BusinessMagazin

Tag: INS

  • Managerii văd creşteri ale afacerilor în industria prelucrătoare, construcţii, comerţ şi servicii

    Managerii din industria prelucrătoare preconizează creşterea volumului producţiei (sold conjunctural +20%), mai accentuată pentru fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (sold conjunctural +48%) şi fabricarea băuturilor (sold conjunctural +46%), relevă ancheta de conjunctură din martie transmisă de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Preţurile vor rămâne relativ stabile (sold conjunctural +4%), iar numărul de salariaţi ar urma să avanseze moderat, soldul conjunctural fiind de 7% pe total industrie prelucrătoare.

    În construcţii se va înregistra o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +25%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +19%), un avans moderat al numărului de salariaţi (sold conjunctural +13%), iar preţurile vor rămâne relativ stabile (sold conjunctural +4%).

    În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere accentuată a activităţii economice (sold conjunctural +43%). Totodată, se aşteaptă la majorarea numărului de salariaţi (sold conjunctural +27%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +16%), dar şi la creşterea moderată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +10%).

    Cererea de servicii va consemna o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%), dar se va menţine numărul de salariaţi (sold conjunctural -1%), concomitent cu preţurile de vânzare sau de facturare (sold conjunctural +1%).

  • INS: Câştigul salarial mediu net a scăzut cu 6,8% în ianuarie faţă de decembrie. Primele de Crăciun urcaseră anterior salariul

    Valoarea câştigului salarial mediu nominal net în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale a fost de 4.594 lei, iar cea din hoteluri şi restaurante de 1.005 lei, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “În luna ianuarie 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2014 a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru sărbători), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, potrivit INS.

    Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net, între 20% şi 23,5%, s-au înregistrat în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor mijloace de transport.

    De asemenea, reduceri semnificative, între 15% şi 19%, au fost operate în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, cercetare-dezvoltare, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

    Şi câştigurile din repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor textile, industria metalurgică, extracţia cărbunelui superior şi inferior, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, alte activităţi extractive, fabricarea produselor din tutun, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii) au suferit scăderi între 12% şi 15%.

    Creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în sectorul economic în activităţi de editare (8,4%), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (inclusiv înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (3,0%), activităţi de poştă şi de curier (1,9%), tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor) (1,5%).

    Potrivit INS, majorările s-au datorat în principal acordării de prime ocazionale, realizării de producţii ori încasări mai mari (funcţie de contracte) şi aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: administraţia publică (2,1%), sănătate şi asistenţă socială (1,8%), învăţământ (0,7%).

    Indicele câştigului salarial real a fost în ianuarie de 106,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi de 92,8% comparativ cu decembrie 2014. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 129,4% cu 10 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna decembrie 2014.

  • INS: Femeile sunt în continuare majoritare şi reprezintă 51,1 la sută din populaţie

    Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2014 a fost de 19.947.300 de locuitori, dintre care 9.746.000 sunt bărbaţi (48,9 la sută) şi 10.201.300 femei (51,1 la sută).

    Faţă de anul 2004, populaţia a scăzut cu peste 1.500.000 persoane.

    “Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaţionale au făcut ca populaţia ţării să se diminueze constant”, se arată în comunicatul citat.

    În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei scăzând de la 51,3 la sută (1 ianuarie 2004) la 51,1 la sută (1 ianuarie 2014).

    La 1 ianuarie 2014, raportul de masculinitate era de 95,5 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin (faţă de 95 la 100 în 2004).

    Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, cauzat în principal de menţinerea de lungă durată a natalităţii la un nivel scăzut, ceea ce a îngustat din ce în ce mai mult baza piramidei, mai arată INS.

    Vârsta medie a populaţiei rezidente a fost la 1 ianuarie 2014 de 39,5 ani la bărbaţi şi 42,7 ani la femei”, precizează INS.

    În anul 2013, contingentul feminin fertil de 15 ‐ 49 ani a fost de 4.683.000 (45,8 la sută din totalul populaţiei feminine), în scădere cu aproape 27.400 de persoane faţă de anul antetior.

    Rata totală a fertilităţii, reprezentând numărul mediu de copii pe care i‐ar aduce pe lume o femeie în condiţiile fertilităţii pe vârste din anul 2013, a fost de 1,4 copii la o femeie, adică sub valoarea care ar asigura simpla înlocuire în timp a generaţiilor (2,1 copii la o femeie).

    “Tinerele cupluri doresc copii mai puţini (unul de preferinţă) şi aduşi pe lume la o vârstă mai ridicată. Acestea au devenit regulile care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu. În anul 2013, numărul de născuţi vii (exclusiv născuţii vii în străinătate) a fost de 176.013, cu 4.701 născuţi‐vii mai puţini decât în 2012. Rata natalităţii a fost de 8,8 născuţi vii la 1.000 locuitori în 2013, faţă de 9,0 născuţi vii la 1.000 locuitori în 2012.

    Tendinţa din anii anteriori s‐a păstrat, născându‐se mai mulţi băieţi decât fete, însă în primul an de viaţă mor mai mulţi băieţi decât fete, precizează INS.

    Comportamentul reproductiv al femeilor a fost diferit în anul 2013. Astfel, femeile din urban au născut 94.396 copii, faţă de 81.617 copii în rural. INS arată că, în urban, structura populaţiei este mai tânară, şi astfel se nasc mai mulţi copii.

    “Vârsta medie a mamei la naştere (28 de ani) şi la prima naştere (26,4 ani) s‐a menţinut în 2013 aproape la acelaşi nivel ca în anul precedent (27,9 ani vârsta medie a mamei la naştere şi 26,2 ani vârsta medie a mamei la prima naştere). În 2013, femeile din mediul rural au continuat să nască primul copil la o vârstă mai tânără (23,8 ani) comparativ cu cele din urban (28,0 ani). Speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost, în anul 2013, de 78,28 ani (78,72 ani în urban şi 77,69 ani în rural), cu şapte ani mai mare decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi (71,24 ani)”, se mai arată în documentul citat.

    În anul 2013, s‐a înregistrat aproape acelaşi număr de căsătorii ca în anul anterior (107.507 căsătorii faţă de 107.760 în 2012), iar rata căsătoriilor pentru cei doi ani a fost de 5,4 căsătorii la 1.000 locuitori.

    “Cele mai multe femei au avut vârsta între 25 ‐ 29 ani, luna cu cele mai multe căsătorii înregistrate a fost august, cu 22.673 căsătorii, iar cu cele mai puţine a fost aprilie, cu 3.580 căsătorii înregistrate în anul 2013”, se mai arată în comunicatul INS.

    Vârsta medie la căsătorie a fost în anul 2013, de 28,5 ani pentru femei şi 31,9 ani pentru bărbaţi, iar vârsta medie la prima casătorie a fost de 26,7 ani pentru femei şi 29,9 ani pentru bărbaţi.

    De asemenea, în anul 2013, s‐au înregistrat 28.507 divorţuri, cu 2.817 mai puţine faţă de 2012, iar rata divorţialităţii a fost de 1,43 la 1.000 locuitori în 2013, faţă de 1,56 la 1000 locuitori în 2012.

    Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat rezultă că în 2013 femeile din grupa de vârstă 30‐34 ani au avut cea mai mare pondere (19,9 la sută) din numărul celor care au optat pentru această soluţie.

    “Vârsta medie la divorţ a fost în 2013 de 37,2 ani ani pentru femei şi 40,8 ani pentru bărbaţi”, se mai arată în comunicat.

    În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, datele aferente trimestrului III 2014 relevă faptul că populaţia ocupată era de 8.822.000 persoane, 44 la sută fiind femei.

    Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că 1,4 la sută au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori, 17,1 la sută au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7,2 la sută erau tehnicieni şi maiştri, 5,9 la sută au avut statutul de funcţionari administrativi, 18,2 la sută au fost angajate ca lucrători operativi în servicii şi comerţ, 26,3 la sută şi‐au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, 7,7 la sută au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi şi 16,2 la sută au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

    În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 20,3 la sută erau absolvente ale învăţământului superior, 4,5 la sută de învăţământului postliceal şi de maiştri, 37 la sută au absolvit liceul iar 11,2 la sută şcoli profesionale şi de ucenici.

    INS precizează că, în acest an, Ziua Internaţională a Femeii, sărbătoare celebrată pentru prima oară de Naţiunile Unite la 8 martie 1975, este dedicată evocării progreselor realizate în implementarea drepturilor femeii, la 20 de ani de la Declaraţia şi Programul de acţiune de la Beijing, documentul istoric din 1995 asumat de 189 de state ale lumii. Programul de acţiune de la Beijing vizează 12 domenii sensibile având ca perspectivă unică o lume în care fiecare femeie şi fiecare fată să-şi poată alege în mod liber destinul, beneficiind de educaţia şi veniturile necesare într-o societate liberă de violenţă şi discriminare.

    Deviza aleasă de ONU pentru celebrarea din acest an este “Mai multă putere femeii, mai multă putere omenirii: Imaginează-ţi!”.

  • Investiţiile în economie au scăzut anul trecut cu 3,1%

    “Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în anul 2014, au însumat 30666,3 milioane lei, reprezentând 46,8% din total, faţă de 47,1% în anul 2013. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 26782,8 milioane lei, reprezentând 40,8% din total, faţă de 42,4% în anul 2013”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Diferenţa de 12,4% este reprezentată de categoria “alte cheltuieli”, care include cheltuieli pentru lucrări geologice şi de foraj, pentru cumpărarea animalelor de muncă, de producţie şi reproducţie, plantaţii de viţă de vie, pomi, împăduriri, cheltuieli pentru achiziţionarea obiectelor de inventar gospodăresc de natura mijloacelor fixe, cheltuieli pentru studiile de cercetare şi proiectare legate de obiectivele de investiţii şi pentru serviciile aferente transferului de proprietate.

    Industria a atras 38,9% din investiţii, urmată îndeaproape de comerţ/servicii – 38,3%. Construcţiile au o pondere de 15,7%, iar agricultura de 5,4%.

    În trimestrul al patrulea din 2014, comparativ cu trimestrul IV 2013, investiţiile nete realizate în economia naţională au urcat cu 3%, creştere înregistrată la lucrări de construcţii noi şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 6,6%, respectiv cu 0,3%. La alte cheltuieli s-a înregistrat o scădere cu 1,4%.

    Comparativ cu trimestrul IV 2013, în ultimele trei luni din 2014 INS remarcă o creştere a ponderii investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi cu 1,2 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scăzut cu 1,2 puncte procentuale.

    În 2013, investiţiile în economie s-au diminuat cu 9,3% faţă de 2012, an în care indicatorul înregistrase un plus de 12,3%.

    Datele Băncii Naţionale a României arată că investiţiile străine directe au scăzut anul trecut cu 10,6% faţă de 2013, la 2,43 miliarde euro, de la un vârf de 2,71 miliarde euro atins în 2013 după declanşarea crizei economice.

  • Sosirile şi înnoptările în unităţi turistice au crescut cu peste 17% în luna ianuarie

    Astfel, sosirile au avansat la 498.400, în vreme ce înnoptările au totalizat 988.500.

    Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 79,1%, în timp ce turiştii străini au acoperit 20,9%, ponderi apropiate de cele din ianuarie 2014.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,1% din total turişti străini), iar dintre aceştia 78,1% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Pe de altă parte, înnoptările turiştilor români în unităţile turistice au reprezentat 77,6% în ianuarie, în timp ce înnoptările turiştilor străini au acoperit 22,4%.

    În cazul înnoptărilor turiştilor străini, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (76,4%), iar 72% din aceştia au fost din Uniunea Europeană.

    Durata medie a şederii în luna ianuarie a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la cei străini.

    “Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2015 a fost de 18% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 2,3 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2014.
    Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2015 s-au înregistrat la hoteluri (22,1%), vile turistice (14,4%), pensiuni turistice (13,1%)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au fost din Italia (12.600), Germania (10.600), Israel (10.100), Republica Moldova (7.800), Franţa (6.900) sau Regatul Unit (6.100).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au totalizat în ianuarie 537.800, în creştere cu 18,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Cei mai mulţi vizitatori străini provin din ţări situate în Europa (94,4%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 58,1% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (31,7%), Bulgaria (31,5%), Italia (7,0%), Germania (6,8%), Polonia (4,8%) şi Austria (3%) .

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, s-au ridicat la 1,04 milioane, în creştere cu 19,7% comparativ cu luna ianuarie 2014.

    Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, cu o pondere de 78,2% din numărul total.

  • Afacerile din comerţ au crescut în prima lună a anului cu 6,3% faţă de ianuarie 2014

    Evoluţia a fost influenţată de scăderea vânzărilor de produse nealimentare (cu 26,1% brut faţă de ultima lună din 2014), cea a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (24,8%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (20,2%).

    “Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna ianuarie 2015, comparativ cu luna precedentă a crescut cu 1,6%, ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,2%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+0,2%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,3%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de ianuarie 2014, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a avut un avans de 6,3% ca serie brută, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (10,3%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (8%) şi la vânzările de produse nealimentare (2,3%).

    Ca serie ajustată, indicatorul a fost mai mare cu 6,8%, ca urmare a majorării livrărilor de alimente, băuturi şi tutun (cu 7,6%), carburanţi (5,2%) şi mărfuri nealimentare (4%).

  • INS: Numărul autorizaţiilor de construcţie pentru locuinţe a crescut cu 6,4% în luna ianuarie

    “Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+47 autorizaţii), Sud-Est (+41) şi Nord-Vest (+35). Scăderi ale numărului de autorizaţii eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale au fost în trei regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (-13 autorizaţii), Vest (-11) şi Nord-Est (-1)”, se arată în comunicatul INS.

    În luna ianuarie au fost eliberate 14 autorizaţii pentru clădiri administrative, faţă de 8 autorizaţii în prima lună din 2014, iar pentru alte clădiri nerezidenţiale numărul autorizaţiilor s-a dublat, de la 350 la 712.

    Numărul autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale s-a redus în 2014 pentru al şaselea an consecutiv, cu 0,3%, şi cumulează un regres de aproape 40% de la debutul crizei, însă scăderile temperate din ultimii doi ani indică un trend de stabilizare.

  • Companiile estimează creşteri pentru industrie, comerţ şi construcţii, până în aprilie – sondaj INS

    Astfel, în cadrul anchetei de conjunctură din luna februarie 2015, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +15%), o relativă stabilitate a preţurilor produselor industriale (sold conjunctural +2%) şi a numărului de salariaţi (soldul conjunctural +3% pe total industrie prelucrătoare).

    În activitatea de construcţii se va înregistra o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +11%), a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +8%), precum şi a personalului(sold conjunctural +7%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +2%).

    Pentru comerţul cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%), a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +12%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +10%). Numărul angajaţilor va fi stabil (sold conjunctural +2%).

    De asemenea, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%), trend urmat şi de numărul de salariaţi (sold conjunctural +5%) şi de preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor (sold conjunctural -1%).

  • Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în ultimul trimestru din 2014 la 39.700

    Numărul locurilor de muncă vacante este mai mic cu 100 faţă de trimestrul anterior şi mai mare cu 8.300 faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

    “În trimestrul IV 2014, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,93%) şi în alte activităţi de servicii (2,5%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante (10,6 mii locuri vacante), iar rata a avut valoarea de 0,98%. Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7,3 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 5,4 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2,4 mii locuri vacante în învăţământ.

    La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,07%, respectiv 0,04 mii locuri vacante), respectiv în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,09%, respectiv 0,1 mii locuri vacante)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+0,4 puncte procentuale) şi în cele din administraţia publică (+0,3 puncte procentuale).

    La polul opus, cele mai relevante scăderi le-au înregistrat activităţile de învăţământ (-0,21 puncte procentuale), urmate de cele din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, respectiv din informaţii şi comunicaţii (-0,17 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

    În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri ale indicatorului s-au regăsit în activităţile din administraţia publică (+0,8 mii locuri vacante), respectiv în cele de comerţ (+0,4 mii locuri vacante), iar diminuări mai importante s-au observat în învăţământ (-0,7 mii locuri vacante), respectiv în industria prelucrătoare şi construcţii (-0,5 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

    Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat creşteri importante în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,93 puncte procentuale), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,63 puncte procentuale), iar diminuări mai relevante au fost observate în alte activităţi de servicii (-0,38 puncte procentuale), respectiv în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,3 puncte procentuale).

    În trimestrul IV 2014, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât şi a locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,28%, respectiv 12,2 mii locuri vacante).

    La polul opus, cu cea mai scăzută valoare atât a ratei cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,38%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).

    Comparativ cu trimestrul precedent, atât rata cât şi numărul locurilor de muncă au înregistrat cea mai relevantă creştere în ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,22 puncte procentuale, respectiv +0,6 mii locuri vacante), iar cele mai semnificative scăderi au cunoscut ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (-0,12 puncte procentuale, respectiv -0,7 mii locuri vacante) şi cele de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (-0,10 puncte procentuale, respectiv -0,6 mii locuri vacante).

    Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai relevantă creştere atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul locurilor de muncă s-a înregistrat în rândul ocupaţiilor de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,53 puncte procentuale, respectiv +1,6 mii locuri vacante), iar singura scădere faţă de perioada analizată s-a regăsit în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,12 puncte procentuale, respectiv -0,01 mii locuri vacante).

  • Preţurile de consum au crescut în ianuarie cu 0,4%. Care sunt produsele cu cele mai mari creşteri

    Faţă de decembrie, preţurile au crescut la alimente cu 0,5% şi la mărfuri nealimentare cu 0,2%, tarifele serviciilor urcând cu 0,6%.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la legume (4,5%), ouă (1,2%) şi fructe (1%).

    Comparativ cu ianuarie 2014, alimentele s-au ieftinit cu 0,7%, dar produsele nealimentare au avut preţuri mai mari cu 0,5%, iar tarifele cu 2,2%.

    “Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2014 – ianuarie 2015) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2013 – ianuarie 2014), calculată pe baza IPC, este de 1,0%”, arată INS, într-un comunicat.

    La începutul lunii februarie Banca Naţională a României a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1%.

    Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record.

    Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).