BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Ce investiţii aveau fondurile de pensii la cele mai mari companii listate la Bursa de Valori la final de 2024: la Hidroelectrica 6,3 mld. lei, la Petrom 6,1 mld. lei, la Banca Transilvania 6,5 mld. lei. Banca de la Cluj, cea mai mare investiţie a fondurilor

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, la care 8,2 milioane de salariaţi români sunt participanţi, aveau la finalul lui 2024 investiţii totale de 25 miliarde de lei la cele mai mari cinci companii listate la Bursa de Valori – Hidroelectrica (H2O), OMV Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Romgaz (SNG) şi BRD Soc Gen (BRD).

    Potrivit calculelor realizate de ZF din raportările P2, cele mai mari investiţii erau la Banca Transilvania (6,5 mld. lei), Hidroelectrica (6,3 mld. lei) şi OMV Petrom (6,1 mld. lei). Cu alte cuvinte banca de la Cluj era cea mai mare investiţie din portofoliile celor care administrează economiile de bătrâneţe ale milioane de salariaţi.

    Raportat la deţinerile în capitalul social ale fondurilor la companiile menţionate mai sus acestea sunt: 26,1% la bancă, 11,6% la Hidro şi 13,7% din Petrom.

    NN Pensii, cel mai mare fond P2 din România, are investiţii semnificative în cele mai mari companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, alocând cele mai mari sume la Hidroelectrica (2,02 miliarde lei), OMV Petrom (2,18 miliarde lei) şi Banca Transilvania (2,19 miliarde lei).

    Pe lângă acestea, fondul de pensii private are expuneri importante şi în Romgaz (976 milioane lei) şi BRD (723 milioane lei).

    Activele fondurilor de pensii private din România au ajuns în februarie 2025 la valoarea record de 160 mld. lei, în creştere cu 25 mld. lei faţă de aceeaşi lună din anul trecut şi cu circa 55 mld. lei faţă de anul 2023, pe fondul majorărilor salariale şi al performanţelor administratorilor.

    Astfel, activele au ajuns la o pondere de 9% din Produsul Intern Brut (PIB) şi potrivit estimărilor lui Dan Armeanu, vicepreşedintele Auto¬rităţii de Supraveghere Financiară (ASF), responsabil piaţa pensiilor private, într-un orizont de timp apropiat vor ajunge la 10%.

    Fondurile de pensii obligatorii Pilon II au avut un randament mediu de 5,74% în 2024, într-un an în care inflaţia a fost de 5,1%, dar în care tensiunile politice din ultimele luni au scăzut apetitul investitorilor pentru activele româneşti, ceea ce s-a reflectat în sens negativ la Bursa de Valori şi în valoarea titlurilor de stat.

    Circa 60% din activele fondurilor sunt investite în titluri de stat, 20-25% în acţiuni listate în mare parte la Bursa de Valori Bucureşti, iar restul în alte instrumente, inclusiv depozite bancare.

     

     


     

     

  • Ce bine ar fi să mai avem încă un deceniu de linişte şi creştere economică fără crize

    Marţi, 11 februarie 2025, ora 19.20, când scriu acest articol, Klaus Iohannis mai are 17 ore şi va pleca de la Cotroceni din funcţia de preşedinte al României. În următoarele trei luni, până la alegerea oficială a unui nou preşedinte, Ilie Bolojan va conduce România din punct de vedere politic. Să sperăm că guvernul actual va rezista până la alegerile prezidenţiale pentru a se mai diminua din criza politică în care am intrat din noiembrie încoace. Nu suntem în cea mai bună situaţie din punct de vedere politic, social, din punct de vedere bugetar, iar asta se vede în economie, începe să se simtă în business. Încă nu suntem în recesiune economică sau într-o criză economică, dar suntem la limită. Creşterea economică s-a redus semnificativ, iar companiile private au devenit extrem de prudente mai ales în a face noi investiţii, noi angajări sau a creşte salariile. Până în luna mai, după alegerile prezidenţiale, nu vom avea creşteri de taxe şi impozite (şi aici mă refer la creşterea TVA, creşterea impozitului pe venit, creşterea impozitului pe dividende) sau introducerea unor noi taxe şi impozite. După luna mai vom vedea cine va veni la Palatul Cotroceni, vom vedea cum stă guvernul din punct de vedere bugetar sau vom vedea dacă vom avea guvern, pentru că este puţin probabil ca actuala coaliţie să reziste dacă vine un preşedinte suveranist. Dar, indiferent cine va fi la Cotroceni sau la Palatul Victoria, trebuie să facă rost de bani pentru a plăti pensiile şi salariile, pentru a plăti datoriile făcute anterior, pentru a plăti lucrările de investiţii, pentru a plăti cheltuielile bugetare. Ca să nu mai vorbim că trebuie acoperit prin noi împrumuturi deficitul bugetar şi datoriile care ajung la scadenţă şi nu pot fi plătite şi de aceea trebuie reeşalonate. Suma totală pe tot anul este de 213 miliarde de lei, ceea ce nu este puţin, ci chiar mult. Tot anul România va trăi sub ameninţarea scăderii ratingului de ţară, iar dacă lucrurile scapă de sub control din punct de vedere politic, bugetar şi economic vom fi aruncaţi în categoria “Junk”. Aşa, la prima vedere, companiile private ar avea bani să reziste şi să treacă printr-o criză politică, socială şi economică. La fel, ar avea bani şi oamenii să treacă prin această situaţie, fără pierderi mari. Salariul mediu a depăşit 1.000 de euro, depozitele bancare în lei şi valută sunt la un maxim istoric (380 de miliarde de lei, adică 76 de miliarde de euro), din ce în ce mai mulţi români îşi investesc banii în titluri de stat Fidelis şi Tezaur (peste 45 de miliarde de lei), investiţiile în fonduri mutuale sunt din nou la maxim, avem cel mai mare număr de investitori români persoane fizice pe Bursă, asta ca să nu mai vorbim de banii investiţi în afară, în acţiuni străine sau în criptomonede. Bineînţeles că aceşti bani nu sunt distribuiţi uniform – unii au mai mult, alţii mai puţin. Companiile, atât cele străine care operează în România, cât şi cele româneşti, par să aibă o poziţie financiară solidă, oricum mai solidă faţă de situaţia din 2008/2009. Băncile au de departe cea mai solidă poziţie din istoria lor, cu o lichiditate, solvabilitate şi profitabilitate la maximum şi cu un nivel al creditelor neperformante extrem de redus. Persoanele fizice au bani să-şi plătească ratele la bancă, chiar dacă dobânzile sunt mai mari faţă de momentul în care au luat creditele. Dacă din punct de vedere politic şi social multă lume este destul de nervoasă, din punct de vedere economic lucrurile arată mai bine şi de aceea pe lista de proteste situaţia nivelului de trai nu este în prim-plan. Nu ştiu ce a rezolvat demisia lui Iohannis din punct de vedere al liniştirii populaţiei, pentru că oricum curentul suveranist, naţionalist, populist câştigă teren şi nu ştim ce ne va aduce. Dacă din punct de vedere financiar am putea gestiona prezentul o perioadă scurtă de timp, pe termen lung avem semne de întrebare. Economia încă nu este suficient de consolidată, businessul românesc nu este suficient de puternic ca să ia locul capitalului străin dacă acesta pleacă sau nu mai vine în România, costul finanţării va fi scump şi nu ştiu dacă va scădea prea mult, iar închiderea porţilor externe în cazul unei retorici populiste din ce în ce mai accentuată nu ştiu dacă ne va ajuta. Am fi avut nevoie de încă un deceniu de o creştere economică în linişte de peste 3-5% pe an (oricum, ce este sub 5% creştere economică o putem considera scădere economică), am fi avut nevoie de încă zece ani de consolidare şi creştere a capitalului românesc, am fi avut nevoie de încă o creştere a salariilor şi a nivelului de trai care să ne apropie mai mult de Europa, astfel încât să devenim o alternativă serioasă de reîntoarcere în ţară a românilor care lucrează prin Occident. Pe datele din 2023, care probabil vor fi confirmate şi pe datele statistice din 2024, România a ajuns şi chiar a întrecut Polonia la PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare. În acest moment suntem la 78% din media UE faţă de 77% cât au Polonia şi Ungaria. Dacă nu am avea criză politică şi economică am mai putea recupera câteva procente faţă de Europa. Cred că mai avem o fereastră de zece ani în care mai putem creşte economic din punct de vedere cantitativ înainte să începem lupta să creştem economic din punct de vedere calitativ, acolo unde foarte multe ţări se opresc. Nu ştiu ce ne vor rezerva următoarele luni din punct de vedere politic, social, economic, dar am avea nevoie de zece ani fără crize. Înainte să ieşim la pensie. Pe urmă, putem să schimbăm baricada.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Dezvoltatorii imobiliari pariază pe noi proiecte: One United are în construcţie 4.000 de apartamente şi proiecte în dezvoltare de 1,5 mld. Euro, Iulius investeşte 500 mil. euro la Cluj iar Hagag se pregăteşte de inaugurarea H Stirbei Palace de pe Calea Victoriei

    Marii investitori imobiliari îşi continuă planurile de dezvoltare pe piaţa românească în 2025, cu investiţii majore pe toate sectoarele pieţei de real estate, conform declaraţiilor din cadrul conferinţei TRENDS FORUM 2025, organizată de Bucharest Real Estate Club (BREC) & Romania Property Club (RPC).

    “Industria imobiliară rămâne unul din pilonii principali în economia românească, cu noi oportunităţi de dezvoltare având în vedere progresul lucrărilor de infrastructură şi aderarea deplină la Schengen. În acest sens, sperăm că 2025 va aduce perspective de îmbunătăţire a relaţiei între investitorii imobiliari de calibru şi reprezentanţii autorităţilor, pentru consolidarea unui mediu de afaceri transparent şi predictibil”, a spus Despina Ponomarenco, Preşedinte BREC.

    Principalele provocări rămân instabilitatea politică, fiscală şi urbanistică. Schimbările fiscale şi ajustarea aparatului bugetar anunţate de Guvern vor avea un impact asupra economiei şi pieţei imobiliare. Cu toate acestea, motivele de optimism vin din două direcţii majore: progresele în infrastructură (1.200 km de autostrăzi finalizate, 623 km în construcţie şi încă 730 km în faza de licitaţie) şi aderarea deplină la Schengen.

    Cu proiecte în dezvoltare de 1,5 miliarde EUR (valoare brută de dezvoltare) şi un pipeline adiţional de 1,8 miliarde EUR, One United Properties este unul din cei mai importanţi investitori din Bucureşti, cu un impact major în crearea de noi locuri de muncă şi contribuţii fiscale. Unele din cele mai importante proiecte la care compania lucrează în prezent sunt One Gallery (consolidarea şi transformarea Halei Ford într-un centru de retail şi birouri, cu un spaţiu pentru evenimente culturale şi zonă de muzeu), reconversia clădirii din vecinătatea Ateneului în primul hotel Mondrian de piaţa românească, One Technology District (cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare pentru cipuri semiconductoare din sud-estul Europei dezvoltat în prezent pentru Infineon Technologies) sau One Lake Club care va aduce în premieră brandul Armani Casa în România.

    La nivel regional, grupul Iulius rămâne unul din cei mai activi investitori din oraşele secundare, cu proiecte majore anunţate la Cluj-Napoca şi Constanţa, dar şi noi investiţii la Iaşi şi Suceava. La Cluj-Napoca, investitorul estimează ca va începe în acest an lucrările la proiectul Rivus, un ansamblu mixt, dezvoltat pe malul Someşului ce necesită investiţii de 500 de milioane EUR. Proiectul va include cea mai mare suprafaţă de retail din România, de 145.000 mp închiriabili şi va aduce numeroase premiere în regiune, precum primul centru de arte performative şi prima sală de spectacole integrate într-un proiect real-estate, primul Jumbo din Cluj – 8.000 mp, centre de entertainment pentru toate vâstele, inclusiv conceptul Hype Arena, precum şi un parc de 52.000 mp. Investitorul a anunţat recent un partneriat cu renumitul studio de arhitectură Foster Ă Partners pentru remodelarea Palas Iaşi şi pentru conceptul unui proiect de regenerare urbană la Constanţa, cu diverse componente: culturale, educaţionale, retail, funcţiuni şi servicii de utilitate publică, entertainment, facilităţi sportive şi de recreere, parc şi grădină botanică, amfiteatru, săli de evenimente artistice şi de business, centre de divertisment şi birouri. Investiţia de 800 de milioane EUR vizează trasformarea unui teren de 38 de hectare fost industrial şi inactiv, într-un pol de creştere economică, turistică şi socială. La Suceava, compania urmează să finalizeze lucrările de extindere a Iulius Mall.

    Hagag Development Europe, un investitor recunoscut pentru apetitul către consolidarea şi modernizarea clădirilor de patrimoniu continuă lucrările la H Stirbei Palace (fostul Palat Stirbei de pe Calea Victoriei care va deveni o destinaţie de shopping de lux). Totodată, având în vedere blocajul din Bucureşti, investitorul a anunţat că este hotărât să îşi îndrepte atenţia şi către alte oraşe, având în vedere Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    AFI Europe a finalizat de curând proiectul AFI Loft în suprafaţă de 16.000 mp şi  va finaliza în aceasta primăvară primul proiect rezidenţial destinat închirierii (”build to rent”) – AFI Home North şi va demara două noi proiecte: AFI Central Tower (fostul bloc Bancorex) şi faza a doua de birouri AFI Park Braşov.

    Privind în perspectivă, unele din sectoarele cele mai dinamice în acest an vor fi hotelurile şi logistica. Din datele BREC & RPC, sunt semnate contracte pentru 4.500 de camere de hotel afiliate internaţional în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa. Sectorul logistic este aşteptat să depăşească anul acesta stocul de 8 milioane de mp, cu noi zone ce se vor deschide datorită progreselor în infrastructură.

  • Dezvoltatorii imobiliari pariază pe noi proiecte: One United are în construcţie 4.000 de apartamente şi proiecte în dezvoltare de 1,5 mld. Euro, Iulius investeşte 500 mil. euro la Cluj iar Hagag se pregăteşte de inaugurarea H Stirbei Palace de pe Calea Victoriei

    Marii investitori imobiliari îşi continuă planurile de dezvoltare pe piaţa românească în 2025, cu investiţii majore pe toate sectoarele pieţei de real estate, conform declaraţiilor din cadrul conferinţei TRENDS FORUM 2025, organizată de Bucharest Real Estate Club (BREC) & Romania Property Club (RPC).

    “Industria imobiliară rămâne unul din pilonii principali în economia românească, cu noi oportunităţi de dezvoltare având în vedere progresul lucrărilor de infrastructură şi aderarea deplină la Schengen. În acest sens, sperăm că 2025 va aduce perspective de îmbunătăţire a relaţiei între investitorii imobiliari de calibru şi reprezentanţii autorităţilor, pentru consolidarea unui mediu de afaceri transparent şi predictibil”, a spus Despina Ponomarenco, Preşedinte BREC.

    Principalele provocări rămân instabilitatea politică, fiscală şi urbanistică. Schimbările fiscale şi ajustarea aparatului bugetar anunţate de Guvern vor avea un impact asupra economiei şi pieţei imobiliare. Cu toate acestea, motivele de optimism vin din două direcţii majore: progresele în infrastructură (1.200 km de autostrăzi finalizate, 623 km în construcţie şi încă 730 km în faza de licitaţie) şi aderarea deplină la Schengen.

    Cu proiecte în dezvoltare de 1,5 miliarde EUR (valoare brută de dezvoltare) şi un pipeline adiţional de 1,8 miliarde EUR, One United Properties este unul din cei mai importanţi investitori din Bucureşti, cu un impact major în crearea de noi locuri de muncă şi contribuţii fiscale. Unele din cele mai importante proiecte la care compania lucrează în prezent sunt One Gallery (consolidarea şi transformarea Halei Ford într-un centru de retail şi birouri, cu un spaţiu pentru evenimente culturale şi zonă de muzeu), reconversia clădirii din vecinătatea Ateneului în primul hotel Mondrian de piaţa românească, One Technology District (cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare pentru cipuri semiconductoare din sud-estul Europei dezvoltat în prezent pentru Infineon Technologies) sau One Lake Club care va aduce în premieră brandul Armani Casa în România.

    La nivel regional, grupul Iulius rămâne unul din cei mai activi investitori din oraşele secundare, cu proiecte majore anunţate la Cluj-Napoca şi Constanţa, dar şi noi investiţii la Iaşi şi Suceava. La Cluj-Napoca, investitorul estimează ca va începe în acest an lucrările la proiectul Rivus, un ansamblu mixt, dezvoltat pe malul Someşului ce necesită investiţii de 500 de milioane EUR. Proiectul va include cea mai mare suprafaţă de retail din România, de 145.000 mp închiriabili şi va aduce numeroase premiere în regiune, precum primul centru de arte performative şi prima sală de spectacole integrate într-un proiect real-estate, primul Jumbo din Cluj – 8.000 mp, centre de entertainment pentru toate vâstele, inclusiv conceptul Hype Arena, precum şi un parc de 52.000 mp. Investitorul a anunţat recent un partneriat cu renumitul studio de arhitectură Foster Ă Partners pentru remodelarea Palas Iaşi şi pentru conceptul unui proiect de regenerare urbană la Constanţa, cu diverse componente: culturale, educaţionale, retail, funcţiuni şi servicii de utilitate publică, entertainment, facilităţi sportive şi de recreere, parc şi grădină botanică, amfiteatru, săli de evenimente artistice şi de business, centre de divertisment şi birouri. Investiţia de 800 de milioane EUR vizează trasformarea unui teren de 38 de hectare fost industrial şi inactiv, într-un pol de creştere economică, turistică şi socială. La Suceava, compania urmează să finalizeze lucrările de extindere a Iulius Mall.

    Hagag Development Europe, un investitor recunoscut pentru apetitul către consolidarea şi modernizarea clădirilor de patrimoniu continuă lucrările la H Stirbei Palace (fostul Palat Stirbei de pe Calea Victoriei care va deveni o destinaţie de shopping de lux). Totodată, având în vedere blocajul din Bucureşti, investitorul a anunţat că este hotărât să îşi îndrepte atenţia şi către alte oraşe, având în vedere Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    AFI Europe a finalizat de curând proiectul AFI Loft în suprafaţă de 16.000 mp şi  va finaliza în aceasta primăvară primul proiect rezidenţial destinat închirierii (”build to rent”) – AFI Home North şi va demara două noi proiecte: AFI Central Tower (fostul bloc Bancorex) şi faza a doua de birouri AFI Park Braşov.

    Privind în perspectivă, unele din sectoarele cele mai dinamice în acest an vor fi hotelurile şi logistica. Din datele BREC & RPC, sunt semnate contracte pentru 4.500 de camere de hotel afiliate internaţional în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa. Sectorul logistic este aşteptat să depăşească anul acesta stocul de 8 milioane de mp, cu noi zone ce se vor deschide datorită progreselor în infrastructură.

  • Explozie a investiţiilor în apărare: Europa atrage 5,2 miliarde de dolari în 2024, investiţii care întrec creşterea sectorului AI

    Investiţiile în noile întreprinderi europene din domeniul apărării şi tehnologiilor conexe au crescut cu 24% în 2024, atingând 5,2 miliarde de dolari, depăşind astfel creşterea capitalului de risc în sectorul inteligenţei artificiale din Europa în ultimii doi ani, potrivit Financial Times.

    Datele publicate miercuri de NATO Innovation Fund şi grupul de cercetare Dealroom arată că interesul investitorilor pentru companii precum Helsing (dezvoltator de software pentru apărare) şi Tekever (producător de drone) a continuat să crească, în pofida scăderii finanţării europene prin capital de risc din 2023.

    Kelly Chen, partener la NATO Innovation Fund, care a strâns 1 miliard de euro pentru a sprijini întreprinderile nou-înfiinţate din domeniul apărării, a declarat: „Piaţa capitalului de risc este ciclică, iar în ultimii doi ani a scăzut cu 45%. Însă, dacă priviţi sectoarele care au continuat să crească, apărarea, securitatea şi rezilienţa au avut de departe cea mai puternică evoluţie.”

    Aceste cifre au fost publicate înainte de Conferinţa de Securitate de la München, care începe vineri, unde vicepreşedintele american JD Vance se va întâlni cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

    Războiul Rusia-Ucraina a contribuit la creşterea interesului investitorilor pentru întreprinderile europene din domeniul apărării, care au înregistrat o creştere de 41% faţă de anul precedent, atingând 1,5 miliarde de dolari în 2024, conform Dealroom.

    Deşi acest lucru a redus decalajul faţă de investiţiile americane, acestea sunt încă mult mai mari în domeniul tehnologiilor de apărare, atingând 4,3 miliarde de dolari anul trecut, datorită unor companii americane precum Anduril (cu sediul în California).

    Fondul NATO defineşte întreprinderile din domeniul „apărării, securităţii şi rezilienţei” ca fiind cele care activează în domenii precum robotică, biotehnologie, calcul cuantic, sisteme de observare a Pământului, energie nucleară şi sisteme de inteligenţă artificială „cu dublă utilizare”, aplicabile atât în contexte militare, cât şi comerciale. Aceste domenii reprezintă în prezent 10% din totalul investiţiilor de capital de risc din Europa, potrivit raportului.

    Germania a depăşit Regatul Unit în atragerea celor mai multe fonduri de capital de risc în acest sector, cu un grup în creştere în München, care a obţinut aproape 1 miliard de dolari anul trecut.

    Helsing, care dezvoltă inteligenţă artificială pentru utilizare în luptă, a strâns 450 de milioane de euro în iulie anul trecut, într-o tranzacţie condusă de fondul american General Catalyst, evaluând start-up-ul din München la aproximativ 5 miliarde de euro.

    Potrivit Dealroom, în pofida investiţiilor masive din SUA în întreprinderile care dezvoltă aplicaţii de inteligenţă artificială, capitalul investit în sectorul european al inteligenţei artificiale a rămas stabil între 2022, anul în care a fost lansat ChatGPT de OpenAI, şi 2024.

    În schimb, investiţiile în apărare, securitate şi rezilienţă au crescut cu 30% în aceeaşi perioadă.

    Fondul NATO pentru Inovaţie a fost lansat în 2022 pentru a sprijini companiile care dezvoltă capacităţi militare şi comerciale, într-un context în care se considera că start-up-urile europene nu aveau resursele financiare ale celor americane. Investitorii din capitalul de risc, în special din Europa, au fost reticenţi în a susţine companiile din domeniul tehnologiei apărării din motive etice, însă această atitudine a început să se schimbe după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

  • UE vrea să aloce 200 de miliarde de euro pentru investiţii în inteligenţa artificială

    Uniunea Europeană vrea să aloce 200 de miliarde de euro pentru investiţii în inteligenţa artificială în Europa, anunţă, marţi, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    „Cursa pentru inteligenţa artificială abia a început”, scrie von der Leyen, într-un mesaj publicat pe platforma X la începutul discursului său susţinut la summitul AI de la Paris.

    Luni şi marţi, Franţa găzduieşte summitul AI Action, care reuneşte la Grand Palais şefi de stat şi de guvern, lideri ai organizaţiilor internaţionale, directori executivi ai unor companii mici şi mari, reprezentanţi ai mediului academic, ai organizaţiilor neguvernamentale, artişti şi membri ai societăţii civile.

  • Aplicaţia anti-risipă de mâncare Bonapp.eco, una dintre investiţiile Early Game Fund I va fuziona cu Munch – lider în CEE în combaterea risipei alimentare. Early Game va rămâne investitor în noua entitate creată prin fuziune

    Start-up-ul local Bonapp.eco, care a dezvoltat o aplicaţie mobilă prin intermediul căreia se comercializează la preţ redus alimente ce se apropie de data de expirare, şi care face parte din portofoliul Early Game Fund I încă din 2021, a anunţat fuziunea cu Munch, liderul industriei în CEE, entitatea creată prin fuziune urmând să îşi consolideze astfel poziţia la nivel european, au transmis reprezentanţii fondului EGV printr-un comunicat. Early Game Ventures (EGV) va continua să rămână investitor în noua entitate.

    „Alianţa cu un lider de anvergură într-un moment în care domeniul combaterii risipei alimentare trece printr-o perioadă de consolidare la nivel global este o veste foarte bună atât pentru Bonapp, cât şi pentru ecosistemul de startup-uri din România. Suntem bucuroşi să rămânem investitori în compania care va deveni cu siguranţă un jucător foarte puternic în acest domeniu”, a spus Cristian Munteanu, Managing Partner Early Game Ventures, fond care a participat la runda de finanţare seed anunţată de Bonapp.eco la începutul anului 2022, la doar două luni de la lansarea aplicaţiei.

    Bonapp.eco a fost lansată în noiembrie 2021 de către Grégoire Vigroux, Diego Roy de Lachaise şi Luka Zivkovic şi a atras imediat o rundă de investiţii de 800.000 de euro.

    Munch a fost fondată în 2020 de către antreprenorii Botond Zsoldos, Bence Zwecker, Albert Wettstein şi Kirill Perepelica şi a devenit lider în Europa Centrală şi de Est în domeniul aplicaţiilor pentru combaterea risipei alimentare. În decembrie 2023, compania a anunţat o rundă de investiţii de serie A, condusă de Piton Capital, cu participarea FJ Labs şi a lui Christopher Muhr, co-fondatorul Groupon.

    În România, conform statisticilor Uniunii Europene, aproximativ 2,55 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual, potrivit sursei citate anterior. Restaurantele, brutăriile, magazinele alimentare şi hotelurile folosesc Bonapp şi Munch pentru a comercializa alimentele nevândute, de înaltă calitate, la preţuri reduse, pentru a combate astfel risipa alimentară.

    „Rolul nostru ca fond în viaţa companiilor în care investim este nu doar de a le furniza finanţare sau a participa la runde sindicalizate, dar şi de a le sprijini ulterior să facă paşii cei mai potriviţi către un alt capitol din viaţa lor. Ne bucurăm să fim parte în continuare din următoarea etapă a business-ului reunit Bonapp-Munch”, a adăugat Cristian Munteanu, Managing Partner Early Game Ventures.

    Din primul fond, EGV a investit în 28 de companii, în perioada 2019-2023. În aprilie 2024 s-a lansat Early Game Fund II cu o valoare totală de 60 milioane de euro care caută cele mai inovatoare startup-uri tehnologice din România şi CEE, aflate la început de drum. Până în acest moment, din noul fond au fost realizate 4 investiţii, în startup-uri cybersecurity, AI şi healthtech.

     

  • Investiţie de peste 15 mil. lei pentru extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Cluj

    Consiliul Judeţean Cluj a emis autorizaţia de construire în vederea introducerii unei reţele inteligente de distribuţie a gazelor naturale în satele Sântejude, Sântioana, Năsal şi Sântejude-Vale din comuna Ţaga, o investiţie de peste 15 mil. lei (3 mil. euro), din care 13,2 mil. lei (2,6 mil. euro) provin din programul naţional de investiţii ’’Anghel Saligny’’. Proiectul de investiţii prevede racordarea la reţeaua de gaz a 636 de consumatori casnici şi non-casnici, precum agenţi economici, instituţii de învăţământ sau entităţi de cult, potrivit unui comunicat de presă transmis de CJ Cluj.

    ’’Viitorul sistem de distribuţie a gazelor naturale din comuna Ţaga va fi unul performant, fiecare branşament având montat un contor inteligent care va măsura debitul şi-l va transmite la distanţă’’, se arată în comunicatul de presă al Consiliului Judeţean Cluj.

     

  • Anghel Saligny. 130 de milioane lei pentru investiţii în drumuri, reţele de gaze, apă şi canalizare

    Ministerul Dezvoltării a anunţat noi investiţii prin programul Anghel Saligny. În total, sunt peste 130 de milioane lei pentru investiţii în drumuri, reţele de gaze, apă şi canalizare.

    Investiţiile se vor realiza în judeţele Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Suceava şi Timiş.

    Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a anunţat miercuri că „a semnat 16 noi contracte de finanţare, prin Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, în valoare totală de 131.850.265,09 de lei”.

    Proiectele vizează modernizarea infrastructurii rutiere, înfiinţarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a staţiilor de epurare, a reţelelor de canalizare menajeră şi a sistemelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale.

    Ministrul Dezvoltării a subliniat că, până în prezent, prin acest program au fost semnate „4.130 de contracte de finanţare, în valoare totală de 49.117.907.715,94 de lei”.

    „Proiectele finanţate prin acest program au ca obiectiv stimularea economică sustenabilă a comunităţilor locale, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor. De asemenea, exemplele de bune practici pot reprezenta un impuls important şi pentru alte comunităţi locale”, a precizat ministrul Cseke Attila.

  • Iulian Nedea, co-fondator Simtel: Când construim parcuri fotovoltaice, îmbogăţim China – mit sau realitate?

    Hai să vedem de ce este un mit. În contextul tranziţiei globale către energie regenerabilă, parcurile fotovoltaice au devenit o componentă esenţială a strategiei energetice. Cu toate acestea, există percepţia că astfel de investiţii favorizează în principal economii externe, în special pe cea a Chinei.
     
    Pentru a analiza această ipoteză, folosim structura de costuri de la Simtel Team SA şi luăm ca exemplu un parc fotovoltaic de 1 MWp, cu un buget mediu de 500.000 de euro. ????????? ???? ?????????? ?̂? ??????? ?? ??? ???. Studiul se referă la o construcţie la sol, care, de multe ori, este mai ieftina decât instalarea pe acoperiş plat. Costurile pot varia între 400.000 şi 600.000 de euro/MWp, în funcţie de factori precum calitatea materialelor folosite, complexitatea terenului, costurile de racordare, cerinţele operatorului de distribuţie. Pentru această analiză, am luat în calcul o valoare medie de 500.000 de euro/MWp, excluzând costurile punctului de conexiune, care rămâne în proprietatea distribuitorului.
     
    ????̆ ?? ???? ?????? 
     
    Din totalul investiţiei de 500.000 de euro, aproximativ ??% (???.??? ?? ????) ???? ??????̦? ?????? ??????? ?̦? ???????? ??? ????̂??? ?̦? ??????? ?????????̆, inclusiv impozitele plătite statului. ???? ??% (???.??? ?? ????) ??????????̆ ??????????? ????????? ??? ?????, ?????? ????????? ???????????? ?̦? ????????????.
     
     
    ?????????
     
    Distribuţia costurilor arată clar că cea mai mare parte a fondurilor investite rămâne în România şi în Uniunea Europeană, contribuind la economia locală şi la crearea de locuri de muncă. Astfel, ideea că aceste proiecte „îmbogăţesc” în principal alte economii, cum ar fi cea chineză, este eronată.
     
    Investiţiile în parcuri fotovoltaice nu doar că sprijină tranziţia către energie verde, dar şi stimulează economia locală, evidenţiind beneficiile multiple pe care aceste proiecte le aduc României şi Uniunii Europene.
     
    ????: ?? ?????? ?? ?????? ????? ??? ?ℎ??? ?̦? ???????????? ???? ???? ?? ??.