Inaugurat anul trecut, sistemul de bike sharing a avut un succes neaşteptat. Autorităţile au anunţat că până acum au fost eliberate 12.000 de carduri în condiţiile în care aceştia se aşteptau să elibereze 600 astfel de carduri.
„Iniţial, proiectul lua în calcul un număr iniţial de utilizatori de circa 600. S-au eliberat deja 12.000 de carduri. Deja ne gândim la creşterea numărului de staţii şi de biciclete”, a declarat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al primăriei Cluj Napoca, citează romani-buni.info.
Cititi mai multe pe www.one.ro
Există peste 65.000 de biblioteci în Europa. Raportat la populaţie, în Olanda, Grecia şi Portugalia sunt cele mai puţine biblioteci, o jumătate de bibliotecă la 10.000 de oameni, iar cele mai multe biblioteci se află în Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia. România se află undeva la mijloc cu 1-1.9 biblioteci la 10.000 de locuitori. Deşi Cehia are cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, Finlanda şi Danemarca cheltuiesc cei mai mulţi bani pe biblioteci, peste 30 de euro per cap de locuitor. Cehia cheltuie undeva între 11 şi 30 de euro pe cap de locuitor, iar România sub 10 euro, potrivit celui mai recent raport realizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.
De fapt, în Cehia există o bibliotecă la fiecare aproape 2000 de persoane, de 4 ori mai multe biblioteci decât media europeană şi de 10 ori mai mult decât în SUA.
67% dintre adulţii finlandezi au vizitat o bibliotecă în ultimul an (28% în ultima lună). În clasasament urmează danezii (57%) apoi belgienii cu 42%. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an şi doar 9% în ultima lună.
Un motiv pentru acest fapt este faptul că ani de zile a fost obligatoriu ca fiecare aşezare din Cehia să aibă o bibliotecă fie că era vorba de oraş sau de un sat, scrie New York Times.
Legea a fost promulgată în 1919, la scurt timp după ce Cehoslovacia a devenit independetă. Ideea era să crească gradul de alfabetizare şi de educaţie. A funcţionat. “Cehii şi-au dezvoltat o obişnuiţă în a citi. Chiar şi azi cehii cumpără mai multe cărţi, 11 pe ani în medie, faţă de alţii”, a declarat Vit Richter, director al Insitutului Naţional al Bibliotecilor din Cehia.
Legea a persistat şi când Cehoslovacia a fost ocupată de Germania, şi după despărţirea de Slovacia, însă, din raţiuni financiare, legea a fost abandonată în 2001, iar de atunci 11% dintre biblioteci s-au închis. De-a lungul anilor activităţile bibliotecilor s-au extins (organizare de evenimente, cursuri etc), dar principala activitate a rămas încă un punct important, mai ales că 92% dintre cehi vor încontinuarea să meargă în biblioteci şi să împrumute cărţi.
Există peste 65.000 de biblioteci în Europa. Raportat la populaţie, în Olanda, Grecia şi Portugalia sunt cele mai puţine biblioteci, o jumătate de bibliotecă la 10.000 de oameni, iar cele mai multe biblioteci se află în Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia. România se află undeva la mijloc cu 1-1.9 biblioteci la 10.000 de locuitori. Deşi Cehia are cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, Finlanda şi Danemarca cheltuiesc cei mai mulţi bani pe biblioteci, peste 30 de euro per cap de locuitor. Cehia cheltuie undeva între 11 şi 30 de euro pe cap de locuitor, iar România sub 10 euro, potrivit celui mai recent raport realizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.
De fapt, în Cehia există o bibliotecă la fiecare aproape 2000 de persoane, de 4 ori mai multe biblioteci decât media europeană şi de 10 ori mai mult decât în SUA.
67% dintre adulţii finlandezi au vizitat o bibliotecă în ultimul an (28% în ultima lună). În clasasament urmează danezii (57%) apoi belgienii cu 42%. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an şi doar 9% în ultima lună.
Un motiv pentru acest fapt este faptul că ani de zile a fost obligatoriu ca fiecare aşezare din Cehia să aibă o bibliotecă fie că era vorba de oraş sau de un sat, scrie New York Times.
Legea a fost promulgată în 1919, la scurt timp după ce Cehoslovacia a devenit independetă. Ideea era să crească gradul de alfabetizare şi de educaţie. A funcţionat. “Cehii şi-au dezvoltat o obişnuiţă în a citi. Chiar şi azi cehii cumpără mai multe cărţi, 11 pe ani în medie, faţă de alţii”, a declarat Vit Richter, director al Insitutului Naţional al Bibliotecilor din Cehia.
Legea a persistat şi când Cehoslovacia a fost ocupată de Germania, şi după despărţirea de Slovacia, însă, din raţiuni financiare, legea a fost abandonată în 2001, iar de atunci 11% dintre biblioteci s-au închis. De-a lungul anilor activităţile bibliotecilor s-au extins (organizare de evenimente, cursuri etc), dar principala activitate a rămas încă un punct important, mai ales că 92% dintre cehi vor încontinuarea să meargă în biblioteci şi să împrumute cărţi.
Oraşele poluate din India au devenit mult mai verzi, după ce aprope 50 de milioane de copaci au fost plantaţi în oraşe precum Uttar Pradesh, acest eveniment depăşind recordul mondial existent până acum, deţinut de Pakistan.
Evenimentul s-a desfăşurat luni în Uttar Pradesh, unul dintre cele mai populate oraşe din nordul ţării.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preferi să mergi pe jos sau să conduci? Răspunsul ar putea sugera ceva despre nivelul tău de educaţie, potrivit unui nou studiu realizat de Smart Growth America, informează BBC
Studiul arată că zonele metropolitane din SUA care sunt mai prietenoase cu pietoni au PIB-ul mai mare, iar locuitorii au un nivel al educaţiei mai mare. În cercetare au fost incluse 30 dintre cele mai mari zone metropolitane din SUA şi le-a clasat în funcţie de cât de mult spaţiu pentru birouri, retail şi rezidenţial aveau şi dacă era propice pentru mersul pe jos.
“Poate pentru prima dată în ulitimii 60 de ani, zonele pietonale în cele 30 cele mai mari metropole câştigă teren în dauna spaţiilor destinate automobilelor. Mai mult, este o legătură între zonele pentru mersul pe jos şi nivelul de educaţie”, se arată în raportul Smart Growth America.
Christopher Leinberger, profesor la Universitatea George Washington School of Business spune că nu se ştie exact de ce se întâmplă acest lucru şi nu ştie dacă oraşele cu spaţii pietonale extinse atrag oamenii educaţi sau dacă oamenii educaţi se deplasează în anumite zone unde se dezvoltă mai multe spaţii pentru mersul pe jos.
Ceea ce se ştie sigur este faptul că oamenii cu un nivel de educaţie mai mare tind să meargă către oraşe cu zone pietonale.
Primele trei oraşe din top au fost New York, Washington şi Boston, care au mulţi tineri şi care sunt cel puţin licenţiaţi, 51% în cazul Washington şi 42% dintre cetăţeni în cazul Boston.
Studiul a găsit nu numai că nivelul de educaţie este mai mare în oraşele cu zone pietonale, ci şi PIB-ul. Bineînţeles, corelaţia dintre cei doi factori nu înseamnă neapărat şi cauzalitate, scrie BBC.
Pentru că Google Maps nu popularizează insulele Faroe prin aplicaţia Street View, locuitorii au decis să-şi promoze insula într-un mod inedit: au inventat proiectul “Sheep View 360”. Oamenii au montat pe spatele mai multor ovine camere cu filmare la 360 de grade.
18 insule din nordul oceanului Atlantic compun Insulele Feroe. Specialiştii de la Google Street View nu a ajuns până în Atlantic să artografieze drumurile şi podurile de pe arhipelag. Aşa că băştinaşii au decis să-şi cartografieze singuri insula. Proiectul locuitorilor din insulă se numeşte Sheep View 360, relatează Washington Post.
Echipa de autohtoni care cartografiază insulele Feroe a primit ajutor de la un cioban. Pentru ca proiectul să poată fi demarat indigenii dornici să-şi promoveze arhipelgaul au construit un ham special pe care a fost montată camera 360.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preferi să mergi pe jos sau să conduci? Răspunsul ar putea sugera ceva despre nivelul tău de educaţie, potrivit unui nou studiu realizat de Smart Growth America, informează BBC
Studiul arată că zonele metropolitane din SUA care sunt mai prietenoase cu pietoni au PIB-ul mai mare, iar locuitorii au un nivel al educaţiei mai mare. În cercetare au fost incluse 30 dintre cele mai mari zone metropolitane din SUA şi le-a clasat în funcţie de cât de mult spaţiu pentru birouri, retail şi rezidenţial aveau şi dacă era propice pentru mersul pe jos.
“Poate pentru prima dată în ulitimii 60 de ani, zonele pietonale în cele 30 cele mai mari metropole câştigă teren în dauna spaţiilor destinate automobilelor. Mai mult, este o legătură între zonele pentru mersul pe jos şi nivelul de educaţie”, se arată în raportul Smart Growth America.
Christopher Leinberger, profesor la Universitatea George Washington School of Business spune că nu se ştie exact de ce se întâmplă acest lucru şi nu ştie dacă oraşele cu spaţii pietonale extinse atrag oamenii educaţi sau dacă oamenii educaţi se deplasează în anumite zone unde se dezvoltă mai multe spaţii pentru mersul pe jos.
Ceea ce se ştie sigur este faptul că oamenii cu un nivel de educaţie mai mare tind să meargă către oraşe cu zone pietonale.
Primele trei oraşe din top au fost New York, Washington şi Boston, care au mulţi tineri şi care sunt cel puţin licenţiaţi, 51% în cazul Washington şi 42% dintre cetăţeni în cazul Boston.
Studiul a găsit nu numai că nivelul de educaţie este mai mare în oraşele cu zone pietonale, ci şi PIB-ul. Bineînţeles, corelaţia dintre cei doi factori nu înseamnă neapărat şi cauzalitate, scrie BBC.
Oraşul este descris ca fiind o “utopie socialistă”, însă care pare prea fantezist pentru a fi adevărat, scrie The Mirror
Un oraş fără poliţie, fără criminalitate, foarte puţin somaj şi unde locuitorii au liberatea de-aşi construi unde vor casele pare o urbă desprinsă din romanele science-fiction. Însă acest lucru se întâmplă în realitate, Marinaleda, se află la câţiva kilometri de Sevilia, Spania şi acolo locuiesc în jur de 2750 de persoane. Localitatea este condusă de către Juan Manuel Snachez Gordillo care a devenit cunoscut ca fiind un fel de “Robin Hood spaniol”. Acesta se află la conducerea localităţii din regiunea Sevillia încă din 1979.
În oraş funcţionează o cooperativă agricolă unde lucrează aproape toată populaţia localităţii (2650 de angajaţi), iar fiecare angajat este plătit cu 1200 de euro pe lună.
În plus, Marinaleda le oferă de asemenea rezidenţilor o casă, cu condiţia să o construiască singuri şi dacă au fost rezidenţi ai Marinaledei timp de cel puţin doi ani. Cărămizile şi mortarul sunt oferite gratis de guvernul local din Andaluzia, regiunea de care aparţine satul. De asemenea, persoanele care vor să-şi construiască o casă sunt ajutaţi cu arhitecţi, dar şi cu muncitori. Cei care se angajează să îşi construiască o casă plătesc câte 15 euro pe lună, dar încep plata abia după terminarea construcţiei. Datoria este moştenită de copii pentru a putea fi acoperite costurile.