BusinessMagazin

Tag: magazine

  • România, ştearsă de pe lista ţărilor unde proprietarul Zara are parteneri în producţie. Piaţa locală, doar piaţă de desfacere, cu 142 de magazine. Acum opt ani Inditex lucra cu 80 de producători români de îmbrăcăminte şi încălţăminte

    ♦ Hainele Zara, Berskha sau Massimo Dutti sunt astăzi „made in“ China, Turcia sau Portugalia, fiecare ţară având peste 1.300 de fabrici partenere ale grupului de modă.

    În total, la nivel mondial, gigantul spaniol Inditex, proprietarul Zara şi al altor branduri mari de modă, are 1.805 furnizori importanţi, iar produsele ce poartă oricare dintre mărcile grupului sunt realizate în peste 8.500 de fabrici din lume. Niciuna dintre aceste unităţi de pro­ducţie nu figurează a fi în România. Piaţa locală este doar o piaţă de des­facere pentru produsele grupului, cu un total de 142 de magazine of­fline, plus opt online, câte unul pentru fiecare brand.

    Inditex pune pe aceeaşi hartă inter­ac­tivă a lumii şi retailul şi pro­duc­ţia. Astfel, poţi da clic pe o ţară, cum e ca­zul României, şi să vezi şi cât de im­por­tan­tă este ea ca număr de ma­gazine, dar şi ca număr de fur­ni­zori sau de fa­brici partenere.

    În ca­zul României apare doar com­po­nen­ta de retail, structurată pe bran­duri – 29 de magazine offline Bershka, câte 26 Stradivarius şi Pull & Bear, 25 sub numele Zara, 13 Oysho, 12 Massimo Dutti, zece Zara Home şi unul singur Uterque.

    În cazul Portugaliei, spre exem­plu, apar 320 de puncte de vân­zare, dar şi 161 de furnizori cu 1.344 de fabrici. Din datele ZF, aceas­tă ţară afla­tă în extremi­ta­tea vestică a Euro­pei e cea mai im­­por­tantă desti­naţie de pro­ducţie de pe Bătrânul Continent pentru grupul de modă.

     

    Acum opt ani Inditex avea 80 de parteneri în România

    Hainele Zara, Berskha sau Massimo Dutti sunt în principal „made in“ China, Turcia şi Portugalia, fiecare ţără având peste 1.300 de fabrici. În total, la nivel mondial, sunt 8.500 de unităţi de producţie partenere ale Inditex.

    „Majoritatea (53%) fabricilor noastre partenere care produc bunuri finite sunt amplasate în apropiere de sediul central (din Spania – n.red.), în Portugalia, Spania, Maroc şi Turcia“, spun reprezentanţii Inditex pe site-ul propriu. Ei adaugă că în total produc pe 50 de pieţe, fără a oferi o listă a acestora. Totuşi, pe harta interactivă România nu figurează printre ţările care au fabrici ce pun pe eticheta hainelor Zara sau Bershka „made in Ro“.

    Această situaţie reprezintă o schimbare dat fiind că acum aproape opt ani oficialii gigantului spaniol declarau că „Inditex are o bază stabilă de furnizori în România. Avem o relaţie stabilă şi de lungă durată cu circa 80 de producători care ne oferă o largă varietate de haine şi pantofi. Producţia în România reprezintă aproximativ 1% din producţia totală a Inditex.“

    E posibil să mai existe fabrici care produc haine pentru Inditex, dar totuşi piaţa locală să nu mai fie un nume important.

    România a fost şi rămâne un important croitor şi pantofar al Europei, însă majorarea constantă a salariului minim în ultimul deceniu, competiţia acerbă de pe piaţa muncii şi faptul că mulţi români au emigrat către Occident pentru câştiguri mai bune a făcut ca brandurile de modă să se orienteze către alte pieţe, în special din Asia. E vorba de pieţe mai ieftine, cu forţă de muncă disponibilă.

    Inditex lucrează în special cu parteneri, nu are fabrici proprii (nu multe cel puţin în economia lucrurilor), fapt ce îi permite să caute mai uşor condiţii mai bune pentru el.

     

    Pandemia a schimbat liderul

    Totuşi, gigantul spaniol a fost şi rămâne unul dintre cele mai importante nume din retailul de modă autohton. În 2020, an marcat de pandemia de Covid-19, afacerile grupului Inditex, prezent local cu opt branduri de modă, au ajuns la 1,3 mld. lei. Doar două mărci mici au fost pe plus, este vorba de Oysho – specializat în vânzarea de lenjerie intimă şi pijamale – şi Zara Home – care vinde obiecte de design interior. Brandul fanion Zara a postat cel mai puternic declin, 32%.

    În acest context, după mulţi ani, piaţa românească de modă are un nou lider după ce afacerile spaniolilor de la Inditex – la nivel de grup – au scăzut drastic, cu 27%, în 2020, în timp ce cele ale discounterului polonez Pepco au avansat uşor (cu 2,3%) în pandemie. La nivel de brand, Pepco era deja lider, depăşind alte nume mari precum Zara sau H&M încă dinainte de Covid-19. La nivel de grup însă, Inditex era lider detaşat cu cele opt branduri ale sale – Zara, Zara Home, Oysho, Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, Massimo Dutti şi Uterque. Pandemia a venit să schimbe această situaţie dat fiind că piaţa de modă a fost puternic lovită, magazinele offline fiind închise timp de câteva luni aproape peste tot în lume.

    Rezultatele financiare publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe sunt cele aferente magazinelor offline, conform celor mai recente date ZF. Cifrele pentru vânzările online sunt înregistrate direct în Spania, iar înainte de pandemie acest canal reprezenta 10-15% din totalul businessului. Anul trecut e posibil ca ponderea să fi crescut. Spre comparaţie, Pepco nu are operaţiuni online încă, aşa că rezultatele de la Ministerul de Finanţe sunt comparabile între grupuri, fiind vorba doar de offline.

  • SMS-ul care te convinge să cumperi, soluţia lansată de un start-up din Oradea. Ce aduce nou faţă de alte concepte similare

    Aliatul magazinelor online în cea mai complicată luptă pe care o duc pe piaţă – aceea de a-şi convinge clienţii să dea click pe butonul „cumpără”, poate fi vechiul SMS care are însă acum în spate tehnologii complet noi. Acesta este pariul unui start-up din Oradea care a dezvoltat o soluţie proprie bazată pe conceptul de marketing conversaţional folosită acum deja de sute de magazine online din SUA, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    Am ajuns deja la peste 500 de clienţi, iar ce este cel mai interesant însă, este faptul că am mărit volumul de tranzacţii pe care un anumit client le face prin intermediul Cartloop. Faţă de anul trecut, acum un client plăteşte cam de trei ori mai mult, asta pentru că am reuşit să aducem funcţionalităţi noi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Andrei Negrău, cofondator şi CEO al Cartloop.

    Proiectul Cartloop a pornit de la ideea de a ajuta magazinele online să recupereze coşurile de cumpărături abandonate de clienţi, însă în prezent platforma este mult mai complexă, axându-se pe conceptul de marketing conversaţional.

    „Am reuşit să trecem de la o platformă nişată pe «cart recovery» la o platformă dedicată de marketing conversaţional, iar acest lucru înseamnă că am introdus funcţionalitaţi precum campanii de SMS, metode de a creşte numărul de abonaţi, pentru că SMS marketing este o metodă de marketing puţin aparte. Adică e nevoie să fii foarte conştient de faptul că pentru a putea trimite un mesaj SMS, persoana trebuie să îşi fi dat acceptul să primească mesaje, iar ce am făcut în ultimele luni a fost să dezvoltăm produse şi funcţionalităţi care să permită clienţilor noştri, magazinelor online, să colecteze numere de telefon în mod conform, astfel încât să poată să îşi creeze lista de abonaţi şi să trimită mesaje în conformitate cu legislaţia”, a explicat el.

    „În plus, lucrăm în paralel la platforma conversaţională, care pe lângă partea de marketing – adică faptul că putem trimite mesaje proactive către clienţi – include şi partea de management de conversaţii la noi în platformă; avem o interfaţă în care clienţii noştri pot să discute cu clienţii lor şi să facă diverse acţiuni într-un singur dashboard, fără să folosească un alt tool pentru conversation management. Ca atare, obiectivul nostru pentru următoarea perioadă este să înglobăm atât partea de marketing, cât şi partea de customer experience, într-o singură platformă, iar deocamdată suntem singurii care facem acest lucru”, a completat Andrei Negrău.

    Modelul de business al Cartloop se bazează atât pe perceperea unui comision din vânzările generate cu ajutorul platformei, precum şi pe un abonament lunar.

    „Noi spunem că este un comision de succes pentru vânzările pe care într-adevăr platforma noastră reuşeşte să le genereze extra pentru magazinele online. Comisionul este de sub 5%”, a spus cofondatorul Cartloop.

    Anul acesta, start-up-ul a reuşit să îşi crească veniturile de zece ori faţă de 2020, iar la finalul lui 2021 echipa Cartloop şi-a propus să majoreze cifra de afaceri cu 30%, mai exact să ajungă la un venit anual recurent de un milion de euro.

    Totodată, echipa Cartloop pregăteşte lansarea unei noi versiuni a platformei, precum şi lansarea unei noi identităţi vizuale a brandului propriu. Practic, acestea au fost cele două direcţii în care start-up-ul a investit banii obţinuţi ca finanţare anul trecut – dezvoltare de produs şi strategie de go-to-market.

    Anul trecut, Cartloop a reuşit să atragă în total finanţări de circa 525.000 de euro, din care 300.000 euro au provenit de la fondul local GapMinder, iar diferenţa a fost obţinută din premiul câştigat în cadrul competiţiei Startup Spotlight 2020 organizată de How to Web. Acum, start-up-ul se află în discuţii pentru a lua o nouă finanţare ce se va situa la câteva milioane de euro.

    „Suntem în discuţii cu investitori şi mereu suntem deschişi la oportunităţi. Planul nostru iniţial era să luăm o finanţare anul acesta, cândva la început, însă având în vedere că am primit injecţie de capital de la How to Web, am luat decizia să folosim acei bani ca să mai creştem şi în consecinţă să luăm o finanţare mai mare decât voiam iniţial. Acesta a rămas în continuare planul nostru. Noi discutăm cu investitori în fiecare lună, iar rolul meu acum ca şi CEO este să mă ocup de finanţare. În acelaşi timp, vrem să fim foarte atenţi cu cine lucrăm mai departe, adică vrem să alegem un investitor care să înţeleagă produsul, care să înţeleagă piaţa, şi de aceea nu ne-am grăbit până acum. Am primit oferte, dar nu ne-am grăbit să le acceptăm pentru că nu s-au aliniat aşa cum am vrut pe partea de viziune şi pe partea de înţelegere a pieţei”, a precizat Andrei Negrău.

    Legat de participarea în cadrul competiţiei Start-up Spotlight, el a precizat că pe lângă finanţarea propriu-zisă primită, al doilea cel mai important lucru a fost partea de networking, faptul că echipa a fost pusă în legătură cu potenţiali investitori.

    Din cei 225.000 euro obţinuţi ca premiu, circa 50.000 euro au provenit de la asociaţia locală de investitori privaţi TechAngels, care participă an de an la programele How to Web.

    „În ultimii ani, calitatea start-up-urilor a crescut, numărul de mentori a crescut şi la fel s-a întâmplat şi cu numărul de oameni care participă la premiu. Categoric pot să spun că anul trecut chiar au fost discuţii destul de multe referitoare la alegerea câştigătorului. Adică criteriile obişnuite de genul validări, tracţiune, scalabilitate, echipă, deja nu mai sunt suficiente; a devenit destul de complicat să alegi start-up-ul câştigător la Startup Spotlight”, a punctat Mălin Ştefănescu, business angel şi preşedintele TechAngels. El a adăugat faptul că departajarea Cartloop ca şi câştigător nu a fost uşoară.

    „Au fost mai multe criterii care au contat, iar cele obişnuite legate de scalabilitate, echipă, de produs etc., ajung să nu mai fie suficiente. Au fost multe start-up-uri care respectau criteriile acestea. Alegerea nu a fost uşoară, au fost discuţii multe legate de cine trebuia să câştige, iar noi, cei din juriu, eram destul de mulţi şi cu păreri diferite câteodată. A contat însă ce făcuseră ei până atunci, faptul că se mişcaseră foarte bine, crescuseră repede şi că existau premise să continue creşterea. Totodată a contat şi faptul că am putut auzi şi lucruri bune despre fondatori.”

    Start-up Boost

    Invitat: Giorgiana Vlăsceanu, program manager în cadrul StepFWD – program de preaccelerare

    Pregătiri pentru ediţia 2021: „Primele săptămâni sunt axate pe un proces de educare. Trecem prin 8 subiecte fundamentale pentru start-up-uri la început de drum. Încercăm să vedem ce se întâmplă în zona juridică, apoi, treptat, cum anume putem să validăm ideea prin customer development, iar apoi ajungem inclusiv la partea de marketing, strategie de growth, go to market şi partea de vânzări. Punem foarte mult accent pe zona de pregătire pentru pitch, exersăm foarte mult aici pentru că până la urmă oriunde te-ai duce ai posibilitatea de a prezenta start-up-ul tău printr-un pitch.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Andrei Perianu, cofondator şi chief operational officer (COO) al Bankata.ro

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală de agregare completă a produselor financiare.

    „Am semnat cu cinci bănci şi continuăm procesul acesta de integrare a instituţiilor financiare şi a tuturor produselor financiare pe platforma
    Bankata.ro. Suntem mulţumiţi de felul în care decurge procesul de integrare a băncilor şi estimăm că
    într-un an de activitate o să acoperim majoritatea băncilor din România, majoritatea brokerilor de pe piaţa naţională şi parţial şi pe cei activi la nivel internaţional.”

    Start-up Update

    1. Invitaţi:  Andrei Negrău, cofondator şi CEO al Cartloop – platformă de marketing conversaţional şi Mălin Ştefănescu, business angel şi preşedintele TechAngels

    Ce e nou? Start-up-ul se află în prezent în discuţii pentru a lua o nouă finanţare ce se va situa la câteva milioane de euro. Până acum, Cartloop a atras în total finanţări de circa 525.000 de euro de la fondul local GapMinder şi din cadrul competiţiei Startup Spotlight 2020 organizată de How to Web.

    „Suntem în discuţii cu investitori şi mereu suntem deschişi la oportunităţi. Planul nostru iniţial era să luăm o finanţare anul acesta, cândva la început, însă având în vedere că am primit injecţie de capital de la How to Web, am luat decizia să folosim acei bani ca să mai creştem şi în consecinţă să luăm o finanţare mai mare decât vroiam iniţial.”

    2. Invitaţi: Mihai Ghiţă şi Cristian Badea, fondatori ai Sypher –  asistent virtual GDPR.

    Ce e nou? Start-up-ul mizează pe triplarea numărului de clienţi şi a veniturilor recurente în decurs de circa un an, în condiţiile în care vrea să accelereze extinderea pe pieţele din vestul Europei cu ajutorul unei noi runde de finanţare în valoare totală de 550.000 euro.

    „Folosind această rundă, care este axată în principal pentru componenta de marketing şi vânzări şi extinderea pe noi pieţe, ne aşteptăm ca în următoarele 12-15 luni să triplăm numărul de companii care se află în platformă şi să creştem veniturile recurente probabil cam tot cu 300% sau poate mai mult.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink, Cognizant Softvision şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • (P) Pune sănătatea ochilor tăi pe primul loc! La OPTIblu ai acum 1+1 Cadou la ochelarii de vedere

    Tot mai mulţi români au probleme cu vederea, iar controlul periodic al vederii nu reprezintă, din păcate, o prioritate pentru aceştia.

    De mai bine de un an, pandemia a făcut ca timpul petrecut în faţa ecranelor pentru munca la distanţă să crească foarte mult, iar ochii sunt cei care pot avea de suferit. Studiile arată că 2 din 5 români recunosc că stau cel puţin 8 ore în faţa calculatorului, însă doar 30% dintre aceştia se prezintă la controlul anual de verificare a vederii.

    Mai mult decât atât, potrivit unui studiu realizat în 2020, 33% dintre copiii de toate vârstele petrec acum peste 4 ore pe zi în faţa dispozitivele electronice cu ecran, în timp ce înainte de debutul pandemiei, acest procent abia atingea o medie de 11%. Din păcate, 55% dintre copii nu au fost duşi la un consult oftalmologic în ultimul an, cifră extrem de îngrijorătoare, în contextul în care mai mult de jumătate dintre aceştia sunt din grupa de vârstă 0-5 ani, adică exact intervalul de vârstă în care se mai poate face ceva pentru a repara anumite vicii de refracţie sau alte afecţiuni, dacă acestea sunt descoperite la timp.

    De cele mai multe ori, vizita la medic se face doar atunci când ceva nu este în regulă. Potrivit unei statistici realizate în 2017 de Consiliul European de Optometrie şi Optică, în ceea ce priveşte procentul de oameni care poartă ochelari de vedere, România se află sub media europeană, 45% din populaţia ţării purtând ochelari de vedere.

    În lipsa unor măsuri preventive, problemele cu vederea pot apărea sau se pot agrava, iar identificarea lor precoce este esenţială pentru sănătatea ochilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. În acest sens, una dintre cele mai importante măsuri este controlul anual periodic, o responsabilitate a fiecăruia dintre noi şi un mecanism important pentru verificarea şi menţinerea sănătăţii ochilor.

    Prevenţia problemelor asociate vederii este esenţială, ca atare reţeaua de magazine OPTIblu îşi propune să crească calitatea vieţii clienţilor, îmbunătăţindu-le vederea, oferindu-le o experienţă completă. OPTIblu pune la dispoziţia clienţilor expertiza personalului specializat, servicii la standarde înalte, un portofoliu atent selecţionat de produse de calitate, 100% originale şi aparatură medicală performantă.

    Astfel, în magazinele OPTIblu, până la data de 30.11.2021, la achiziţionarea unei perechi de ochelari de vedere (ramă + lentile), cumpărătorul primeşte CADOU încă o pereche de ochelari de vedere, la alegere dintr-o gamă selecţionată, pentru aceeaşi reţetă individuală de dioptrii. Campania este valabilă în toate cele 78 de magazine OPTIblu din ţară, în limita stocului disponibil şi este supusă unor termeni şi condiţii. Detalii in magazine şi în regulamentul disponibil pe www.optiblu.ro . 

    Brandul OPTIblu a luat fiinţă în 2004, în prezent cumulând o reţea extinsă în 29 de localităţi la nivel naţional, oferind excelenţă în domeniul opticii medicale din România. OPTIblu comercializează o selecţie de peste 50 de branduri renumite de rame de vedere, ochelari de soare şi accesorii, precum: Polaroid, Ray Ban, Carrera, Hugo Boss, Tommy Hilfiger, Tom Ford, Moschino, Max Mara, Emporio Armani, Fossil sau Pierre Cardin şi lentile de contact Johnson & Johnson, Bausch & Lomb sau Alcon, etc.

  • Expansiune „smart”, din Sibiu, în fiecare sector al Capitalei

    După 10 ani de la inaugurarea unui prim magazin în Sibiu, fondatorii Smart GSM ţintesc expansiunea în Capitală. Investiţia de 50.000 de euro în centrul comercial Mega Mall reprezintă doar începutul planului lor de a fi prezenţi în fiecare sector al Bucureştiului.

    Noi vrem să fim cât mai aproape de clienţi, am văzut la Sibiu ce înseamnă să îţi vină clientul în magazin, să îl înţelegi, e altfel decât comunicarea la telefon, interacţiunea fizică contează foarte mult. Totuşi, vrem să ne extindem atât cu magazinele fizice şi să accelerăm şi creşterea în online, dublând numărul de produse listate”, a spus Maria Bucurenciu, director de magazin al Smart GSM, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Lansat în 2011, businessul Smart GSM a început cu un magazin de 11 mp în Sibiu, axat pe vânzarea de telefoane şi accesorii pentru telefoane, cât şi pe furnizarea de service. Compania a devenit dealer autorizat Apple în 2011, moment care coincide cu lansarea iPhone 4S.  De altfel, fondatorul companiei, Radu Salade, şi-a început activitatea antreprenorială datorită pasiunii sale pentru domeniul tehnologiei şi pentru produsele Apple. 

    În magazin vând acum însă şi accesorii, tablete, laptopuri, gadgeturi ale altor mărci. În 2018, compania a intrat pe platforma Marketplace a eMAG, iar anul trecut, businessul a înregistrat vânzări de 300.000 de euro, din care 70-80% realizate prin intermediul Marketplace-ului.

     „Ei au venit cu toate resursele şi instrumentele, iar ulterior am înregistrat un plus mare de vânzare atât atunci, cât şi acum. Recomand tuturor antreprenorilor care îşi doresc o creştere în activitatea lor să se ajute de această sursă – de aceste instrumente care sunt puse la dispoziţie de eMAG şi care te ajută, efectiv, să îţi dezvolţi afacerea”, a spus Maria Bucurenciu.

    Ea observă că în pandemie oamenii au cumpărat foarte multe gadgeturi, iar vânzările şi-au dublat valoarea faţă de anul 2019.  „Pot să spun că pandemia ne-a ajutat în business, ne-am concentrat pe activitatea online. Atunci când am fost limitaţi cu toţii, online-ul s-a desfăşurat la cote maxime”, punctează Maria Bucurenciu. Totuşi, au fost nevoiţi să închidă unul dintre cele două magazine fizice pe care le aveau în Sibiu.

    În prezent, clienţii lor cumpără în continuare gadgeturi, dar nu la ritmul de anul trecut: „Coşul de cumpărături nu mai are aceeaşi valoare, a scăzut cu undeva la 40% faţă de bonul mediu de anul trecut, care se plasa la aproximativ 180 de lei. Oamenii sunt dispuşi să cheltuie, dar comportamentul s-a schimbat şi se gândesc de două ori înainte să facă o achiziţie de genul acesta, sumele fiind foarte mari. De aceea oferim şi posibilitatea plăţii în rate”.

    Smart GSM a dezvoltat şi un brand propriu, sub care au lansat în 2020 circa 130 de produse – accesorii, cabluri, acumulatori, baterii pentru telefoane, displayuri, etc.

    Ce urmează?

    „Ne-am propus să deschidem mai multe magazine în ţară, să fim fizic prezenţi alături de clienţii noştri. În a doua parte a lunii vom inaugura un magazin în Mega Mall şi vom creşte totodată şi numărul produselor listate online”, descrie Maria Bucurenciu planurile companiei pentru perioada următoare. Investiţia în primul magazin din Bucureşti va ajunge la circa 50.000 de euro.

    Ea precizează că în următorii doi ani şi-au propus să deschidă câte un magazin în fiecare sector al Capitalei şi în cele mai mari oraşe ale ţării. „Asta nu înseamnă că nu lucrăm şi la creşterea în online, dar vrem să ne extindem pe plan fizic, de aceea toate resursele noastre merg pe partea de offline în momentul acesta.” Un alt pilon de dezvoltare pe termen lung va fi expansiunea prin intermediul francizelor.

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.

  • Penny: Nu există diferenţe notabile în ceea ce priveşte media vânzărilor între un magazin din zona Bucureşti-Ilfov şi unul din reţeaua naţională

    ♦ Retailerul german are în România circa 285 de magazine cu profil discount, dintre care 30 în zona Bucureşti-Ilfov ♦ Acestea au avut anul trecut vânzări de circa 500 milioane lei.

    Capitala şi localităţile din apropiere contribuie cu puţin peste 10% la cifra de afaceri a lanţului de magazine de tip discount Penny în România. Retailerul german a obţinut anul trecut o cifră de afaceri netă de 4,73 mld. lei, cu circa 20% mai mare decât în 2019, ultimul an de dinainte de pandemie. Trendul ascendent continuă şi în 2021.

    „Nu există diferenţe notabile în ceea ce priveşte media vânzărilor între un magazin din zona Bucureşti-Ilfov şi un magazin din reţeaua naţională. Având în vedere că puţin peste 10,5% din reţeaua noastră de magazine se află în această zonă, putem estima o contribuţie proporţională“, spun reprezentanţii companiei.

    În cazul altor retaileri există diferenţe de vânzări, Capitala cântărind mai greu în bilanţ datorită faptului că aici puterea de cumpărare e mai mare. Astfel, pentru alte reţele, un magazin din Bucureşti ajunge să vândă şi cu 40% mai mult ca unul din provincie. Depinde însă de format, Penny fiind activ pe piaţa de discount, cu focus pe preţuri mici, argument important în procesul de achiziţie, mai ales în provincie.

    Doar unu din zece magazine ale retailerului cu profil discount Penny se găseşte în zona Bucureşti-Ilfov, compania mizând de-a lungul anilor mai degrabă pe oraşe mici şi medii.

    Este interesant de văzut astfel cum s-a schimbat distribuţia reţelei de la intrarea pe piaţă până astăzi, în contextul în care urbele mici au ajuns în 2020 să găzduiască 43% din totalul magazinelor. În 2005, anul când grupul german Rewe, proprietarul Penny, a intrat pe piaţa locală, reţeaua acoperea doar oraşe mari şi medii, mai puţin Bucureşti.

    „Reţeaua de magazine Penny este formată astăzi din circa 285 de magazine deschise la nivel naţional, dintre care 30 de magazine se află pe raza Bucureşti-Ilfov. Pe viitor sunt programate noi deschideri pentru zona Capitalei, aceasta fiind una de foarte mare interes pentru noi. De altfel este zona cu cele mai multe magazine Penny din întreaga reţea.“

    Strategia de expansiune în zona Bucureşti-Ilfov este planificată să corespundă cu ponderea Capitalei reflectată în populaţia din România, spun reprezentanţii companiei. Neoficial, 15-20% din populaţia ţării locuieşte în Bucureşti şi împrejurimi. Oficial e undeva la puţin peste 10%.

    Penny, care a deschis primul magazin în România în 2005, a mizat la început pe oraşele medii care nu erau acoperite la momentul acela de jucătorii existenţi. Mai mult, cu formatul de discount – caracterizat prin focus pe preţ – Penny a mers în localităţi unde concurenţa era mică şi unde comerţul modern abia făcea primii paşi. Totodată, în aceste localităţi puterea de cumpărare era (şi continuă să fie) mai mică decât în marile centre economice. Fiind activ pe segmentul de discount, retailerul pariază pe preţuri mici, aşa că poate acoperi uniform ţara, lucru ce s-a întâmplat odată cu trecerea anilor – odată cu noi deschideri Penny dar şi cu aglomerarea pieţei cu noi şi noi jucători.

    Astfel, nemţii au început să deschidă unităţi şi în localităţi de sub 15.000 de locuitori, dar şi în Bucureşti şi Ilfov. În acest context, Capitala şi localităţile înconjurătoare au ajuns să contribuie cu 10% la totalul reţelei, o pondere de peste 2 ori mai mare decât în 2012 spre exemplu.

    Expansiunea continuă la nivel naţională însă.

    „Planul nostru este să deschidem minimum 25 noi magazine pe tot parcursul anului şi să ajungem până la finalul lui 2021 la 300 de magazine. Pentru toate acestea, vom investi în 2021 aproximativ 100 de milioane de euro. În plus, pe termen lung, avem un plan ambiţios de a dubla acest număr şi să ajungem până în 2029 la 600 de magazine.“

    Retailerul de tip discount Penny a deschis în primele şase luni ale anului opt magazine şi a continuat procesul de remodelare al unităţilor existente. Nemţii vor accelera însă dezvoltarea în a doua parte a lui 2021 pentru a-şi atinge obiectivul de cel puţin 25 de puncte de vânzare noi în acest an.

  • Spectacol cu cărţi

    Pe lângă oferta de cărţi, o bibliotecă trebuie să aibă şi un aspect deosebit, par să fi gândit proprietăţi unor biblioteci din China, care şi-au dorit ca magazinele lor să iasă din tipar. Printre cele mai spectaculoase, conform Dezeen, se numără librăria Chongqing Zhongshuge, din Chongquing, care se remarcă prin scările în zigzag răspândit în interiorul său şi oglinzi în tavan, ceea ce dă impresia că sunt în magazin sunt mii de cărţi. O altă bibliotecă, de date aceasta din Zhen Yuan, din Yangzhou Zhongshuge, seamănă cu un tunel cărţilor, datorită formei pereţilor şi podelei lucioase în care se reflectă rafturile, iar o mică bibliotecă din localitatea Xiadi a optat pentru o casă abandonată pe care a transformat-o discret, astfel tot singurul lucru care dă de gol destinaţia clădirii este o cafenea suspendată. Pe de altă parte, 


     

  • Cu lentilele curate. Afacerea pornită dintr-o nevoie resimţită chiar de fondator

    „Să ne privim cu bine!” este deviza celor doi asociaţi care au ochit o idee de afacere pornită dintr-o nevoie pe care mulţi o resimt: aceea de a vedea mai bine cu ajutorul unei perechi de ochelari. Povestea Visionfix este, de fapt, strâns legat de dorinţa unui miop de a aduce claritate vizuală celor ca el. Deloc puţini.

    Eugen Linţa, unul dintre fondatorii businessului, purtător de ochelari din copilărie, avea de peste 30 de ani experienţă clientului de optică. Oportunitatea businessului a apărut în momentul în care şi-a dat seama că există o nevoie reală de servicii mai transparente în acest domeniu. „Am fost prima optică exclusiv online aprobată de autoritatea de reglementare în domeniu (ANMDMR – Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România) şi am început acest lucru în anul 2018 cu un test: rame de ochelari clip-on. Şi cu site-ul cu acelaşi nume ”, povestesc cei doi fondatori ai Visionfix, Eugen Linţa şi Ionuţ Dulămiţă. Ramele cu clip-on sunt rame de ochelari de vedere care se transformă în ochelari de soare într-o clipă, prin aplicarea pe cadrul lor a unui parasolar cu prindere magnetică şi cu lentile polarizate, de soare. Orice ochelarist îşi doreşte şi ochelari de soare cu care se vadă clar, iar ramele cu clip-on sunt soluţie doi în unul în acest sens. După doi ani de teste, antreprenorii au deschis primul magazin fizic în Bucureşti, în februarie 2020, şi au lansat şi un al doilea website, cu o abordare mai generalistă – Visionfix. Investiţia sa ridicat până acum la 50.000 de euro.

    „Anul trecut, cifra de afaceri a fost de 88.000 de euro, iar pentru 2021 estimăm circa 200.000 de euro. Suntem o echipă de patru optometrişti în două magazine, adică o echipă de doi specialişti ai văzut în fiecare magazin. ” Eugen are background de marketer în industria farma, astfel că nu vine dintr-o lume diferită de cea medicală, în vreme ce Ionuţ Dulămiţă este artist vizual şi fost jurnalist. În comun au, pe lângă afacere, şi miopia, care, de fapt, ia condus către antreprenoriat. Cele două magazine sunt în Bucureşti –
    pe strada Popa Tatu – şi în
    Cluj-Napoca – pe strada Iuliu Maniu. Însă anul acesta, cei doi fondatori vor să-şi consolideze modul de lucru în cele două magazine fizice şi pregătire deschiderea unui magazin mai mare în Bucureşti la finalul lui 2021 sau la începutul lui 2022, un magazin care să fie mai mult tehnologizat şi orientat către testări optometrice specializate. „Pe termen lung, ne dorim să devin un ecosistem online de servicii de optică cu focus pe informaţia consumatorului, în care să atragem parteneri din mai multe oraşe”, spun cei doi.

    Clienţii lor sunt, în general, oameni cu venituri medii şi mari şi cu vârste cuprinse între 24 şi 65 de ani. Ei ajung la Visionfix în principal în căutarea ramelor de ochelari şi a lentilelor aeriene, cele care se montează pe rame, acestea fiind principalele produse din portofoliu, alături de lentile
    de contact. „Avem în jur de
    600 de rame de ochelari în ambele magazine fizice, în rulaj constant. Dintre ele, un segment important îl ocupă pe cele cu clip-on. Încercăm să nu plin mai multe gusturi, de la «hip» la practic, focusul nostru fiind mai degrabă pe serviciile oferite clienţilor în zona de soluţii de corecţie a vederii. ” Visionfix colaborează cu toţi producătorii importanţi de pe piaţă şi se concentrează mai ales pe lentilele specializate, adică cele adresate unor nevoi specifice. Un exemplu sunt lentilele progresive, care adună trei ochelari într-unul pentru o vedere clară la depărtare, intermediar şi aproape, destinate persoanelor de peste 40 de ani care au activităţi constante la toate aceste distanţe. Altul sunt lentilele de interior sau degresive, destinate oamenilor care lucrează mult la computer. Acestea îi ajută să vadă bine în zona intermediară, unde vă ţin laptopul, şi la apropiere, unde gustaţi. „Alte exemple sunt lentilele monofocale cu suport de adiţie – care asigură o vedere clară la distanţă şi un confort vizual la apropiere – sau lentilele pentru condus, care oferă claritate în spatele volanului atât de zile, în condiţii meteo nefavorabile, cât şi noaptea, când suntem orbiţi de farurile din contrasens ”, spun fondatorii Visionfix. Metoda aleasă pentru stabilirea preţurilor este, în general, pe baza de pachete de rame plus lentile, care începe de la 550 de lei, pentru perechile de ochelari monofocali, adică cei de distanţă sau de aproape, şi pot urca până la 5.000 de lei, pentru perechile de ochelari progresivi cu lentile de ultimă generaţie, care sunt deschise ochii larg şi clar asupra lumii. „Alte exemple sunt lentilele monofocale cu suport de adiţie – care asigură o vedere clară la distanţă şi un confort vizual la apropiere – sau lentilele pentru condus, care oferă claritate în spatele volanului atât de zile, în condiţii meteo nefavorabile, cât şi noaptea, când suntem orbiţi de farurile din contrasens ”, spun fondatorii Visionfix. Metoda aleasă pentru stabilirea preţurilor este, în general, pe baza de pachete de rame plus lentile, care începe de la 550 de lei, pentru perechile de ochelari monofocali, adică cei de distanţă sau de aproape, şi pot urca până la 5.000 de lei, pentru perechile de ochelari progresivi cu lentile de ultimă generaţie, care sunt deschise ochii larg şi clar asupra lumii. „Alte exemple sunt lentilele monofocale cu suport de adiţie – care asigură o vedere clară la distanţă şi un confort vizual la apropiere – sau lentilele pentru condus, care oferă claritate în spatele volanului atât de zile, în condiţii meteo nefavorabile, cât şi noaptea, când suntem orbiţi de farurile din contrasens ”, spun fondatorii Visionfix. Metoda aleasă pentru stabilirea preţurilor este, în general, pe baza de pachete de rame plus lentile, care începe de la 550 de lei, pentru perechile de ochelari monofocali, adică cei de distanţă sau de aproape, şi pot urca până la 5.000 de lei, pentru perechile de ochelari progresivi cu lentile de ultimă generaţie, care sunt deschise ochii larg şi clar asupra lumii. care oferă claritate în spatele volanului atât de zile, în condiţii meteo nefavorabile, cât şi noaptea, când sunt orbiţi de faruri din contrasens ”, spun fondatorii Visionfix. Metoda aleasă pentru stabilirea preţurilor este, în general, pe baza de pachete de rame plus lentile, care începe de la 550 de lei, pentru perechile de ochelari monofocali, adică cei de distanţă sau de aproape, şi pot urca până la 5.000 de lei, pentru perechile de ochelari progresivi cu lentile de ultimă generaţie, care sunt deschise ochii larg şi clar asupra lumilor. care oferă claritate în spatele volanului atât de zile, în condiţii meteo nefavorabile, cât şi noaptea, când sunt orbiţi de faruri din contrasens ”, spun fondatorii Visionfix. Metoda aleasă pentru stabilirea preţurilor este, în general, pe baza de pachete de rame plus lentile, care începe de la 550 de lei, pentru perechile de ochelari monofocali, adică cei de distanţă sau de aproape, şi pot urca până la 5.000 de lei, pentru perechile de ochelari progresivi cu lentile de ultimă generaţie, care sunt deschise ochii larg şi clar asupra lumilor.

    Metoda aleasă pentru stabilirea preţurilor este, în general, pe baza de pachete de rame plus lentile, care începe de la 550 de lei, pentru perechile de ochelari monofocali, adică cei de distanţă sau de aproape, şi pot urca până la 5.000 de lei, pentru perechile de ochelari progresivi cu lentile de ultimă generaţie.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de afaceri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platformă www.zf.ro/afaceri-de-la-zero .

    ICuori – brand de bijuterii (Cluj-Napoca)

    Fondator: Alberto Maria Cavalli

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 150.000-200.000 de lei (31.000-41.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Synergy Therm – brand de produse dermatocosmetice (Oradea)

    Fondatori: Ciprian Cândea, Mihaela Bogdan, Sorin Pojoca şi Petru Antonescu

    Investiţie iniţială: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 1 mil. euro

    Prezenţă: online, farmaciile Catena, magazinele Bebe Tei

    Ottis & Co – magazin online cu portrete ale animalelor de companie (Constanţa)

    Fondatori: Andrei Valentin şi Andrei Negru

    Investiţie iniţială: 6.000 de lei (1.200 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 80.000 de lei (circa 16.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Atelier Bolero – brand de haine pentru femei (Bucureşti)

    Fondatoare: Anca Balaş şi Ecaterina Nicolescu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 20.000 de euro

    Prezenţă: un showroom în Bucureşti, un magazin în Braşov, online

    JamSessions – atelier de dulceaţă, zacuscă, sirop (Târgu-Jiu)

    Fondatoare: Alina Mladin

    Investiţii: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 15.000 de euro

    Prezenţă: online, J’ai Bistrot, Băcănia verde, târgurile Roditor Food Market, Bistro Dorobanţi

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero .
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Guvernul a decis că mai multe produse din plastic trebuie să dispară din magazine

    Guvernul a adoptat proiectul de ordine asupra reducerii impactului produsului din plastic asupra mediului, iar printre alte obiecte ce urmează să fie scoase din comerţ sunt beţişoarele de urechi şi paharele, farfuriile şi tacâmurile din plastic. 

    Proiectul aprobat de Guvern interzice punerea pe piaţă a produsului din plastic şi nu fabricarea lor, a explicat ministrul Mediului, Tanczos Barna, miercuri, la finalul şedinţei Executivului. Practic, producătorii români pot produce pentru export şi doar pentru ţările din afara UE.

    Pe lista cu produse vizate de noile reguli sunt beţişoarele de urechi, beţele pentru baloane, paiele pentru băuturi, paharele, farfuriile şi tacâmurile din plastic. De asemenea, este vorba despre pungile de transport, filtrele de tutun şi echipamentele de pescuit care au plastic.

    Ministrul Mediului a mai dezvăluit ceea ce vor fi reglementate pentru reducerea consumului, pentru marcarea unor produse ca fiind de unică folosinţă, pentru răspunderea extinsă la producător şi cerinţele pentru colectarea separată a produsului din plastic. Normele de aplicare a ordonanţei de Guvern vor fi stabilite în perioada următoare.

    Produsele de pe lista stabilită de Guvern nu o să dispară peste noapte. Ministrul Mediului a explicat că stocurile aflate pe piaţă vor fi epuizate, iar comercianţii nu vor fi amendaţi.

    „Stocurile sunt greu de estimat, cantităţi nu sunt certe … Stocurile pot fi folosite, nu mai pot ieşi produse noi din fabrică sau din import … Se utilizează treptat, nu sunt necesare nicăieri amenzi pentru stocurile care în prezent sunt pe piaţă . Amenzile, doar producătorii care nu respectă legea şi importatorii care vor încerca să pună pe piaţă ”, a mai spus ministrul Mediului.

    Produsele noi pot fi exportate doar în afara UE, a precizat ministrul Tanczos Barna.

  • Povestea imigrantului care a dezvoltat de la zero unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume. El a venit cu o invenţie care este folosită în toate ţările din lume

    Dacă nu am vizitat magazinele Bloomingdale’s din Statele Unite, ne-am întâlnit, cel mai probabil, cu magazinul fraţilor Bloomingdale în sitcomul Friends, unde Rachel, una dintre protagonistele seriei, şi-a început cariera în modă. Cum a reuşit Lyman Bloomingdale, proprietarul businessului, să revoluţioneze magazinele de retail vestimentar încă din secolul XIX?

    Lyman Bloomingdale s-a născut pe 11 februarie 1841 în New York, în familia imigranţilor evrei de origine germană Benjamin Bloomingdale şi Hannah Weil. Alături de fratele său, Lyman a învăţat tainele retailului în magazinul cu haine de damă al tatălui său.

    El a urmat cursurile Smith’s Collegiate Institute şi a servit ca subofiţer în Kansas Volunteers, în timpul Războiului Civil. În 1871 s-a căsătorit cu Hattie Cullenberger. Pentru o vreme au locuit deasupra magazinului familiei şi au avut cinci copii: Samuel, Hiram, Irving, Corinne şi Hannah.

    Pe 17 aprilie 1872, fraţii Bloomingdale au deschis, în New York, magazinul omonim, Lyman fiind proprietar unic al afacerii. La începuturile businessului cei doi au vândut o serie de colecţii europene, având ei înşişi un birou şi la Paris. De-a lungul timpului, numeroase personalităţi, inclusiv regina Elisabeta, au trecut porţile magazinului. Joseph s-a retras din companie în prima zi a anului 1896, însă Lyman avea să rămână în business până la moartea sa, pe
    13 octombrie 1905.

    În 1898, când Jesse W. Reno a patentat scara rulantă, Bloomingdale’s a devenit primul retailer care a inclus inovaţia în magazinele sale, Lyman Bloomingdale fiind, de altfel, principalul finanţator al inventatorului. În anii ’20, vânzările mergeau atât de bine încât compania a transformat un bloc întreg în magazin.

    Antreprenorul a fost, de asemenea, director şi preşedinte al Walters Piano Company şi Arcade Realty Company, şi a deţinut funcţia de director al Vulcan Detinning Company şi Hudson Oil Company, precum şi al Consolidated National Bank. A fost, totodată, membru al Camerei de Comerţ şi al Lafayette Post.

    După moartea sa, fiii antreprenorului, Hiram şi Samuel, au preluat conducerea magazinelor. În 1929 compania a fost achiziţionată de Federated Department Stores.

    Un cunoscut filantrop, Lyman Bloomingdale a lăsat, prin testament, suma de 100.000 de dolari (echivalentul a 2,9 milioane de dolari în 2020) pentru acţiuni caritabile.

    În 2020, Bloomingdale’s a înregistrat venituri de peste 1 miliard de dolari şi a funcţionat cu o echipă de 1.000 de angajaţi.