1,5%. In plus, hotelierii nu investesc in online”, spune Giani Holban. Mai e si momentul nefavorabil dat de criza, in care bugetele de publicitate (inclusiv pe internet) scad. Antreprenorii isi mentin insa atitudinea optimista: “Da, oamenii sunt mult mai prudenti, dar a avut loc o compensare intre cei care au redus si cei care au plusat la promovarea online”.

    Printre clientii companiei se numara agentii mari de turism, dar fondatorii spun ca publicitatea pe un site de turism poate veni si din internetul mobil, creditele auto sau de nevoi personale, asigurari, carduri, sisteme de transfer de bani la distanta sau electronice de voiaj. TVTravel.ro face parte din reteaua Best Tourism, construita de Enea pornind de la un prim site, portalul de travel omonim. Cu un trafic saptamanal de 250.000 de vizitatori, reteaua cuprinde astazi peste 100 de site-uri grupate in sase categorii: BestTourism.ro, o retea nationala de 42 de harti, o retea de 29 de destinatii externe, o retea specializata cu 6 linkuri utile, o retea de poze cu 31 de portaluri si doua site-uri destinate vacantelor de sezon. Anul trecut, compania a generat venituri de 500.000 de euro, iar pentru anul in curs cei doi parteneri asteapta venituri intre 450.000-550.000 de euro.

    Enea spune insa ca principala problema este finantarea si ca acum cauta parteneri pentru a se dezvolta in continuare, asa cum au facut si alte site-uri de videosharing: “O suma optima care sa ne acopere planurile de investitii pentru urmatorii cinci ani ar fi de minim 250.000 de euro”. Sumele ar trebui sa mearga in dezvoltarea TVTravel.ro si a unui blog de turism, precum si in lansarea unei versiuni noi a portalului de informare turistica BestTourism.ro. Restul site-urilor sunt deocamdata in conservare. Astfel ca, daca anul trecut 90% din resursele de munca erau alocate dezvoltarii retelei, in 2009 procentele inclina catre activitatile curente din grup, de mentenanta, servicii pentru clienti si vanzari. Cel putin pentru o perioada.

    Sharing in .ro

  • In jurul lumii pentru un site

    In urma cu doi ani, Ciprian Enea (35 de ani) a lasat compania pe care o fondase in 2001 pe mainile proaspatului sau partener de afaceri si a plecat intr-o excursie foarte lunga. Timp de mai bine de un an, a calatorit de la Taj Mahal pana in Timorul de Est si din Nicaragua pana in Argentina. Efortul a meritat, spune Enea, pentru ca astazi detine impreuna cu partenerul sau, Giani Holban (33 de ani), primul site de calatorii din Romania cu continut video generat de utilizator. TVTravel.ro aduna sute de filmulete provenite din calatoriile lui Enea, dar si ale celor peste 100 de utilizatori inscrisi pe site.

    Investitia necesara pentru aparitia pe piata, in mai 2008, a primului YouTube pentru pasionatii de calatorii a fost de circa 250.000 de euro, dintre care doar 100.000 de euro au fost cheltuiti cu dezvoltarea si lansarea efectiva a site-ului. Restul banilor, 150.000 de euro, a acoperit deplasarile lui Enea si a provenit in egala masura din surse proprii, precum si dintr-un parteneriat cu agentia de turism Prestige Tours, detinuta de omul de afaceri Mircea Vladu.

    Anul acesta vor mai fi investiti inca 75.000 de euro in dezvoltare si in urmatoarea runda de calatorii pe care Enea o va intreprinde, de data aceasta in Japonia, Coreea, Papua Noua Guinee si Taiwan. Totusi, spun cei doi fondatori, in urmatorii doi ani nu vor vedea profit din incasarile TVTravel.ro. Antreprenorii asteapta venituri de 50.000 de euro in urmatorii doi ani si, desi suma nu va duce la atingerea breakeven-ului, considera ca potentialul pe termen lung este mare. “Preferam sa investim in zona de imagine-TV, pentru ca in timp capeti avantajul competitiv al nisei pe care te pozitionezi. TVTravel.ro se vrea o zona de informare reala a publicului, un fel de reality show, care iti arata si partile bune ale unei destinatii, dar si pe cele rele, mai putin mediatizate”, spune Ciprian Enea. Este de fapt o alternativa, explica fondatorul TVTravel.ro, la televiziunile clasice despre calatorii, care nu arata mereu toate fetele unei destinatii. Enea are multe exemple din calatoriile lui in acest sens.

    Unul dintre acestea este drumul lung si costisitor pe care a fost nevoit sa il strabata din cauza unei vize lipsa: pentru a ajunge din Insulele Capului Verde in Burundi, a trebuit sa faca o serie de pit stop-uri in Portugalia, apoi in Africa de Sud si Kenya, pentru a ajunge in final la destinatie. In total, 56 de ore de stat in aeroporturi si 3.500 de euro aruncati efectiv pe drumuri. Informatiile de acest gen au atras in cele cateva luni de la lansarea site-ului un trafic de circa 1.000 de vizitatori pe zi, cu variatii in weekend (cand numarul de vizitatori scade) si in apropierea sezoanelor turistice (cand traficul se tripleaza). Giani Holban, colegul din facultate al lui Ciprian Enea, cu care acesta a pornit parteneriatul in zona de online in 2006, este convins de potentialul acestui segment, slab dezvoltat la noi in comparatie cu alte tari: “In lume, site-urile de calatorii sunt pe locul al treilea dupa cele de informatii generale, respectiv cele locale/regionale”. Holban este constient de faptul ca, momentan, “sharingul video in Romania consta de fapt in glumite si videoclipuri, dar romanii incep sa calatoreasca tot mai mult si, concomitent, acorda atentie sporita si site-urilor de informare turistica”.

    Dificultatile intr-un astfel de start-up sunt insa multe, mai spune Holban, date de faptul ca zona video este la inceput in Romania, dar mai ales de costurile mari pe care un astfel de proiect le implica. In plus, publicitatea online, sursa de venit intr-o astfel de afacere, este prea putin populara in randul companiilor romanesti, cu atat mai putin printre companiile din turism. “Bugetele de online in tarile dezvoltate se duc pana la 20% din tot ce inseamna publicitate, in timp ce in Romania abia daca ajung la 1,5%. In plus, hotelierii nu investesc in online”, spune Giani Holban. Mai e si momentul nefavorabil dat de criza, in care bugetele de publicitate (inclusiv pe internet) scad. Antreprenorii isi mentin insa atitudinea optimista: “Da, oamenii sunt mult mai prudenti, dar a avut loc o compensare intre cei care au redus si cei care au plusat la promovarea online”.

    Printre clientii companiei se numara agentii mari de turism, dar fondatorii spun ca publicitatea pe un site de turism poate veni si din internetul mobil, creditele auto sau de nevoi personale, asigurari, carduri, sisteme de transfer de bani la distanta sau electronice de voiaj. TVTravel.ro face parte din reteaua Best Tourism, construita de Enea pornind de la un prim site, portalul de travel omonim. Cu un trafic saptamanal de 250.000 de vizitatori, reteaua cuprinde astazi peste 100 de site-uri grupate in sase categorii: BestTourism.ro, o retea nationala de 42 de harti, o retea de 29 de destinatii externe, o retea specializata cu 6 linkuri utile, o retea de poze cu 31 de portaluri si doua site-uri destinate vacantelor de sezon. Anul trecut, compania a generat venituri de 500.000 de euro, iar pentru anul in curs cei doi parteneri asteapta venituri intre 450.000-550.000 de euro.

    Enea spune insa ca principala problema este finantarea si ca acum cauta parteneri pentru a se dezvolta in continuare, asa cum au facut si alte site-uri de videosharing: “O suma optima care sa ne acopere planurile de investitii pentru urmatorii cinci ani ar fi de minim 250.000 de euro”. Sumele ar trebui sa mearga in dezvoltarea TVTravel.ro si a unui blog de turism, precum si in lansarea unei versiuni noi a portalului de informare turistica BestTourism.ro. Restul site-urilor sunt deocamdata in conservare. Astfel ca, daca anul trecut 90% din resursele de munca erau alocate dezvoltarii retelei, in 2009 procentele inclina catre activitatile curente din grup, de mentenanta, servicii pentru clienti si vanzari. Cel putin pentru o perioada.

    Sharing in .ro

  • PRO TV International la noua ani

    “Veneau romani in fata PRO TV care ne spuneau ca pleaca din tara si ne intrebau cum pot sa urmareaca PRO TV si Acasa in strainatate”, isi aminteste Doina Gradea despre inceputurile PRO TV International. Ideea lansarii unul canal cu acoperire internationala i-a apartinut lui Adrian Sarbu, fondatorul MediaPro si al PRO TV, dupa ce exodul romanilor la lucru in strainatate a inceput sa capete proportii semnificative. Plecand de la aceasta stare de fapt si sesizand ca romanii care pleaca isi doresc sa aiba acces si afara la posturile locale, managementul companiei a intuit potentialul unui canal de televiziune in limba romana – in cele din urma, al primului post privat international din Romania.
     
    De la stadiul de idee pana la materializarea sa nu au trecut mai mult de cateva luni, in care a fost realizat proiectul propriu-zis, a fost depus la CNA si s-a obtinut licenta. Investitia in lansarea PRO TV International a fost minima, in conditiile in care au putut fi imprumutati oamenii si tehnologia deja existente in PRO TV, dupa cum spune Doina Gradea, directorul general al postului si omul care de cinci ani se ocupa de coordonarea si dezvoltarea sa. “Lansarea postului a avut loc chiar in ziua de Paste, in 2000, cu o echipa de 4-5 oameni”, spune Gradea. Initial, grila de programe era foarte simpla si cuprindea emisiunile cele mai vizionate la acel moment – Stirile, Chestiunea Zilei sau Vacanta Mare. De altfel, primii ani au fost mai degraba experimentali, in conditiile in care la noi nu mai existau exemple similare. “Cea mai grea sarcina a fost sa culegem datele necesare despre romanii care locuiau in strainatate: sa stim cati sunt, ce le place sa vada la televizor, la ce ora se intorc de la munca, care erau tarile sau orasele pe care trebuia sa ne concentram. A fost cu atat mai greu cu cat nu aveam baze de date si nici alt mijloc de comunicare in afara de internet”, povesteste Doina Gradea.
     
    Acum, PRO TV International detine o platforma de informatii care i-a ajutat sa isi creeze o strategie valida de dezvoltare. “Am aflat in acesti ani ca avem intre 7 si 10 milioane de romani care locuiesc in afara, temporar sau definitiv, preponderent in Spania, Italia, Germania, SUA, Israel si Canada, ca in timpul saptamanii se uita la televizor in special intre orele 19.00 si 24.00, stim care sunt principalii distribuitori de canale TV din fiecare tara unde sunt comunitati de romani si multe alte informatii care ne-au ajutat enorm sa ne imbogatim grila de programe”, spune directorul general al PRO TV International.
     
    In cei noua ani, postul a ajuns sa emita in toata Europa, in SUA, Africa de Nord si in tari din Orientul Mijlociu, arealul de difuzare fiind impartit egal intre Europa si America – 12 ore pe zi pentru un continent si celelalte 12 pentru celalalt. “In ultimii ani insa, ne-am concentrat cu precadere asupra Italiei si a Spaniei, tarile in care romanii au ales sa se mute intr-un numar foarte mare”, explica Gradea, adaugand ca de anul acesta, datorita numarului mare de romani din comunitatile locale, Spania si Italia au devenit si furnizori de publicitate, alaturi de Germania.
     
    In acelasi timp, si grila de programe a fost extinsa, de la cateva emisiuni preluate de la PRO TV sau Acasa, la productii special create pentru PRO TV International, precum “De suflet” si “Week-end cu Monica Dascalu”, “Descopera Romania” sau “Romani de Succes”. In plus, Stirile si emisiunea “Dansez pentru tine” pot fi urmarite in direct, fiind doua dintre productiile cu cel mai mare succes in randul romanilor care locuiesc in afara tarii.
     
    In termeni de cifre, perioada de dezvoltare si consolidare a durat sapte ani. Din acel moment a inceput sa vina si profitul. In 2008, acesta a crescut semnificativ pentru un canal care isi acopera cheltuielile din distributie, iar pentru anul in curs estimarile arata ca este asteptata o crestere semnificativa, in ciuda efectelor si a reducerilor de bugete pe care le-a generat criza financiara. De altfel, incasarile postului vin majoritar din distributie, adica vanzari de abonamente, si doar 20-25% inseamna venituri din publicitate. Cu o marja de profit de peste 50%, in primul trimestru din 2009, PRO TV International este cel mai eficient canal al companiei PRO TV S.A., deoarece grila de programe se bazeaza pe productiile locale ale PRO TV si Acasa, care nu ar avea altfel cum sa ajunga la romanii stabiliti in toata lumea. In ceea ce priveste distributia, a ajuns al doilea canal etnic din Europa, dupa Channel One din Rusia. Din acest motiv, proiectele postului pentru urmatorii ani includ investitii considerabile in crearea de “local windows” pentru localitati, tari cu comunitati mari de romani. “Aceste proiecte sunt costisitoare, dar avem mare incredere ca vor fi de succes”, mentioneaza Gradea.
     
    PRO TV International face parte din compania PRO TV S.A., care mai detine posturile de televiziune PRO TV, Acasa, PRO Cinema, Sport.ro si MTV Romania. Toate canalele au inregistrat anul trecut un profit operational (EBITDA) de 111,78 milioane de dolari, in crestere cu 20% fata de 2007. Cifra de afaceri a companiei a urcat cu 27,5%, pana la 274,62 milioane de dolari.
     
    Recent, grupul PRO TV, liderul pietei locale de televiziune, a lansat o oferta de vanzare de spatiu publicitar la un pret de trei ori mai mic fata de nivelul standard, prin care vrea sa-si fidelizeze si sa-si recompenseze clientii care au cumparat si au consumat spatiu publicitar prin incheierea unor contracte ferme la inceputul anului. Incepand cu 1 mai, clientii grupului PRO TV (canalele PRO TV, Acasa, PRO Cinema, PRO TV International, Sport.ro, MTV Romania) pot cumpara spatiu publicitar la un pret de 100 de euro pe GRP (punct de audienta) pe canalul PRO TV si de 50 de euro pe postul Acasa. Un punct de audienta inseamna 100.000 de telespectatori all day si 50.000 de telespectatori – targetul principal al PRO TV. Programul numit “Advertiser stimulus package” se aplica numai pentru componenta de buget suplimentara con­trac­tului deja negociat la inceputul anului.

  • PRO Cinema la 5 ani

     

    “La momentul aparitiei Pro Cinema, acum cinci ani, pe piata nu erau foarte multe canale dedicate exclusiv cinema-ului”, spune Lucia Romaniuc, directorul executiv al Pro Cinema. La acel moment, existau HBO, AXN, insa acestea aveau un format importat. “Pro Cinema s-a dorit a fi primul post de televiziune cu un format romanesc, dedicat filmelor, serialelor, dar si documentarelor legate de profilul canalului”, adauga Romaniuc. Ideea unui canal de televiziune dedicat filmelor si serialelor a aparut ca o dezvoltare fireasca a grupului de posturi tv din cadrul PRO TV S.A., dupa ce piata confirmase deja ca nisele pot fi surse foarte bune de castig.
     
    Astfel, conceptul Pro Cinema a fost discutat si cercetat in 2003 si s-a concretizat incepand cu 19 aprilie 2004. “Exista o baza de programe care poate hrani si un canal de cinema datorita pachetelor care contin genuri variate de programe, achizitionate de la distribuitorii de filme si seriale”, subliniaza directorul executiv al Pro Cinema.
     
    Investitia in lansarea canalului a fost una “foarte importanta”, dupa cum spun reprezentantii sai, insa a beneficiat din plin de faptul ca era o parte a PRO TV si a avut in spate un brand puternic cu care sa se asocieze si un know-how care deja fusese confirmat. “Desigur ca apartenenta la un grup atat de puternic si faptul ca resursele umane deja profesionalizate au provenit din interior ne-au influentat in sens pozitiv bugetul de lansare”, completeaza Lucia Romaniuc.
     
    Primul an a fost unul de asezare si pozitionare pe piata, dar mai ales de “asezare in mintea si pe telecomanda telespectatorilor”. Consolidarea brandului a venit odata cu campanii precum “Filmul de 10”, “CineTePrinde” (care l-a adus in fata telespectatorilor pe Cristian Tudor Popescu, in calitate de critic de film), “Comedia in esenta tare”, dar si campanii precum “Fata de 10”. “Acestea sunt, de fapt, si elementele care diferentiaza Pro Cinema de alte posturi similare, care nu s-au axat atat de mult pe specificitatile publicului roman”, precizeaza Romaniuc.
     
    Initial, asteptarile au fost moderate, mai ales ca paleta de programe era restransa la genul film si serial. In timp insa s-a dovedit ca alegerea de a deschide un canal destinat cinefililor, bazat pe o structura si o strategie adaptate publicului din Romania a fost una inteleapta. De altfel, exemple similare mai sunt in piata, de la canalele destinate publicului feminin la cele de stiri sau pentru copii.
     
    Postul a inceput sa intre pe profit la finalul anului trei de existenta, insa din momentul lansarii a fost lider absolut pe piata posturilor de film din Romania. Astfel, potrivit datelor furnizate de GfK Romania si TNS AGB International, in perioada aprilie 2004 – martie 2009, Pro Cinema si-a adjudecat o cota de piata de 53% din nisa canalelor de film. In 2008, in prime time, pe publicul tinta cu varsta cuprinsa intre 18 si 49 de ani, din mediul urban, a avut o cota de piata de 1,8%, comparativ cu AXN (0,8%), Hallmark (0,9%), MGM (0,2%) si Movies24, cu o cota de piata de 0,1%.
     
    Cel mai urmarit film de pe intreaga piata a posturilor de profil a fost filmul de actiune “Protectorul 2” (“Police Story 2”), difuzat de Pro Cinema in luna ianuarie a anului trecut. “Protectorul” a inregistrat 2,6 puncte de rating si o cota de piata de 8,4%. Aceste rezultate au plasat Pro Cinema pe locul 3 pe intreaga piata de televiziune, inaintea unor posturi generaliste precum Antena 1 si Prima TV. Pro Cinema face parte din compania Pro TV S.A., care mai detine posturile de televiziune Pro TV, Acasa, Pro TV International, Sport.ro si MTV Romania.
    In anul 2008, in intervalul de maxima audienta cuprins intre orele 19.00 – 23:00, pe publicul comercial urban cu varste cuprinse intre 18 si 49 de ani, audienta medie a tuturor canalelor reunite sub umbrela Pro TV S.A. a fost de 10,8 puncte de rating si 32,6% cota de piata. Toate canalele, reunite in compania Pro TV S.A., au inregistrat anul trecut un profit operational (EBITDA) de 111,78 mil. dolari, in crestere cu 20% fata de 2007. Cifra de afaceri a companiei a urcat cu 27,5%, pana la 274,62 mil. dolari. 

     

  • Tourists in the country of the crisis

    On a daily basis, the press from around the world paints the situation in the United States in bleak colours. Consumption has gone steadily down over the last six months, the most famous shopping avenues (Fifth Avenue, Rodeo Drive) are empty, restaurant owners long for the times when Wall Street execs would spend impressive sums in their restaurants and – an utterly unconceivable fact in regular times – Wall Street wives have forgotten all about 500-dollar dinners, and have started to take… cooking lessons. On the other hand, the United States has turned into a destination coveted by tourists, who, stimulated by the still weak dollar, choose to spend their holiday there.

    Business Magazin has talked to Romanian managers who spent their holiday in the famous travel destinations in the USA, and were able to feel the pulse of the crisis in its very core. Alexandre Eram, general manager of SonyaMod, a company that distributes international brands such as Peggy Sue on the Romanian market, and owner of the Z stores, travelled to New York for Christmas. ”Surprisingly, I found a normal country, especially since I was expecting things to be much worse, given the way the press had reflected the crisis. But when I saw the huge queues in stores, I started to wonder where the crisis was,” recalls the manager. However, the manager does not rule out the possibility that things may have changed after the holidays.

    ”I have talked to several American friends, and they told me that one cannot really tell if there is a crisis or not at Christmas time.” Sorana Savu, managing partner at communication agency Premium PR, who spent a two-week holiday in Miami in January, says that the American response to the crisis depends a great deal on the city and the region. Savu has chosen Miami and Fort Lauderdale for her holiday this year, an area she says is favoured mainly by American senior citizens. ”I think it’s absurd that in a city where you see Lamborghinis, Bentleys and Ferraris on the streets, which are expensive by American standards, employees of luxury shops should be very surprised to be dealing with receipts worth several hundreds of dollars. They said the only ones still buying were Europeans and Brazilian tourists.”

  • 25% pentru PR

     

    “PR-ul in 2009 are misiunea de a suplini parte din efortul alocat in trecut publicitatii si de a gasi metode creative pentru un impact mai spectaculos al mesajelor corporative”, spune Mihaela Nicola, CEO al agentiei The Group. De aceea, spre deosebire de alte segmente din industria comunicarii, piata de PR va creste anul acesta, iar ritmul de crestere de 25-30% care a caracterizat evolutia sa in ultimii cinci ani va fi nu doar mentinut, dar ar putea fi chiar depasit (valoarea pietei de PR in 2008 a fost de 30 de milioane de euro). “Piata creste deja. Scade investitia in media, in publicitate, dar specialistilor in PR li se cere sa-si sporeasca gama de servicii acordate, sa fie si mai inovativi, si mai eficienti. Mi-e greu sa fac o estimare a procentelor de crestere, dar mie imi pare o curba mai dinamica chiar decat cea a inceputului de an 2008”, spune Mihaela Nicola.
     
    Solicitarile mai numeroase sau pentru servicii de tip nou vin deja sau vor veni cu precadere din industriile aflate in zona de risc a perceptiei publice. Un prim exemplu il constituie bancile, care “au inceput sa fie vazute ca personaje negative, asa cum erau pana nu demult numai producatorii de tigari sau de alcool”, spune Gilda Lazar, Corporate Affairs director al companiei JTI Romania. “Oamenii sunt otraviti emotional cu informatii negative despre banci. Toata lumea stie si vorbeste despre banci”, afirma si Madalina Nistor, cea care gestioneaza contul Piraeus Bank in cadrul agentiei Action Global Communications. De aceea, spune ea, pentru un PR de banca e foarte greu sa controleze comunicarea, mai ales ca sunt foarte multe restrictii la care acesta se supune. Cu o criza de imagine insa s-au confruntat in ultima perioada nu doar companiile din sectorul financiar, ci si cele din industria auto, a asigurarilor, imobiliara si in general din zonele in care a stagnat consumul din cauza precautiei publicului.
     
    “Opinia specialistului in relatii publice capata importanta tot mai mare in management, acum cand organizatiile sunt zilnic sub presiune, asaltate de stiri diverse, care implica schimbarea strategiei de la zi la zi”, spune Mihaela Nicola.
     
    Prin urmare, daca anul trecut agentia de PR avea in grija strategia de comunicare pe termen lung, acum i se solicita sa fie alaturi de client in fiecare decizie, zi de zi, pentru ca managerii se tem ca orice greseala in comunicare le poate dauna pe termen lung. “In Marea Britanie, prudenta excesiva in comunicare a determinat companiile sa isi angajeze specialisti de PR, renuntand, partial sau total, la serviciile agentiilor de PR”, spune Colin Farrington, presedintele Global Alliance. Trendul nu este insa valabil si in Romania, crede Mihaela Nicola, care sustine ca piata de relatii publice va continua sa se imparta in aceeasi masura intre agentii specializate, consultanta externa si efort in-house.
     
    Problema va ramane in continuare dimensiunea mica a bugetului de comunicare, in raport cu nevoile existente. “Activitatile de PR vin sa compenseze reducerea bugetelor de media, deoarece clientii nu-si permit sa fie complet tacuti, dar sumele alocate managementului crizei, desi in crestere, sunt inca prea mici in raport cu expertiza oferita”, este de parere Mihaela Nicola. De aceea, volumul mai mare de munca va modifica strategiile de pret practicate de consultantii in relatii publice in 2009. CEO-ul The Group spune ca onorariile vor creste, dar nu proportional cu eforturile PR-istilor de a se adapta la “nevoile extrem de specifice ale fiecarui client in aceasta perioada”.
     
    De la inceputul anului, agentia a primit solicitari pentru servicii de tip nou de la clienti existenti (in special activitati de comunicare interna si training de tip “face the press”), dar a crescut si numarul clientilor care solicita pentru prima data consultanta. “Fee-urile (onorariile – n.red.) cresc mai ales la acele servicii pe care clientii nu le valorizau just in trecut, dar pe care acum le socotesc indispensabile”, mai spune Nicola.  

     

  • Time Warner se aliaza cu CME, actionarul majoritar al Pro TV

    Time Warner va cumpara 19 milioane de actiuni noi emise de CME, ceea ce inseamna aproximativ 31% din capitalul grupului care opereaza mai multe canale TV in Cehia, Romania, Slovacia, Slovenia, Croatia, Ucraina si Bulgaria.

    De asemenea, CME si studiourile Warner Bros, celebra divizie a Time Warner, vor forma un parteneriat pentru lansarea si operarea unor canale tematice de televiziune in tarile in care CME este prezenta. Aceste canale, dintre care o parte sub brandul Warner Bros, vor difuza filme internationale si seriale, incluzand productii din celebrul portofoliu al studiourilor americane.

    “Sunt increzator ca aceasta alianta cu Time Warner va accelera dezvoltarea CME si va duce compania la un nivel la care doar visam in urma cu cincisprezece ani. Legatura dintre pozitia strategica a CME si brandurile Time Warner va imbunatati perspectivele celor doua companii pe masura ce vor colabora”, a declarat Ronald Lauder, fondatorul si principalul actionar al CME, o companie care a avut anul trecut venituri de peste un miliard de dolari.

    Jeff Bewkes, directorul executiv (CEO) al Time Warner, a afirmat ca tranzactia cu CME este o oportunitate unica de a investi si de a se asocia cu o companie media lider de piata in Europa Centrala si de Est. “Chiar daca aceasta regiune este influentata de criza economica globala, noi credem ca CME este pozitionata ideal pe termen lung, odata ce zona Europei Centrale si de Est va cunoaste din nou o crestere sustinuta, iar companiile de media din aceste tari vor continua sa se dezvolte. Consideram ca aceasta tranzactie va crea valoare adaugata pentru actionarii ambelor companii avand in vedere ca vom lucra cu talentata echipa de management a CME pentru a atinge potentialul maxim de crestere”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Online-ul bate hartia

    “De ce sa cheltuiesc 10.000 lei pentru o pagina intr-o revista lunara, cand pot tine un banner pe un site, tot pentru o luna, cu 2.000 lei?”, spune un director de marketing din fashion retail. “Desigur ca sunt argumente si contraargumente de ambele parti, dar online-ul e mult mai masurabil ca eficienta (decat print-ul – n.r.)”. Parerea este sustinuta si de alti specialisti in marketing din Romania, care si-au directionat deja o cota mai mare din bugetele de promovare catre online, in detrimentul mediilor clasice.

    Tendinta este subliniata si de firma de consultanta Deloitte, intr-un raport privind piata de media in 2009: “Publicitatea migreaza treptat de la canalele traditionale precum televiziunea la mediul online, mult mai dinamic si mai putin costisitor.” Alte previziuni enuntate de Deloitte in “Top 10 tendinte in media” includ noi modele de business in segmentul print, cresterea considerabila a publicitatii pe mobil, revenirea televiziunii si amenintari mai mari la adresa securitatii online.

    Cititi aici mai multe despre cum se promoveaza companiile in 2009.
     

  • Noroc cu mobilul

     

    Potrivit aceluiasi raport, in lume exista de trei ori mai multe telefoane mobile decat telefoane fixe, iar in unele tari din Europa si Asia oamenii au mai mult de un telefon mobil. La sfarsitul anului trecut, la nivel global erau in functiune aproximativ 4,1 miliarde de abonamente de telefoane mobile, comparativ cu un miliard in anul 2002, ceea ce inseamna o rata de penetrare de 61,1% la scara populatiei globului. In schimb, abonamentele de telefonie fixa au crescut mult mai lent, de la un miliard in 2002 la 1,27 miliarde la finalul lui 2008.
     
    “Acesti ani au adus o adevarata revolutie in ce priveste dezvoltarea industriei de telefonie”, comenteaza autorii raportului, referindu-se atat la schimbarea centrului de greutate de la telefonia fixa la cea mobila, cat si la viteza de extindere a acesteia din urma in tarile in curs de dezvoltare. In aceste tari exista acum doua treimi din abonamentele pentru telefoanele mobile din lume, cea mai mare rata de crestere inregistrandu-se in Africa, unde 28% din populatie avea la sfarsitul anului trecut un telefon mobil.
     
    “Criza economica globala va afecta si dezvoltarea tehnologiei telecomunicatiilor”, spune Susan Teltscher, directorul diviziei de statistica din cadrul agentiei. “Probabil se va inregistra o scadere a cererii de servicii de telefonie, insa nu ne asteptam ca scaderea sa fie foarte accentuata”, a spus Teltscher, apreciind ca persoanele care detin deja un telefon mobil oricum nu vor renunta la el.